Page 11 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 11
leacuri în preţ de 48,660 000 cor. So mai bună măsură a civilizaţiei unei ţări ţiunea întrece cu mult prodacţianea.
cotind dară numărul locuitorilor la 16 este hârtia şi săpunul. Este un pericol imens şi nu este uşor
milioane, să vine pe fie cate suflet 3 Războaiele să fac întâi în minţi de a prevedea toate pericolele fizice şi
coroane pe an pentru leacuri. Dar’ apoi prin ajutorul hârtiei,- prin scris şi apoi climaterice ce ar rezulta din aceste
câţi oameni mai sunt, cu deosebire pe cu tunul. Câte rele şi cât bine n’a făcut despăduriri.
statele iioatre, cari să lecuiesc cu lea hârtia! r
curi prescrise de lelea Floare, ori To- Gândul omului fixat pe suprafaţa Nr. 817—1908.
dosie şi numai când îşi văd sfârşitul ei cu ajutorul maşinilor tipografice stră
cu ochii ajung pe la doctor şi apotecă. Concurs.
bate într’un timp neînsemnat lumea dela
* ■ ';■■■■ un capăt la altul, trece prin nenumă In confermitate cu dispoziţiunile
Sinuoiderile în Newyork. Foile rate capete umane, unde încolţeşte, ră normativului general pentru administra
americane constată cu mâhnire, că in sare de multe ori mai frumos şi mai rea fondurilor şi lundaţiunilor »Asocia-
lunile din urmă în Ntwyork şi-au tăcut puternic, să aşterne din nou pe o foaie ţiunii pentru literatura română şi cul
moartea un mare număr de oameni, aşa de hârtie şi-şi reîncepe nesfârşitul ei tura poporului român* şi a diecezei Nr.
că să pare că sinuciderile au devenit drum. Ea chiamă la viaţă pe oameni, 166 din şedinţa dela 14 şi 15 August
o adevărată mânie. Astfel în August le sădeşte în creer germenul vieţii, in a. c. să' publică concurs pentru »pre
şi-au curmat viaţa în acest oraş 484 teligenţei; pe spinarea ei ideile măresc miul Andreiu Murâşiann« de joo cor.
de oameni. Cei mai mulţi s'au sinucis biruinţa şi chiamă pe oameni la pace, La concurs să va admite ori-ce
din cauza ,‘ărâciei, neavând cu ce trăi, îi învaţă cum să trăeascâ mai bine, lucrare originală de cuprins literar, ti
dar’ sunt şi unele cazuri ciudate, nebu cum să iubească unul pe altul. Hârtia, părită în Ungaria în decursul anilor
natice. Aşa spre pildă un domn s’a acest obiect de lux odinioară, la înde 1905 şi 1906, fie ea din sfera litera-
sinucis, temându-să că să va prea în- mâna bogaţilor numai, a trecut — prin turei frumoase s'au artistice, fie o co-
grâşa. O femeie şi-a curmat firul vieţii eftinătatea costului de producţiune — iecţiune de literatură poporală.
de năcaz, că a întârziat dela tren. Unul până şi în coliba cea mai umilă. Ea Concurenţii vor avea să înainteze
riarâş sla puşcat, ca să nu ajungă să că-, permite de acum înainte celui mai ne până la 31 Decemvrie n. a. c. la bi
runţească şi un altul, un politician s’a însemnat muritor, să aştearnă pe dânsa roul »Asociaţiunii« în Sibiiu cinci exem
sinucis, fiindcă ţinând o vorbire în sfa gândul lui; ea îl duce tot atât de de plare ale lucrării lor. Decernerea pre
tul ţării, (senat) a fost luat în rîs. parte şi de bine ca şi pe al bogatului. miului să va face îu şedinţa plenară a
* Hârtia a devenit farul lumei: aprinsă secţiunilor ştiinţifice-literare, iar’ pre-
Abecedar nou pentru anul prim de inteligenţă ea este azi de o aşa de miarea însâş în adunarea generală a
-de şcoală de Dr. Ioan Stroa protopresbiter, imensă necesitate încât să poate spune »Asocietăţii« din anul viitor.
fost profesor la seminaritil »Andreian«, Du —v fără exageraţiune t— că fără ea lu
mitru Lăpădat, director şcolar şi Iuliu Crişati, mea actuală n’ar putea exista. Dacă Sibiiu, în 1 Septemvrie 1906.
îuvâţâtor în Sălişte. Să poate procura la au această trebuinţă a omenirei este atât Prezidiul Asociaţiunii:
tori şi la »Tip. Arhidiecezană*, Sibiiu. de mare, să vedem cam cu ce mijloace Ioşif Ster ca Saltiţu m. p.
omul şi-o procură, cart, este costul, ce
influenţă are ea asupra naturei. Privind
S f a t u r i. calculele făcute de statistică, trebue în Dum. 19-a după Ro*., gl. 2 sft. 8 '
adevăr să ne îngrozim de sacrificiile l)u ni 1 Ap. Ananrn 14 Calist
Vindecarea vitelor de gură şi ce le cere producţiunea hârtiei. Luni 2 M. Ciprean 15 Teresia
Marţi
16 Gal
3 M; Dionisie
de unghii. In loc de a fi făcută, — spune Mere. 4 P. Irotei 17 Heovig
Flammarion, — din fire, cârpe, din sub Joi 5 M. Hantina 18 Luca
Să toarnă puţină apă caldă, cam Vineri ’ 6 Ap. Tom a 19 Ferdinand
peste 3 linguri de salicil pus într’o oală stanţe textile durabile, hârtia este fa Sâmb. 7 1 . Sergie i 20 Vendelin
de pământ. Dupâ-ce s’a topit să ames bricată din arbori pe cari oamenii îi
tecă cu apă călduţă încât întreaga solu- taie pentru a asigura ţiragiul zilnic a Redactor resp. GEORGE SUCIU.
ţiune să fie 4(4 litri. Cu apă de aceasta 30.000 ziare, din cari unele să tipăresc
să spală unghiile şi gura vitelor bolnave, în milioane de exemplare şi pe acel al
de trei ori pe zi. 2000 volume, căci editorii publică în
Iunie, în mijlociu 200 volume, pe zi. E foarte cu greu
Unghiile după fiecare spălare, tre- Dacă cărţile ar mai fi tipărite pe o hâr
buesc presărate cu pulbere de salicil, tie respectabilă! ‘ dar’ în fine nu este eti neputinţă a prepara un aşa
de care e bine a să arunca puţin şi Aceste 30.000 ziare, consumă după mijloc de întărire asupra constituţiei copiilor, cum
prin grajd, pe jos, unde de altcum să socotelile făcute aproape 1000 tone: (un este E m u i z i u n e a lui S c o 11 pregătită din oleiu
de ştiucă medicinal prin adaugere de hipofosfiţl de
cere a să ţinea cea mai mare curăţe milion de kgr.) de pastă de lemn pe, var şi natriu, pentru-că E m u 1 z i u n e a lu i S c o 11
nie, pentru-că germeni de boală să află zi, tocmai 350.QQ0 tone pe an. ajungând in organizmul fraged, produce puterea, ce
în deajuns şi în gunoiul vitelor bolnave. eschide conturbafiunea ce să provoacă prin desvol-
In apa de băut a vitelor încă trebuesc Cărţile de asemenea consumă o tarea,repede a copiilor. Emuiziunea are un gust bun,
amestecate 2 linguri de salicil, topit mai enormă cantitate de hârtie, care face e uşor la mistuit, e preparat curat, în cât nu pro
dntâiu în apă caldă. obiectul unui vast comerţ. Hârtia de voacă conturbafiuni. O cmulziune astfel pregătită,
ambalagiu, de cataloguri, reclame, etc., natural că e mult mai bună, decât oleinl de ficat
unite cu cele de mai sus, ating cifre de ştiucă comun. :
spâimântătoare. Pescarul Cu o ştiucă mare pe spate
e semnul de garantă pentru veritabila
Numai în Europa să tae pentru E m u i z i u n e a lui Scott.
Lemnul în fabrioaţia hârtiei. acest scop 350 milioane metri cubici Cu provocare la această foaie şi trimi
ţând înainte 75 fii. în m aree poştale
Hârtia a ajuns astăzi foarte răspândită. de lemn. să trimitf ranco sticle de probă dela:
Dela invenţia tiparului ea a dovenit una Acestă fabricaţiune trebue alimen Dr. BUDAI EMIL „Stadtapotheke"
din cele mai puternice pârghii ale pro tată în fiecare zi cu acestă cantitate BUDAPKST, IV., VACZI-UTCZA 34/50
gresului, a răspândirei * ideilor şi fapte- fantastică. Arborii să tae şi pădurile să Preţul sticlei originale^ 2 cor. 50 fileri.
' lor. întrebuinţarea ei este de tot minu distrug. Dar’ un arbore nu creşte din (59p Să capătă în toate farmaciile. T_28
tul şi cu drept cuvânt s’a zis, că cea nou într’un an, nici în zece. Consuma-
