Page 3 - Bunul_Econom_1906_35-36
P. 3
Nr. 35—36 B U N U L ECONOM Pag 3.
Autorizarea provizorie să dă pen moşia sa ori pe o moşie închiriată, în lege XXVIII din anul 1876, îl alege
tru doi ani, şi aceasta o dă în cercul decursul acestui timp a martipulat o scaunul şcolar comunal sub prezidiul
său de activitate inspectorul şcol. reg. şcoală de pomi şi a ajuns în vre-un unui exmis al comitatului administrativ
în urma rugării în scris a învăţătorului. ram economic la rezultate excepţionale comitatenz.
Deciziunea inspectorului şcol. reg. şi aceasta o poate documenta prin reu La alegerea învăţătorului de spe
care a denegat eliberarea autorizări» niunea economică comitatenză. cialitate sunt a observa strict sistemi-
provizorie şă poate apela în tiţnp de 2. Cel-ce a obţinut ca manipulator
zarea venitelor învâţătoreşti, publicarea
15 zile la ministrul unguresc regesc, al şcoalei de pomi un premiu mai mare concursului pe baza venitelor stabile,
al cultelor şi instrucţiunii publice. Au dela ministrul ung. reg. de agricultură, facerea alegerii, edarea procesului ver
torizarea provizorie totdeauna să dă cu şi care a obţinut la o expoziţie eco bal asupra alegerii, stabilirea actului de
condiţia, că cel autorizat să-’şi câştige nomică s’au la concursuri economice o dotaţiune, aprobarea alegerii şi a actu
în timp de doi ani cualificaţiunea pre distincţiune demnă de luare aminte pen lui de dotaţiunc conform dispoziţiunilor
scrisă conform punctului «/ al §-ului 27 tru rezultate obţinute în unii râmi ai din capitolul IV al îndrumării date pe
la cursul economic corespunzător ce să economiei. sama scaunelor şcolare comunale cu
ţine în timpul vacanţelor. Învăţătorul provăzut cu autorizare aceea schimbare, că venitele unei sta
Dacă învăţătorul documentează, că perpetuă să poate aplica în mod de ţiuni de învăţător specialist economic
în amândoi anii a petiţionat pentru a finitiv. organizate independent, afară de locuinţă
fi primit la curs, dar’ nu a fost primit, § . 3 1 . constătătoare din două odăi padimentate,
inspectorul reg. îi dă de nou autorizare Instituirea învăţătorului şcoalelor cuină, cămară, pivniţă, pod şi localită
provizorie pe timp de doi ani şi face economice de repetiţie să face conform ţile laterale, nu pot fi mai mici de
nouă propunere în scopul asemnârii următoareler regule: (1000) una mie coroane. Afară de aceste
mai departe a ajutorului de stat. a) La şcoala economică de repe învăţătorului specialist economic în sen-
Aplicarea învăţătorului specialist tiţie să institue numai învăţători cari zul §-ului 1 al art, de lege XXVI din anul
economic, ce a obţinut autorizare pro posed cualificaţiunea marcată în §§-ii 1893 îi compete conform modalităţilor
vizorie încă ţine pe timpul cât a fost 27, 28, 29 şi 30 — şi cu excepţiunea stabilite în capitolul IV al îndrumării
dată această autorizare} dacă în sen- învăţătorului şcoalei economice de re citate tot la câte 5 ani cuincuenale de
zul punct, a) din §. 27 un astfel de petiţie cu învăţător de specialitate deo câte K 100, mai departe 20 procente
învăţător şi-a câştigat cualificaţiunea pre sebit, — întotdeauna dintre învăţătorii din venitul curat al întreg teritorului
scrisă, aplicarea provizorie devine defi poporali cari de fapt sunt instituiţi economic de praxă. In actul de dota
nitivă. în loc. ţiune valoarea celor 20 procente ale
b) Autorizarea definitivă o dă mi b) La şcoala economică de repe teritorului de praxă încă este de a să
nistrul ung. reg. al cultelor şi instruc tiţie cu caracter comunal îl institue pe face evidentă îh bani cu media sumei
ţiunii publice. învăţătorul de specialitate scaunul şco corespunzătoare a celor 10 ani din urmă,
Autorizare definitivă de a propune lar comunal pe calea alegerii normate. având în vedere împrejurările locale,
în şcoala economică de repetiţie poate Pe învăţătorul de specialitate la o pentru-câ şi partea aceasta de venit să
obţine: staţiune cu învăţător specialist a unei poată fi sbcotită ca comp,etinţă la fon
dul de penziune.
şco
1. Cel-ce posede deplin limba maale economice de repetiţie organi
ghiară şi documentează, că şi-a câşti zată deosebit, — dacă conform alinia c) Dacă la şcoala de repetiţie eco
gat cualificaţiune deosebită teoretică şi tului 3 din §. 22 al acestei îndrumări nomică cu învăţător specialist deosebit
practică în vre-un ram economic, s’au nu este a să numi de ministrul culte să institue pentru instrucţia economică
care s’a distins timp de 10 ani cu pur lor şi instrucţiunii publice, — în sen- a fetelor o învăţătoare cualificată deo
tarea unei economii de specialitate pe zul punctului 1 din §-ul 13 al art. de sebit, postul acesteia încă este a să
Poetului nu-i prea plăcu când văzu bu rele îl orbea ? Poate că i-se suise sângele în legănându-se printre crăngile lungi ale răsu
căţica de năsip cu neşte leasă rară, dar’ mai cap?... îşi ştersă de mai multe ori fruntea rilor, să coboreau pe treptele de marmoră
mult din pricina supărării vâslaşilor, de şi închise ochii şi îi deschise iarăşi, dar’ de până în mare de să scăldau, şi să stropeau
cât din pricina puţin atrăgătoarei privelişti. câte ori îi deschidea tot mai mult să mira, una pe alta cu apă.
Căci lui i-se părea peste tot pe acolo cam căci înaintea lui să ivise o adevărată grădină Icî vedea plimbându-se matroane, pe
tot atât de urât, astfel încât nu-i păsa de era fermecată, cu pomi umbroşi, cu fântâni cari cari i-se părea că le cunoaşte, îmbrăcate
niţel mai ur ât.; şarpele începuse să joace cum săreau în sus, cu iarbă deasă şi frumoasă, cu cu haine lungi, cu văluri albe şi colo bărbaţi
trebue, de parc^ înebunisă de bucurie, şi lui un covor de maci şi de »nu mă uita», prin în togă şi mantie, cari păriau că vorbesc în
îi făcu plăcere că văzu ce mulţumită era sin tre ale căror foi delicate păreau că trec ra tre dânşii cu aprindere despre afacerile publice,
gura fiinţă, care îi era scumpă. zele soarelui. Trepte de marmoră să, coborau tocmai ca în »forum» la Roma. Dar’ mai
Când pusă piciorul pe pământ, duse în jos până Ia mare; drumuri curate să în-, înainte de â şă fi putut apropia de dânşii, îi >
mâna la gât. Nu mai simţi nimic. Colubra tindeau printre şirurile de trandafiri şi de ieşi înainte alergând, o fată încântătoare, îi
lui plecase. Plin de întristare să gândi »Vrea mirt. Pe platani şi căstani să legănau pasă dete din cap cu încredere într’un chip fami
să zică voiai să vii la inzulă, numai ca să rile cele mai rare şi cântau cântece mai fru liar, îl luă de mână şi îi zise:
mă părăseşti. Doar nu erai om ca să faci moase de cât ale privighitorilor celor mai — Nu mă cunoşti sub forma aceasta?
ca ei!* bune. Micşunele şi rozeta îşi răspândeau mi Sunt Colubra ta. Vino cu mine săţi arăt tot.
Porni întristat pe năsipul adânc, după-ce rosul la picioarele poetului, în vreme ce li Şi îl târî după ea printre oamenii cari
făgădui vâslaşilor că să va întoarce curând; liacul şi iasomia îi mângâia fruntea. Bietul vorbeau toţi limba romană sau greacă astfel
vru să le caute apă, dar' lor le plăcu mai om singuratic, să credea dus într’una din cele că pricepea tot ce spuneau. Feţele lor de
mult vinul pe care îl luaseră cu dânşii, şi nu mai frumoasă grădini ale Romei şi aşa îi bă- asemenea îi păreau grozav de cunoscute. Ar
trecu mult şi toţi zăceau dormind beţi morţi. tea inima de bucurie, încât parcă ameninţa fi dorit aşa de mult să se apropie de unul
Ovidiu şă depărtă oftând. să-i sară din loc. Dar’ ce încercă când văzu şi de altul, şă vorbească cu ei zicându-le pe
— Acum am perdut tot, cugetă el. de jadată nişte forme de fete cari să strecu nume: — Qaudius, Plautius, Lucilius,— căci
Şi pentru că nici un suflet nu-1 vedea, rau printe copaci şi alunecau pe deasupra lui, i-să păreau c’ar fi curtezani de ai împă
nu-i fu ruşine şi plânse... ierbei îmbrăţişându-se într’o sălbatică fericire; ratului, pe cari înainte îi vedea în fiecare zi.
Lacrămile Iui să fi lucit asa, ori soa- pe urmă să prindeau una de alta, să jucau Auzi pronunţându-să în jurul său numele ar-
