Page 2 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 2

Pag.  2                                            B U N U L  ECO N OM                                           Nr.  37 — 38

       prima  exporiţione  româneasă  de  pro-         Mai  bine  să  pot  vedea  însă  spe­            Excursiunea
       ducte  agricole  şi  industriale,  pasă  la  ranţele  ce  să  puneau  în  activitatea  vii­  membrilor  „Asociaţiunii*  la  expozi­
       cale  de  spiritul  neobosit  şi  invenţios al  toare  a  » Asociaţiunii«  de  viguroasa ge*
       lui  G.  Bariţiu.                          neraţiune  de  acum  44  ani,  din  cuvân­       ţia  română  din  Bucureşti.
            Era,  cu  un  cuvânt,  o  manifestare  tul  de  deschidere  al  preşedintelui  adu­
      puternică  a  vieţii  româneşti,  încătuşată  nării,  despre  care  e  vorba.  »Tare cred«,   Duminecă  în  23  Sept.  a.  c.  am
      atâta  vreme  în  lanţurile feudalismului şi  zice  marele  Şaguna  cătră  sfârşitul  cu­  plecat dela Braşov cu  excursioniştii arde­
      apoi  ale  unui  absolutism  aspru  de  10  vântării  sale,  »că  sub  scutul  unor  ase­  leni,  cari  au  participat  şi  la  adunarea
      ani,  era  ca  o  câmpie  sămănată  ţn  tim­  menea  convingeri  corecte  şi  principii  Asociaţiunei în  număr  de 331  persoane,
      pul  primăverii,  când  după  o  ploie  căl­  sănătoase,  precum  am  amintit mai  sus«,  într’un  tren  special,  cu  9  vagoane  de
      duţă  pare-câ  vezi  firele  de  smaragt,  —  era  vorba  de  însemnătatea  limbei,  clasa  a  IH,  reprezentând  toate  ţinuturile
      cum  încolţesc  din  ce  în  ce  înaintea   a  graiului,  pentru  conservarea  şi  înain­  locuite  de  români  prin  cei  mâi  aleşi
                 i
      ochilor  tăi  cuprinşi  de  mirare.         tarea  unui  popor,  —  va  spori  de sigur  fruntaşi  ai  săi.  Dl  Augustin  Paul,  prim
           Si  multe  idei  frumoase  să  înfăti-  literatura  şi  cultura  poporului  român  colaborator  la  «Gazeta  Transilvaniei»
            »
                                             >
      şară  în  această  memorabilă  adunare,  peste  toată  aşteptarea,  şi  Asociaţiunea  a  avut  fericita  ideie  de  a  face  con-
      multe  planuri  îndrăsneţe, — unele poate  va  vedea  ostenelele  sale  coronate  cu  scrierea  tuturor  acestor fruntaşi, a căror
      prea  îndrăsneşte  —  să  desbătură, multe  succesul  dorit,  pentru-că  nu  vor  trece  listă  spre  aducere  aminte  o  lăsăm  să
      probleme  grele  de  rezolvat  să  aduseră  multe  zile  de  ani  şi  vom  vedea  liitera-  urmeze  şi  în  foaia  noastră:
      în  legătură  cu  cercul  de  activitate  al  tura  limbei  noasere  la  asemenea  grad     G.  Pop,  de  Băseşti,  Parteniu  Cosma, di­
      tinerei  »Asociaţiuni«.  In  genere  aştep­  de  cultură  cu  ale  celorlalte  limbi culte;   rectorul  Albinei,  Asesorul  Ivan,  din  Sibiiu,
      tările  faţă  de  noua  şi  pe atunci  singura  şcoalele  şi  institutele  literare, ca  unicele
                                                                                             A.  Pop,  de  Capolnoc  Monoştor, jude  de tablă
      însoţire  mai  mare  culturală  română  din  mijloace  de  cultură  a  naţiunei,  le  vom
                                                                                             Baia-mare,  Sylvia  Papp Szilâgy  de  Băseşti
      ţările  de  sub coroana  Habsburgilor erau  vedea  şi  la  noi  în  stare  înfloritoare;
                                                                                             soţie  de  consilier  minis'erial,  Budapesta,  Ma-
      cât  să  poate  de  mari.  »Asociaţiunea*  vom  Videa  satele  şi  oralele  române re­  nţa  Râkoczy,  n.  Filip cu fiul său Al.  Râkoczy,
      era  privită  ca  un  fel  de  vrajă,  care  gulate  şi  înaintate;  nu  vor  trece  multe   Dr.  Liv u  Lemeoy,  advocat  Sibiiu  cu  d-şoara
      avea  să  delăture  in  scurtă  vreme  toate  zeci  de  ani  şi  vom  vedea  acolo  gră­
                                                                                             Nora  studentă  in  fiilosofie.  Dr.  I.  Marcu  şi
      năcazurile  şi  lipsele  mult cercatului nos­ dini  şi  holde  frumoase  cultivate, bogate   Ştefan  Pop,  canonici,  Blaj,  Aurel  C.  Domşa,
      tru  popor.                                 de  pomi  fructiferi,  unde  până  ieri  alal-
                                                                                             redrsctorul  *Unirei«,  Dr.  Aurel  Novac,  depu­
           Directorul  Munteanu  în  vorbirea  tăeri  erau  numai  pâlâmide  şi  alte  ier­
                                                                                             tat  cu  d-na,  d-şoara  şi  cu  d-şoara  Augusta
      sa  »Despre  purismul  limbel  române«,  buri  sălbatice;  nu  vor  trece  multe zeci
                                                                                             Rutenescu,  Dr.  Stef.  C.  Pop,  deputat,  Jacob
      cere,  pe  lângă  stabilirea  ortografiei  cu  de  ani,  şi  ne  vom  bucura  văzând  eco­  Popa,  protonotar  metropolitan.
      litere  latine,  ca  secţiune  filologică  a  nomia  raţională  la  plugarii  noştri,  în­
      »Asociaţiunei«  să  se  apuce  cât  mai  în-  florirea  artelor  şi  a  tot  felul  de  măies­  Dr.  A.  Vlad, deputat cu d-na, Vas.  Mica
                                                                                             cu  d-na  din  Someş-Odorheiu  şi  cu  d-şoara
      grabă  a  compune  un  dicţionar  al  lim­  trii  la  Românii  noştri«...  »Pe  scurt,  nu
                                                                                             Paulina  Huza  din  Dej,  Iosif  Lemenyi,  propr.
      bei  române  «după  analogia  dicţionare­  vor  trece  multe  zeci  de  ani şi  naţiunea
      lor  scrise  şi  tipărite  de  academiile  cele  română  va  fi  regenerată  şi  întinerită în   Bonţida,  V.  Damian,  protopop  şi  deputat  cu
      docte  ale  altor naţiuni«,  — o  problemă,  puterile  sale  intelectuale,  industriale  şi   d-na,  d-şoara  şi  fiu. I.  Sâbădeanu, comerciant
                                                                                             cu  fiul  Romul,  Braşov,  d-na  Mazzuchi  cu
      care  nici  astăzi  încă nu e rezolvată, deşi  materiale,  pentru-că  naţiunea  este  se­
                                                                                             d-şoara,  A. lulia,  protopoul R. Furdui  cu  d-na
      s’a  ocupat  serios  cu  ea  altă  corpora-  toasă  după  cultură şi luminare, iar mem­
                                                                                             Câmpeni,  Dr.  Teofil  Dragoş,  advocat  Baia-
      ţiune literară română, cu  mult mai înaltă,  brii  acestei  Asociaţiuni  nu  vor  cruţa
                                                                                             mare  şi  d şoara  Klein  de  Hessendorf,  d-na
      care  dispune  de  alţi  oameni  şi  de  alte  nici  un  sacrificiu,  ce  ar  condiţiona  un
                                                                                             văd.  Gavr. Dragoş Ilideaga, protopopul  Givu-
      mijloace,  singura  competentă  şi  în  stare  viitor mai fericit şi  propăşirea naţionalâ«.
      a  face  asemenea  lucrare.  Cipariu  în ex-    Cred,  că  acum,  când  să  apropie    lescu  Radna,  I.  Petrovici,  profesor  cu  d-na şi
      centa  sa  disertaţiune  despre  însemnăta­  o  jumătate  de  veac,  de  când  s’au  ros­  fiul  Virgil  Braşov,  piotopopul  Voicu  Hamzaa
      tea  studiilor  filolc/gice  pentru  cultivarea                                        cu  d-na  Lipova,  V.  E.  Moldovan,  publicist,
      limbei  române  şi  pentru  stabilirea  or­  tit  aceste  inimoase  cuvinte  în  locul  în   Cluj  Sebast.  Olariu  cu  d-na  Făget, C.  Bucşan,
      tografiei  de  asemenea  constată  necesi­  care  ne  aflăm,  este  timpul  să  ne între­  I-Ioria  P.  Petrescu,  Dr. Procă cu  d-na, Dr.  Bo-
      tatea  adunării  materialului  pentru  un   băm : oare  împlinitu-s’au  măcar  în parte   loga  cu  d-na  Sibiiu,  Dr.  I.  Popovici  cu  d-na
      dicţionar  român,  spre  care  scop  pro­  aşteptările  bărbaţilor  mari,  ce  au  stat   Făget,  Dr.  Aurel  Cosma  Timişoara.
      pune formarea din  partea  »Asociaţiunei«  la  leagănul  »Asociaţiunei«  noastre ? Co-      Dr.  Liviu  Ghlezan  advocat  din  Modos I
      a  unei  «biblioteci  de  cărţi  vechi  româ­  răspuns-a  ea  măcar  cât  de  cât  menirei   cu  d-na,  Dr.  Ioan  Giurgiu  candidat  de  advo­
      neşti  tipărite  şi  manuscrise,  din  timpu­  sale  măreţe  şi  urmat-a  calea,  pe  care   cat,  Dr.  Alexandru  Pop  medic  în  Bistriţă  cu
      rile  cele  mai vechi  până  câtră a.  1700».  a  întrebat-o  urzitorii  ei?  —  Răspunsul   d-na,  dna  Ana  Filip,  Abrud,  Dr.  Ciuta  ad­
           La  rândul  său  Baritiu,  vorbind    la  aceste  întrebări,  dacă  va  fi  făcut  cu   vocat  din  Bistriţă  cu  d-na  Maria  n.  Butean
      «despre  artele  frumoase  cu  aplicarea   destulă  obiectivitate  şi  cu oare-care cu­  de  Şomcuta  mare.  G.  Urdea,  prim  pretore*
      lor  la  cerinţele  poporului  românesc«,   noştinţă  de  cauză,  ne  va  înlezni,  cred,   Arpaşui  inf.,  Dr.  Dionisie  Roman,  advocat
      aminteşte despre înfiinţarea  unei  catedre   a  înţelege  rostul  lucrărilor  şi  tendinţe­  Mediaş,  Dr.  Alexandru Morariu advocat, Ibaş-
      de  Estetică;  iar’  cavalerul  Ioan  Puşca-                                           falău.
      riu,  pe  atunci  administratorul  comitatu­  lor  de  acum  ale  însoţirei  noastre  şi    Romul  Mircea, protopop  Mediaş cu d-na,
      lui  Cetăţii  de  baltă,  singurul  dintre   totodată  ne  va  lumina  în  privinţa  pro­  Dr.  Tămaş  advocat,  Hida-Almaşului  Dr.
      conferenţiarii  adunării  din  a.  1862 care   blemelor,  ce  ar  trebui urmărite  din par­  Morariu,  Cluj;  cu  doamna  n.  Aniţi  Bohâ-
      să  mai  află  în  viaţă,  arătând  însemnă­  tea  noastră  în  viitor.                ţăl,  protopoul  I.  Şerb  din  Şomcuta  mare,
      tatea  documentelor  istorice  pentru  cu­      Cu  căutarea  acestui  răspuns,  —     Teodor  Medan,  copmtabil  la  »Râureana«  C.
      noaşterea trecutului poporului, îndeamnă  întru  cât să poate  face aceasta în câteva   Monoştor  cu  dma,  Eug.  Sâmpetreanu  candi­
      pe  membrii  »Asociaţiunei«  să-i  dea  minute,  —  sâ’mi  daţi  voie  a  mă ocupa     dat  de  adv.  Braşov.
      mână  de  ajutor  pentru  îtocmirea  unui  în  restul  vorbirei  mele.                      Protopopul  Gerasim  Domide,  Bistriţă,
      »album«  al  familiilor  nobile  de  naţio­                                            d-na  Flora  Avram  n.  Petii, Maieru,  d-ra Cor­
                                                                    (Partea  a  doaua  urmează).
      nalitate română din Monaichie, pe seama                                               nelia  Petri,  Năsăud,  Dr.  Aurel  Nyilvan  can­
      căruia  şi  copiase  şi  studiase  mai  bine                                          didat  de  advocat,  Sibiiu,  Gavril  Oşan  stud.
      de  o  sută  de  diplome  nobilitare.                                                 în  drept.
   1   2   3   4   5   6   7