Page 7 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 7
Nr. 37 — 38 B U N U L E CO N OM Pag 7
4. Despărţămintele vor lua dispo mai bun, mai ieftin şi la timp. Departe bunătăţi producţiunea, de a uşura vinderea
ziţii ca în centrul despărţământului să dela noi cugetul de a boicota pe stră produselor şi de a în uraja industriile ce să
se> înfiinţeze reuniuni pentru sprijinirea ini, trebue, sa facem şi noi, ce fac şi leagă de agricultură. O pildă: staţiunea de
învăţăceilor şi măestrilor. Să luăm exem altele popoară! Cum îşi ajută societatea încercări de seminţe face mai bine de 60.000
plu : reuniunile de meserieşi din Sibiiu, străină clasa ei de m jloc? Câţi dintre încercări pe an în vederea seSecţiunei raţio
Cluj, Braşov, Blaj, Sălişte şi alte multe. străini să adresează la măestri şi co nale a seminţelor. Spaţiul ne lipseşte pentru
5. Despărţemintele Ass. să se pună mercianţii noştri ? Foarte puţini. Să fa a mai cita şi altele, din foarte- nnmăroasele
în legătură cu băncile noastre, cari până cem şi noi, numai ceea ce fac străinii, pilde, ce am putea da.
azi nu au dat nici o atenţiune măestri şi nimic mai mult. Să trecem deci la expunerea rezultatelor.
lor nostrii, şi respective reuniunilor în Căutaţi şi vedeţi prin prăvăliile ji Diferitele culturi rurale ocupă în Ungaria
fiinţate. Să luăm exemplu dela Saşi. dane câţi învăţăcei, şi câte calfe străine o suprafaţă de 30,792.868 hectari. întinderea
»Sparcassa« din Sibiiu, dă feluri şi fe puteţi vedea! Nici unul. Astfel au mo pământurilor necultivate (rîuri, lacuri, mlaş
luri de împrumuturi meserieşilor, sub nopolizat jidovii comerciul. Cercetaţi nu tini, drumuri, căi ferate, pământuri sterpe)
cele mai uşoare condiţiuni, ba în unele mai în câte sate româneşti, jidanii cu nu este de cât de 1,840.752 hectari. Ea a
cazuri nici nu mai reclamă împrumutu boltiţele române duc un trai liniştit. Au descrescut mult în urma regularei cursurilor
rile date, ci pretinde numai ca măes- nu s’ar putea ca în locul acestor bol apelor şi a şecărei mlaştinilor. Aceste lucrări
trul împrumutat să facă anumite depu tiţe, ori vizavi de ele să înflorească bol- au pus la adăpostul inundaţiilor dela 1867
neri la bancă tot în favorul său. In fie tiţe româneşti?! Să voim numai şi vom încoace milioane de hectare.
care an băncile noastre ar putea des putea. Suprafaţa cultivată a Ungariei cuprinde:
*
tina ceva din venitele lor — în favorul * în hectare în raport cu
Suprafaţa
total olo
meseriaşilor ori reuniunilor de meseriaşi. E timpul suprem să cunoaştem Câmpii .................................. 12,510.974 43.88
6. Un alt factor însemnat pentru câtă putere de viaţă dă unei naţiuni Grădini, livezi, zarzavaturi . 430 934 1.40
promovarea mâestriilor şi negoţului la — clasa de mijloc. Şi chiar de aceea F ân a ţe ................................ 3,309.854 10.75
îfomâni trebuie să fie preotul. Acesta îmbrăţişarea şi răspândirea clasei de mij Vii ’. . . . . . . . . 263.966 0.86
Păşuni .................................. 4,205.844 13.66
prin predicele sale, prin legătura ce are loc să şi-o pună la inimă fiecare român. Păduri . . . . . . . . 8,987.244 29.18
cu fiecare familie trebuie să lucre direct Frumoase exemple, bărbaţi mari ne Stufării . . . . . . . J______84.052 0 27
pentru îmbrăţişarea lor. — Să nu uite arată, ce trebue să facem. Marele »An- Total . 30,792.868 100.—
nici un preot sfântul nume ce i să dă dronic« ş’a testat întreagă averea sa Rezultă din această tabelă că câmpiile
de »părinte sufletesc al poporului« — Iar’ de zeci de mii pentru meseriaşi. Un acoperă 43.88% din suprafaţa cultivată. La
părinte sufletesc nu poate fi altul decât a- »Nicolau Cristea« fost asesor conz., a şes această parte să ridică la 70%, pe tere
cela, care să îngrijeşte ca dintre poporenii lucrat o viaţă întregă pentru ridicarea nurile accidentate ea este de 40—50°/0; în
săi, cât mai mulţi să îmbrăţişeze co- meserieşului român — în centrul Să- regiunile muntoase ale Nordului, Vestului şi
merciul şi măestriile. simii. »Un Tordăsan« tot în Sibiiu — Sud-Vestului ea scade la 30%.
>
7. Un rol principal poate avea şi zi şi noaptea neîncetat, de ani ani de De vre-o cincizeci de ani suprafaţa pă
trebuie să aibă pe viitor învăţătoriul deja zile, lucră tot pentru ridicarea meseria mânturilor arabile a crescut mai ales în ma
sate întru lăţirea măestrilor între ţărani. şului român. Şi câţi bărbaţi vrednici rile şesuri (AlfOld) unde au fost desţelinate
Sub mâna lui sunt pruncii ţăranului dela în alte centre româneşti, nu şi-au pus întinse păşuni.
*6—12 ani, eventual până la 15 ani. In de diviza: ridicarea clasei româneşti Acum 30 ani pământurile de odihnă
decursul anului, şi cu finea examene de mijloc. acopereau încă 20% din solul arabil; acum
lor învăţătoriul şi-ar putea compune o Ba în timpul1 mai proaspăt marele nu mai acoperă de cât 10.73%.
listă despre pruncii ce ar fi de aplicat nostru metropolit »Ioan« primeşte cu Suprafaţa pământurilor de odichnă va
la negoţ şi la mâestrn şi apoi în bună drag a fi patronul reuniunii sodalilor riază mult în raport cu a celor lucrate, în
' înţelegere cu preotul să întrevină la pă români din Sibiiu, şi prin aceasta cu diferitele regiuni. La şes e minimă: 1% în
rinţi, să i lumineze, iar despre rezultat tonul de adevărat părinte ne zice tutu comitatul Torontal, 2% în comitatul Arad şi
să tacă arătare la cei din fruntea des- ror: »Să ne ridicăm şi să ne preţuim Cenad. In regiunile muntoase ie mai însem
părţămintelor. Astfel s’ar produce un in clasa de mijloc«. Jos deci cu ori-ce nată şi atinge până la 50% (în comit. Csik).
teres mai viu în sânul poporului. prejudiţii!! Producţiunea mijlocie de hectar creşte
Brad, în August 1906. mereu, mai ales la şesuri, mulţumită alegerei
Şi acum să venim la factorul din semânţei şi sistemelor de cultură din ce în
Ioan German,
urmă, care-i bhemat a da avânt silinţe catechet înv. ce mai perfecţionate.
lor pusă fie de preot, învăţător, de despăr- Dela regularea cursurilor apelor pagu
. ţăminte ■— ori reuniuni, să venim la în Agricultura ungară. bele pricinuite de revărsări scad văzând cu
săşi societatea noastră românească, la ochii. In anumite regiuni pagubele pricinuite
toţi cari au trebuinţa de împlinit dela de grindină, secetă sau bolile plantelor, sunt
Agricultura este cel mai de seamă iz
comercianţi şi măestri. încă însemnate, dar’ raportate la totalitatea
vor ai bogăţiei Ungariei. De aceea guvernul,
recoltelor, nu sunt grave; chiar în 1901, un
8. Societatea română — începând viguros secundat de sute de societăţi de agri
an foarte dezastruos, intemperiile n’au distrus
dele opincă până la cel mai înalt dig- cultură, îşi dă cele mai mari silinţe pentru
în totul de cât recolta de pe 200.000 hectare
nitar bisericesc, are sfânta datorinţă a a-i dezvolta, îndrepta şi moderniza produc
sprigini în locul I. pe măestrii şi comer ţiunea. Statistica cea mai recentă a producţiu-
cianţii români, şi numai în locul Il-lea Budgetul ministrului ungar de agricul nei agricole ungare arată:
Suprafaţa
a să adresa la străini. tură pe anul 1906 prevede 55 milioane co în hectare în raport cu
total o[o
Pentru-ce să băgăm bunul nostru roane pentru cheltueli menite să grăbească Cereale ..................................7,228.295 59.93
Legume...................................... 45.404 0.38
■ câştigat cu multă sudoare în punga străi progresul în toate ramurile culturei pămân
Plante cu tubercule, porumb . 3,489.907 28.93
nului, cu care de multcori nici nu ne pu- tului. Acest minister întreţine mai bine de Plante comerciale . , . . . 164.419 1.36
rtem înţălege, şi care poate numai, pă douăzeci instituţiuni ştiinţifice chemate a uti Plante furagere (nutreţuri) . . 1,042.240 8.64
şind afară peste pragul uşii, ne mai şi liza toate rezultatele studiilor înalte şi un Produsele grădinilor şi livezilor 91.450 0.76
inzultă. Cu cât vom sprijini mai mult foarte mare număr de şcoli superioare şi Total . 12,061.724 100.—
, pe măestrii şi comercianţii noştri, cu primare pentru popularizarea cunoştinţelor Mai bine din jumătate din pământurile
• atât şi ei vor putea să ne dee lucrul teoretice şi practice în stare de a mări şi îm lucrate este afectată cerealelor, printre cari
