Page 4 - Bunul_Econom_1906_35-36

Pag. 4 B U N U L E C ONO M Nr. 35—36

sistemiza deosebit. Referitor la alegerea binelor; iar’ cei mai mulţi s’âu nutrit ros« le răspunse tatăl lor, numai câşti­
unei astfel de învăţătoare încă servesc cu mierea lor, aşa d. e Pitagora, filo­ gaţi-mi miere bună şi curată. Fetele au
de directivă cele cuprinse în punctul sof grec carele a trăit 90 de ani şi a împlinit dorinţa şi tatăl a trăit până s’a
precedent. Salarul învăţătoarei ordinare trăit în conţinu cu miere, la finea vieţii terminat festivitatea. Cei vechi foloseau
ce este a să alege la şcoala economică sale aşa a declarat, că de nu să nutrea mierea şi ca beutură, care cei mai avuţi
<le repetiţie să stabileşte la (1000) una cu miere, muria mai nainte cu 4-0 de ani. o dau morţilor ca merinde de drum, ce
miiâ coroane, locuinţă conform legii şi să vede de acolo, că în morminte vechi
Astăzi încă să foloseşte mierea ca
5 cuincuenale ordinare de câte 100 să află sticle pline cu vin de miere.
aliment, medicină şi băutură. Mierea ca
coroane tot la câte 5 ani. Douăzeci pro­ cel mai sănătos aliment, poate substitui In timpurile mai nouă chiar şi me­
cente ale teritorului de praxă manipu­ zăharul folosindu-se la îndulcirea ali­ dicii îşi întorc atenţiunea spre miere şi
lat de învăţătoarea de specialitate îi o recomândă bolnavilor. Iată ce scrie
mentelor şi încă mai cu plăcere decât
compet învăţătoarei de specialitate. zăharul, la rafinarea căruia ştim, că să o foaie medicală: Mierea nimiceşte for­
d) Dacă Comuna nu poate da în­ întrebuinţează diferite oase, poate chiar marea bureţilor şi pentru aceea de mult
văţătorului s’au învăţătoarei de speciali­ de ale animalelor, ce au perit în mor­ să foloseşte cu succes la copii, când li-sâ
tate locuinţă în natură e obligată a-i buri epidemice, contagioase. fac prin gură nişte formaţiuni albe, ce
asigura relut de cuartir de 300 cor. Despre valoarea mierei un medic nu sunt alta, decât bureţi «părăsiţi*.
anual. Dr. Kraemer scrie următoarele: Mai
renumit zice, cumcă mierea este un ali-
e) Până când spre scopurile ins­ ales in iarna anului 1884 am experiat,
ment (o hrană), decât care mai bun nu
trucţiei economice, a fetelor din şcoala să poate da, mai ales dacă vom consi­ cumcă mierea străcurată este un medi­
de repetiţie să vor putea sistemiza în­ dera, cât este uşoară de mistuit, că e cament puternic în contra tusei, a aprin­
văţătoare cu cualificaţiune economică nutritoare şi are un gust plăcut. Pre- dere! de bronchii, în contra râguşelei şi
<le specialitate conform celor arătate în contra tuturor morburilor de plumâni,
ctim apa şi oleiul curat numai decât
punctul c) să vor putea alege învăţă­ fără deosebire de etate. La morburile
trece în vasele sângelui, să amestecă
toare la şcoala economică de repetiţie cu sângele şi rămâne în corp până la de piept mierea este un mijloc întări­
astfel de învăţătoare dela şcoalele ele­ întrebuinţare, astfel să preface în sânge tor. Mai bună e, dacă să ia dimineaţa
mentare, cari posed şi o diplomă dela şi mierea amestecându-se toată cu sân­ caldă şi cu o oară înainte de dejun, în
o şcoală de industrie pentru femei s’au o lingură de cafea, peste zi tot la doauă
gele. Mierea ca aliment serveşte spre
de magistre de lucru pentru femei, şi oare şi sara înainte de culcare. Meste­
încălzirea corpului şi spre desvoltarea
pe lângă aceste pot documenta prin cată eu unsoare are efect şi mai mare.
puterei de viaţă. S’a Observat cum-că
atestat valabil că au condus cu succes copii —- care aşa zicând — cresc tare, X . Bam sea.
economia practică respective menajul şi şi din această cauză sunt palizi, trag
grădinăritul de legumi Cel puţin 5 ani. tare după miere şi parecă instinctiv află Discursul presidentului Iosif Vulcan
; (Va urma). în ea bucurie, ceea-ce faptice le folo­ la deschiderea adunării generale a Societăţii
seşte. Mierea însă nu serveşte numai ca pentru fond de teatru român în Lipova, la
Valoarea mieri de stup. aliment, ci şi ca medicină. Istoria ne 28 August n. 1906.
spune, că pe când‘filosoful Demonstene, Domnilor şi Doamnelor,
Mierea au. cunoscut1'o şi popoarele cel de o dispoziţiune pururea senină,
cele mai străbune. Moitul grecilor ţine îşi presimţia aproprierea morţii, fetele Cu bucurie vin să-mi împlinesc da­
albina de sfântă. Literatura albinăritului sale având a’şi petrece, l’au rugat să’şi toria de president, salutând onorabila
€ vastă chiar şi la popoarele vechi. Şi-i prelungească viaţa cu miere, până ce adunare generală.
natural, căci, mulţi sunt aceia, cari şi-au să va termina festivitatea zeiţei Caeres, Bucuria devine cu atât mai mare,
sacrificat întreaga viaţa cu studiul al­ pentru-ca să poată juca. «Foarte bucu­ că acum a doua oară ni-s’ş. făcut otioa-

tiştilor şi filozofilor greci şi al oamenilor de ce curgea încet. Acolo îi dădu poamele cele — Dat’ văd dregători de Stat şi sluj­
Stat Romani. I-se păru ciudat de tot. De când mai minunate, şi apă să bea, pe urmă să başi, artişti şi filozofi, femei foarte stimate şi
nu mai auzise limba ţării lui! Numele cari îna­ agăţă de o cracă, să mai acăţă de alta cu chiar copii mici.
inte îl lăsau nepăsător, acum făceau să-i sară braţul ei cel alb, şi făcându-şi vânt cu pi­ Colubra zimbi cu milă.
inima, şi îl făceau să lăcrimeze numai pen­ cioarele zise triumfând: — Toţi au spus neadevăruri în viaţă
tru-că le auzea. — Ei, ce zici de mica ta prietenă? şi peniru-că se tem de dânşii şi de ljmba
Mulţi veniră la el cu o expresie de mi­ — Că m’a legănat în vis! ' lor cea mincinoasă chiar şi în iad, i-a pus
rare veselă, dar’ Colubra îl ţâra în totdeauna — Nici de cum, căci nu visezi! Eşti în inzula şerpilor, unde nu pot să facă nici
şi bătea chiar cu nerăbdare din picioruşele în inzula şerpilor, în care sunt exilaţi toţi un râu şi nu pot decât cel mult să strige
ei cele încântătoare, dacă nu plecau pe dată, oamenii cari au minţit în viaţa lor. Odată la unul la altul şi să se sugrume. Pentru copii
şi îşi încreţia sprâncenele cele subţiri şi ful­ o miie de ani inzula înverzeşte, noi ne do­ este, nu să poate mai trist, căci sunt aşa de
gera cu privirile încruntate ale ochilor, cari bândim iar’ formele noastre omeneşti şi co­ străini şi nu sunt ai nimănui de pe pământ,
numai ei mai aminteau ce fuses; mai înainte,. lindăm prin grădina cea fermecată; dar’ din­ nu-’şi aduce aminte de ei nime.
Odată îşi arătă chiar limbuţă roşie ca un bu­ tre oamenii vieţuitori numai unul poate să Pentru ei chiar această zi de bucurie e
jor şi aşa ascuţită par’că ar fi putut să înţepe. ne vadă şi acek trebue să fie foarte neno­ tristă, căci ei să simt azi şi mai singuri. In
Copii mai nu să vedeau în grădina cea rocit şi să nu vorbească cu nici unul dintre seara acestei zile vine luntraşul Carpn la ţăr­
fermecată, şi puţinii pe cari îi zări poetul, să noi, căci dacă spune o minciună cât de mică, mul acesta, şi cel care a Spus adevărul în
strecurau trişti, să ţineau tăcuţi de mâni şi să preface în şerpe şi şerpe rămâne o miie aceşti o miie de ani, poate să se suie în
priveau cu ochii mari lumea cea amestecată, de ani, şi mâne nu mai e aici aşa frumos. luntrea lui şi să meargă cu el în iad. Dar’
veselă, în cari păreau a fi cu totul străini. — Dat’ pot să vorbesc fără să mint. tu să nu aştepţi clipa aceea că atunci sâ
Nimeni nu să ocupa de ei, nimeni nu vorbea — Da, cu mica ta Colubra, sau în Torni, sch mbă toate lucrurile aici. Eu am mare no­
•cu ei, căci fiecare părea a să gândi numai unde nil ceri decât pâne şi lemne şi apă şi roc că am Voie să stau cu tine, şi tu nu eşti
la propria lui bucurie. Ovidiu vru să le spună unde nu îţi foloseşte nimic dacă eşti spiri­ în nici o primejdie să rămâi aici în inzulă.
câte o vorbă dar' şi de lângă dânlşii îl zmulse tual sau amabil, sau muşcător, pentru-câ ni­ pentru-că din viaţă chiar îţi ispăşeşti păcatele.
Colubra, trăgându-1 înainte într’un umbrar meni nu te pricepe; în societate ai vorbi — Dar’ tu ce ai făcut? întrebă poetul.
foarte ascuns, care să ridica lângă un izvor tocmai ca şi dânsul şi atunci... — Eu?