Page 6 - Bunul_Econom_1906_37-38

Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 37-38

del de cocină pentru porci; lablouri îmbrăţişarea meseriilor şi a negoţului. sunt chemate primo loco ca să lucreze
de rassă pentru cai, cârlan anglo arab, pentru răspândirea rnâestriilor şi nego­
rassă de cai şi iepe cu mânzi. Nutre­ Conferenţă cetită la 14-129 Iulie a. c. în adu­ ţului. Oamenii din fruntea despărţemin-
ţuri, paie şi fân melassat; foarfeci pen­ narea despărţ. X. Brad, ţinută in Halmagiu. telor cu dor de muncă — cu ocazia
tru tunderea oilor şi litere p ntru în­ (Urmare şi fine). adunărilor generale din comună în co­
semnare cu văpse a, probe de lână de Dar’ să trecem' la altă ordine de mună, prin înfiinţarea de agenturi, prin
Constanţa. prelegeri cât mai dese în sinul popo­
idei. Să ne întrebăm ce ar fi de făcut,
Săminţe, compoziţie de luţernă, bo- pentru-ca măestriile şi comerciul să iee rului, prin punerea de premii să lumi­
buşor, sfecle de nutreţ, compoziţie pen­ la noi un avânt mai mare? Si oamenii neze poporul şi să-i arete marele folos
»
tru livezi: solium italicum; măzăriche, noştri să poată ţinea concurenţă faţă al măestriilor şi comerciului.
trifoiu, exparcită cojită, mohor. de străini, atât în ce priveşte solidita­ 2. Despărţâmintele Asociaţiunii tre-
In secţia ministeriului agriculturei, tea, fineţa, cât şi în ce priveşte preţul bue să se pună în legătură strânsă cu
comerciului şi domeniilor să vede un mărfii. preoţii şi învăţătorii comunelor, cari cu­
tablou cum să prinde un cal din Astăzi măestriile sunt libere, iar’ nosc deaproape referinţele fiecărei fa­
herghelie şi alte felurite tablouri cu trebuinţele la poporul nostru sunt atât milii şi cari în decursul anului, în urma
soiuri de oi. de multe, încât zeci de ani vor mai contactului zilnic cu poporul ar putea
să recomande comitetului despărţămin-
Sunt expuse aci diferite seminţe trece până vom avea măestrii şi comer­
telor pe elevii cari ar voi să se aplice
de porumb românesc, grâu săcară, orz, cianţi de ajuns. Pe lângă fabricile străne
la măestrii şi comerciu. De câte op nu
ovâs, meiu, trifoiu, mac, soia, fasole, po­ O mulţime de măestri străini trâesc de întâlnim la oraşe Oameni de ai noştri
rumb cineantin, dinte de cal, porumb pe spatele noastre şi din punga noas­ din popor, întrebându te: unde să-şi
roşu, pignoletto, ovăs uriaş, in, meiu tră, pentru-ca în schimb să ne inzulte.
bage pruncul la uu măestru? Când va
alb şi roşu românesc, floarea soarelui, Astăzi a trecut timpul aprobatelor şi şti vţăranu că preotul ori învăţătorul sa­
mazăre (Victoria uriaşă), rapiţă, bob 'şi a. compilatelor (nişte legi blăstâmate pen­ tului anume este încredinţat cu afacerea
In natural, pentru fuior, proprietar tru RomâniV când Românul era luat cu aceasta, la dânsul va alerga şi nu-şi va
tea princip, ştiri ci, de toată frumuseţa. puterea dela şcoală şi pus la bivoli dom­ face spese în deşert colindând ziua pe
Intr’un dulap de sticlă separat sunt neşti ca să-i pască, când nu putea să la oraşe.
expuse diferite con zer ve: mazare verde înveţe măestrii. Azi a trecut timpul, când Despărţămintele Asociaţiunii trebue
în boambe, chiveciu, paradaise întregi, »ţehurile« străine nu primeau învăţăcei să iee asupra le plasarea — aşezarea
ciuperci, pateu de prepeliţă, de ficat, etc. români, ca să înveţe măestrii. Au tre­ -— elevilor la măestrii şi comerciu, căci
cut timpurile, când Românului nu i era
La alt loc vedem viţe de vie al­ nu e tot una a aplica pe un elev la
toite după diferite sisteme în pepineria iertat a-şi pune sticlă la fereastră şi ori-ce măestru! Băeţii aplicaţi la co­
Petreşti-Focşani. Nutreţuri diferite, în- când nu-i era iertat a purta cisme şi merciu ori măestrii trebuie să fie supra-
grăşeminte chemice, cartofi de 50 de vestminte de boltă. Azi e deplină liber­ veghiaţi nu numai asupra progresului
soiuri, cultivaţi la şcoala de agronomie tatea şi ori cine poate îmbrăţişa ori-ce ce-1 fac în meseria lor, ci şi asupra creş­
Roman. măestrie şi să poate aplica la negoţ. terii ce li să dă din punct de vedere
Cărţi agronomice: Jurnalul socie­ Libertatea e deplină numai să ne ştim naţional. Căci dacă luăm măsuri, ca să
tăţii agricole pe diferiţi ani; din trecu­ folosi ;de ea spre binele nostru. ne creştem buni meserieşi, apoi trebuie
tul şi prezentul agriculturei de Radian, Publicul consument, care să sus­ să luăm toate măsurile de lipsă, ca aceşti
1906. Câmpul şi altele, tractat de gră­ ţină pe măestrii şi comercianţii noştri, meseriaşi să rămână Români, sub ori-ce
dinărit de D. Dadarlat. avem. E însuşi poporul nostru. Câţi ji­ împrejurări. - ,
Pavilionul industriei e ridicat în dovi Cu boltiţele lor pe satele noastre Câţi din băeţii noştri aplicaţi pe la
faţa pavilionului agriculturei şi cuprinde nu trăesc domneşte dela poporul nostru? meserieşi de alt neam nu s’au înstrăinat
toate ramurile mai însemnate ale in­ Nouă ne lipseşte organizarea -— un cu totul de noi, fie" prin creşterea anume
dustriei naţionale. Aci e de remarcat: sistem anumit, după care să lucrăm pen­ dată, fie prin căsătorii străine, aşa în­
Colecţia de broderii din Oltenia, cusă­ tru-ca măestriile şi comerciul să se poată cât îi este ruşine a să numi român.
turile scoalei »Elena Doamna«, diferite lăţi cât mai mult şi încă nu numai la Atâri lucruri azi nu mai e permis
>
>
costume ţărăneşti, şcoala profesională oraşe, ci şi la sate. In special satele vor şă se întâmple.
a Madoanei »Dudu« din Craiova, in­ , trebui să ne dee un contingent cu mult 3. Despărţământul eventual agenturile
stitutul «Sfânta Maria* şî alte diferite mai mare de măestri, după-cum ne dă din comune vor lua dispoziţii, ca runde
scoale profesionale. astăzi. sunt mai mulţi elevi români la măestrii
Pavilionul regal. E opera architec- A sosit timpul, ca şi din ţăranii — pe lângă instrucţiunea de şcoala in­
ţilor Petculescu şi Schindl. Ocupă o su­ noştri cu stare şi din inteligenţă să-şi dustrială să li-se catihiseze în fiecare
prafaţă de 1825 m. p. şi are două aripi: aplice pruncii la măestrie şi comerciu, Duminecă şi sărbătoare şi să cerceteze
în stânga geniul civil, iar’ la dreapta căci numai aşa ne putem forma o clasă biserica, ca astfel meserieşii noştri să
geniul militar. Din centru în spre aripi de mijloc bine pregătită şi gata a lupta fie crescuţi şi ca fii credincioşi ai bise­
să comunică prin portice de un mare cu concurenţa străină. Nimănui să nu-i ricii. Elevii aplicaţi la măestri să fie aju­
efect, architectonic. Sus în salonul cen­ fie ruşine a-şi da pruncul la măestrie taţi — la procurarea cărţilor de lipsă,
tral e instalată o expoziţie de obiecte ori comerciu, fiindcă azi industria şi co­ la solvirea taxelor şcolare, cei săraci să
a A. S. R. Principesa Maria. merciul sunt arteriile de viaţă ale unui fie provăzuţi chiar şi cu vestminte. Spre
In apropierea pavilionului regal să popor. a să putea îndeplini aceste — despăr-
ţemintele — din venitele lor modeste
află o reproducere exactă după Casa Lozinca noastră să ne fie: «La lu­ statutare vor avea să ajute pe elevii
«lela Poradin cuartierul M. S. Regelui crul* Să promovăm din toate puterile dela măestrii şi comerciu, iar’ pe cei
în războiul pentru independenţă. măestriile şi comerciul în sinul popo­ mai diligenţi să-i recomande pentru ob­
(Va urma). rului nostru. In ce mod însă? Iată la ţinerea de ajutoare din fundaţiunile ce
ce trebuie să dăm un răspuns fiu numai avem; eventual să se creeze isvoară
Onoraţi cetitori! practic dar’ şi executabil. nouă din venite, anume pentru mese­
rieşi, spre a să perfecţiona în măestria
Lăţiţi foaia aceasta între cunos- 1. Desprţămintele Asociaţiunii pen­
cutii D-Voastră! tru literatura şi cultura poporului român, lor în patrie şi în străinătate.