Page 8 - Bunul_Econom_1906_35-36

P»g 8 B U N U L E CONOM Nr. 35—36

publică. Spiritul democrat în adevăra- PROSPECT b e ş a n a « cassă de păstrare pe acţii
toi înţeles al cuvântului cuprinde pe în Caransebeş.
toţi oamenii de bine. In ziaristica noas­ pentru înfiinţarea unei tipografii româneşti 8. Adunarea generală constituantă
tră sunt timbraţi după merit toţi aceia în C a r a n s e b e ş - să va convoca conform legii comer­
şi toate acele, cari să feresc a veni în ciale în foaia »Rcnaşterea« din Caran­
atingere cu măestrii noştri, cu clasa de Poporul român, dar’ mai cu seamă sebeş, în »Drapelul« din Lugoş, în-
mijloc Curentul acesta e ioarte natu­ cel din Ungaria, nu dispune încă în de- »Revaşul« din Cluj şi în »Bunul Eco­
ral. Şi iată pentru ce ? Noi Românii nu ajuns de cărţi bune, acomodate lui. Căr­ nom» din Orăştie.
avem o aristocraţie de sânge. Inteli­ ţile româneşti, de ori-ce natură, nu pot 9. Membrii fundatori îşi rezervă
genţa noastră este eşită din popor, din pătrunde în fiecare casă românească, dreptul de a-şi alege prima direcţiune
opincă şi în parte di tre meseriaşi, ori precum să întâmplă aceasta în alte state a societăţii conform statutelor, ce să
cel mult dintre preoţi şi învăţători. mari culturale, mai mult din cauza pre­ vor primi în adunarea generală consti­
ţurilor lor prea mari. Aceasta piedecă
Pentru-ce dar’ >ă ne ferim de a- trebue şi să poate delătura mai uşor tuantă.
ceia, din sinul cărora am eşit? Au nu prin înfiinţarea unei tipografii mari ro­ M E M B R I I F U N D A T O R I :
suntem sânge din sângele lor, şi oase mâneşti, a cărei scop principal să fie luliu Novac m. p„
din oasele lor? Vom înfiera deci pe advocat, director executiv al cassei de păstrare
edarea de cărţi eftine şi bune, apoi
toţi aceia, cari despreţuesc clasa de executarea tuturor lucrărilor aparţină­ „Nera“ în Bozoviciu.
mijloc şi vor fi pentru noi ca nişte va­ toare acestei arte. Dr. Nicolae loneşcu ni. p.,
meşi şi farisei. Un om mare, fie prin Subscrişii, cu scopul şi din motivul advocat şi director executiv al cassei de păstrare
..Sebeşana" în Caransebeş.
averea lui, fie prin inteligenţa lui, fie amintit mai sus, ne-am hotărât astfel a losif Gampianu m. p.,
prin poziţia lui în societate pus lângă înfiinţa în Caransebeş (în Sudul Ungariei) preot gr.-or. şi proprietar în Prigor şi Mehadia.,
unul de poziţie mai jos, lângă un mă- Dr. Elie Dăianu m. p.,
o societate anonimă, pe acţii, pentru
estru sau un ţăran rămâne tot acelaşi protopop gr.-cat. în Cluj.
susţinerea unei tipografii româneşti.
şi nimic nu i-să poate detrage din ce Vasile Domşa m. p„
Credem, că este datorinţa fiecărui
e al său; din contră prin atingerea in­ protopresbiter gr.-or, şi proprietar în Orăştie..
timă cu cel mai de jos, stima şi res­ Român de a sprijini o acţiune de felul David Vonija m. p.,
pectul lui creşte mai mult... acesta şi de aceea ne adresăm cătră preot gr.-or. în, Oyirok redactorul „Controlei*..
onoratul public românesc, să binevoiască
Trebue să amintesc împrejurarea, a contribui la îndeplinirea acestei nizuinţe Convocare.
că din oamenii noştri mai cu stare — a noastră, prin subscrierea de acţii.
dintre ţărani ■—■ ori apoi din clasa in­ In senzul §§-lor 23 şi 26 din sta­
1. Societatea să înfiinţează pe timp tute membrii „Asociaţiunii pentru lite­
teligentă, foarte puţini îşi aplică băeţii nehotărât şi va purta numirea de
la măestrii ori comerciu; mai mult o „MIN E R VA“ tipografie pe acţii, cu ratura română şi cultura poporulut
fac aceasta oamenii mai săraci, plugari sediul în C a r a n s e b e ş . român“ să convoacă la
ori maeştri. Si chiar din acest motiv 2. Capitâlul i societăţii să statoreşte Adunarea generală ordinară
j
măestriile şi comerciul la noi n’au pu­ în Cor. 20.000 împărţit în 400 bucăţi în Braşov, pe zilele de 21 şi 22 Sep­
tut lua un avânt mai mare. temvrie st. n. 1906.
acţii nominale, cu suma nominală de
Un învăţăcel din familie săracă şi câte Cor. 50‘— . Adunarea generală Programul adunării este:
de multe-ori fără carte, trebue să stee constituantă îşi rezervă dreptul de a Ş e d i n ţ a I.
*
•
câte 4— 5 ani la învăţătură la măestrie. decide, în caz de s’ar subscrie acţii mai Vineri la 21 Septemvrie st. n., la orele
După-ce a eşit calfă numai D zeu ştie multe, urcarea capitalului societar la o i i a. m.
cum o duce. Aplicat ca măestru are sumă mai mare decât Cor. 20.000.
a să lupta de oparte cu sărăcia, de altă 3. La subscriere sunt a să solvi O r d i n e a de zi:
parte cu concurenţa străină. De amin­ pentru fiecare acţie câte Cor. 10 din no­ 1. Deschiderea adunării generale.
tit este şi împrejurarea, că: măestrul minal şi câte Cor. 2 pentru spese de 2. înscrierea delegaţilor prezenţi.
străin faţă de învăţăcelul român ce-i fondare, ear’ restul să va solvi în mo­ 3. Raportul general al Comitetu­
este încredinţat să poartă cu multă re­ dul următor: lui central.
zervă şi nu-1 face să pătrundă în toate la 1 Decemvrie 1906 Cor. 10-— , 4. Alegerea comisiunilor pentru:
secretele măestriei. Câte calfe de român la 1 Ianuarie 1907 Cor. 15‘— şi a) examinarea raportului ge­
ciobotari, croitori nu iasă în viaţa pu­ la 1 Martie 1907 Cor. 15"— de neral;
blică fără de a şti croi bunăoară, sau
fiecare acţie. b) cenzurarea socotelilor anului
nu ştiu să lucre destul de fin. Din a-
Fiecare acţionar poate solvi şi 1905 şi a proiectului de bud­
ceste neajunse provin apoi alte rele.
de-odată mai multe sau toate ratele. get pentru anul 1907;
Mulţi chiar din publicul nostru să plâng
că la măestrii noştri la anumite branşe 4. Dela terminul fiecărei rate sunt c) înscrierea membrilor.
nu capătă lucrul destul de solid şi fru­ de a să solvi 6% interese de întârziere. 5. Prezentarea eventualelor pro­
mos, şi cum-că la străini ar căpăta lu­ In caz că nu s’ar ţinea aceste rate, în­ puneri.*)
crul şi mai bun, şi mai fin şi chiar mai tră în vigoare dispoziţiunile legii co­ Ş e d i n ţ a II.
ieftin. In multe cazuri plângerile sunt merciale. Sâmbătă, în 22 Septemvrie st. n. la
nebazate şi măestrii noştri să pot jus­ 5. Despre sumele solvite să vor orele 10 a. m.
tifica cu o sumedenie de împrejurări. da adeverinţe interimale, ear’ acţiile O r d i n e a de zi:
Avem — şi asta trebue să o spunem originale să vor estrada numai după
cu deplină satisfacţie, un număr însem­ plătirea lor întreagă. 1. Raportul comisiunilor.
nat de măstrii români, cât şi comer­ 2. Alegerea secretarului literar.
6. Terminul de încheiere a sub-
cianţi, cari pot sta alăturea cu ori-ce scripţiunii este 1 N o e m v r i e st. n, 3. Fixarea locului pentru adunarea
Străini, (Va urma). 1906 la 12 ore din zi. generală din 1907.

7. Solvirile ratelor au să se facă *) Să observă că eventualele propuneri au să
la »Nera« cassă de păstrare, ca socie­ fie prezentate în scris prezidiului Asociaţiunii (în Si-
biiu, strada Morii Nr. (>) cu 8 zile înainte de aduna­
tate pe "acţii, în Bozoviciu şi la »Se- rea generală.