Page 1 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 1
Anul VII. Orăştie (SzâszvaroB), 14 Ootomvrie n. 1906. Nr. 37—38
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
—t>—, - , ■ . ... --------------------------------------------- — ■ — - — -------------------------------------- .— .. —~--------- 1— ‘v —--------- --------------------------- ;— ---------------------- --------------------------- ;— ;— :— ;----------- :------------------------------------------------------ :— ■ :— : 1 - 1 * 1 ' ' ' ” ! ' ' ” ; 1 -
ORGAN AL: „Renniumi Economice din Orăştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe -an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare D um inecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Discursul
cu care a deschis dl ANDREIU BÂR-
SEANU, ca delegat al comitetului, aduna
rea generală a A s o c i a t i u n e i , ţinută la
Braşov Vineri şi Sâmbătă în 21 şi 22 Sep
temvrie st. n. a. c.
I.
Onorabilă adunare generală I
împrejurările, şi anume etatea înain
tată şi reconvalescenţa venerabilului nos
tru preşedinte, au adus cu sine, ca eu
să ocup de astă-dată locul acesta de
onoare, pe care l’au ilustrat aţâţi băr
baţi distinşi ai poporului nostru. Şi nu
fără sfială, Vă mărturisesc, m’am hotâ-
rît să păşesc în mijlocul d-niei Voastre,
ştiind, câ în locul acesta au stat odi
nioară fruntaşi ca marele Arhiereu An
drei Şaguna, eruditul Timoteiu Ciparîu,
viceprezidentul guvernial baronul Vasilie Poarta Expoziţiei din Bucureşti (întrarea principală).
Ladislau Pop, neobositul George Bari- aflăm în aceste clipite, sub conduce- | Saveru, răposat acum de curând, figura
ţiu şi consilierul aulic Iacob Bologa, — rea nemuritorului Episcop, ceva mai j inteligentă si senină a lui Gavriil Mun-
ca să nu - vorbesc, decât de cei răposaţi.
târziu prin vrednicia sa Arhiepiscop şi i teanu, directorul tinărului gimnaziu ro
Numai conştiinţa datorinţei, ce mi- Metropolit, Andrei baron de Şaguna. mân din Braşov, vrednicul doctor Pa-
s’a impus prin neaşteptata — şi, de vel Vasici, colaboratorul lui Bariţiu la
bună seamă, şi nemeritata — alegere N’am apucat să văd cu ochii mei »Foa a pentru minte, inimă şi literatură«,
din anul trecut, m’a îndemnat să fac acestă ilustră adunare, a doua din viaţa Bologa, Măcelariu şi ceilalţi tovarăşi de
acest pas, şi totodată speranţa în in de 45 ani a »Asociaţiunei« noastre; muncă ai lor. Numai Andreiu Mureşianu,
dulgenţa d-niei Voastre şi credinţa, că după spusele bătrânilor noştri însă, ale heroldul deşteptării noastre naţionale,,
căror priviri scapără şi acum, când vor- j
de astă-dată, având în vedere insuficienţa care ar fi meritat să fie şi el în această
puterilor mele, nu veţi măsura cu mă besc de acele momente înălţătoare ditr i societate aleasă, sta la o patte apatic,
sura cu care aţi lost deprinşi până acum. trecutul poporului nostru, precum şi cu fruntea plecată la pământ, ca un
din descrierea plină de viaţă a răposa
Doamnelor, Domnilor I tului Al. I. Odobescu, pare că văd stejar trăsnit în mijlocul unui codru plin
înaintea mea acea aleasă întrunire ro de viaţă.
Pentru a treia oară să întruneşte
»Asociaţiunea« noastră în adunare ge mânească din 16—18 Iulie 1862. Oaspeţi -distinşi din principatele de
nerală în Braşov, după un restimp de In fruntea mesei prezidiale figura ] curând unite de peste munţi, între cari
23 ani dela întrunirea a doua, şi de măreaţă a lui Şaguna; lângă el chipul învăţatul Aug. Treb Laurianu, cântă
44 ani dela cea dintâiu. Adunarea din blând al venerabilului Metropolit Alexan reţul limbei româneşti George Sion,
a 1883 s’a distins prin hotărîrea în- dru Şterca Şuluţu, capul bisericii române tinărul profesor Nic. Ionescu şi măies
fiinţărei şcoalei civile de fete din Si- unite, şi în jurul celor doi Arhipâstori trul scriitor cu chip frumos Alcx. Odo
biiu, care a adus servicii aşa de în ai bisericelor române surori, ca mem- j bescu, despre care am amintit mai
semnate societăţii noastre şi care să so bri ai comitetului nouei societăţi: învă înainte, împodobiau locurile cele mai de
coteşte cu drept cuvânt ca un mărgă- ţatul şi de toţi respectatul canonic Ti- frunte din jurul mesei prezidiale. Sala
ritari al instituţiunilor noastre şcolare. motoiu Cipariu, cu prieirea vie în mij întreagă era înţesată de un public ales
Şi mai însemnată însă, atât prin numă locul feţei delicate, harnicul George Ba- şi număros: tineri şi bătrâni, bărbaţi şi
rul şi starea socială a participanţilor, riţiu cu trăsurile feţei marcate şi cu i femei, preoţi şi mireni, săteni şi orăşeni,
cât şi prin înălţimea problemelor des- j privirea pătrunzătoare, simpatica figură 1 dornici a lua parte la o adunare lite
bătute şi a entuziasmului, ce a dome- j a protopopului loan Popazu, mai târ- l rară şi culturală românească, a auzi în
nit într’ânsa, a fost adunarea din a. j ziu episcop al Caransebeşului, faţa as- i ţeleptele cuvinte ale conducătorilor nea
1862, ţinută tot în localul, în care ne pră şi rezolută a energicului Axentie | mului şi a vedea, minunea minunilor