Page 8 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 8

Pap.  8                                              BUNUL    ECNO OM                                             Nr.  37—38


      grâul  ocupi  primul  loc.  Suprafaţa  cultivată   pacitatea  de  producţiune  a  celor  10  mori  este  închinat  mai  mult  la  îndeplinirea
      cu grân creşte  mereu,  deşi  nu  atât de  repede  din  Budapesta  să  ridică  la  28.000  chintale  răului,  de  cât  a  binelui,  luând  adeseori’,
      ca  în  trecut.                             metrire  de  grâu  în  24 ore,  adecă  la  10.5 mi­  direcţiuni  contrare voinţei educătorului.
           Cultura  plantelor  cu  tubercule,  cu  po­  lioane  chintale  metrice  de  grâu  pe  an.  Pro­  Pentru  al  împedeca  de  a  eşi  din
      rumb  şi  cu  nutreţuri  (pladte  furagere)  este  ducţia  anuală  normală  atinge  7—8  milioane
                                                                                             calea  cea  dreaptă,  este  admis,  ca  în
      mereu  in  creştere.  întinderea  constatată  a   chintale  metrice  de  făină  de  grâu  şi  1.5— 2.0   şcoala  poporală  să  fie supus elevul anu­
      fânaţelor  arată  tendinţa  de  a  îmboldi  creşte­  milioane  chintale  metrice  de  tărâţă,  numai  la   mitor  pedepse  şi  restricţiuni.  Dela  mo­
      rea  vitelor,  ceea-ce  e  conform  cu  spiritul   Budapesta  unde  morile  consumă  un  milion   dul  cum  să  face  aplicarea  diferitelor
      care  predomină  în  agricultura  europeană.  chintale  metrice  de  cărbuni  şi  materiale,  ne­  pedepse  corporale  atârnă  în  mare  mă­
           Cerealele  constitue  bogăţia  principală  a   cesitând  o cheltuială  anuală de  3 —4 milioane   sură  succesul  ori  nesuccesul  instruării
      Ungariei:  Suprafaţa  lor  întrece  pe  aceea  a   coroane.  Utilagiul morilor din Budapesta  e de   în 'învăţământul  poporal.
      tuturor  celorlalte  cultuii  şi  valoarea  recoltei   o  aşa  perfecţiune  technică,  în  cât  producţiu-   Coborându-mă  acum  dela generali­
      lor  întrece  pe  aceea  a tuturor  celorlalte  pro­  nea  enormă  sus  menţionată  nu  cere  de  cât   tăţi  la  specialităţi,  voiu  lăsa  să  urmeze-
      duse  ale  solului.                         3000  de  lucrători.                       unele  amănunte  despre  modul  cum  ar
           Printre  cereale  g) âul  e  cel  mai  însem­  In  provincie  sunt  de  asemenea  mori   fi  să  se  facă  pedepsirea  elevului.
      nat  în  ce  priveşte  cantitatea,  iar’  în  ce  pri­  foarte  mari.  Numătul  tuturor  morilor  mari
                                                                                                  In  decursul  instrucţinunii observân-
      veşte  calitatea  să  bucură  de  o reputaţie  uni­  şi  mici,  trece  de  16.000.   (Va  urma).
      versală,  — mai  ales  cel  din  comitatele Timiş,                                     du-să  la  oare-care  neatenţiune,  sau  alt
      Torontal,  Borşod,  Heveş,  Nograd,  Solnoc                                            lucru  nepermis,  intâiasi-dată  este  nece­
      Ciongrad  şi  Baci-Bodrog.  El  singur  absoarbe   Pedepsele  şcolare.                 sar  al  fixa,  ţinândui  privirea  încordată:
      jumătate  din  şesuri.  La  Nord,  de ;  exemplu                                       şi  impunându-i-să  prin  această  teamă;
                                                                                             şi  respect.  Dacă  aceasta  nu  va duce  la.
      în  comitatele  Sepeş,  Lipto  şi  Arva  el  nu
                                                       Fiind  vorba  de  o  cestiune primor­  resultat,  urmează  admoniarea  (dojeni­
      trece  peste  1%  din  recolta  cerealelor;  în
                                                 dială  pentru  cei-ce  să  ocupă  cu  culti­  rea)  elevului,  dar’  aceasta  să  nu  dege­
      regiunea  şesurilor  însă  cultura  sa  ocupi  27   varea  tinerelor  mlădiţe,  voiu  da  unele
      până  la  28°/o  din  câmpii.              amănunte  despre  modul  cum  are  să se    nereze  în  batjocură  s’au  în  cuvinte  de
           Recolta  anuală  de  grâu  a  atins  în  mij­  facă  aplicarea  pedepselor  în  şcoala po­  hulă.
      lociu  46  milioane  hectolitri în  perioada  1880                                          Ear’  când  e  vorba .de  pedepsirea
                                                 porală.                                     copilului  pentru  negligenţă  în  studiu,  o-
      până  la  1890  şi  51  milioane  hectolitri  (3—4
                                                      Interesul  ce  să  manifestă  la  toate  „înfruntare“ făcută cu chibzuinţă, în cele
      milioane  hectare)  în  perioada  1890—1900.
                                                 popoarele  faţă  de copii şi educarea ace­  rnai  multe  cazuri  duce  mai  curând  la
           Producţiunea  mijlocie  de  hectar  e  de
                                                 lora  ocupă  loc  de'frunte-între curentele,  rezultat  de  cât  folosirea  altor  mijloace.
      16  hectolitri  (12.7  chintale  metrice).  Ea  va­
      riază între  3.6  şi  20 hectolitri,  după  diferitele   culturale  de  cari  este  străbătută  viaţa  S’a  constatat,  că  o  purcedere  nenatu­
      regiuni.  Greutatea  sa  mijlocie  este  de  78   actuală  a  societăţii  omeneşti.  Cestiunea  rală  din  partea  educătorului  —  intimi­
                                                 educării  copiilor  ţeste  o  cestiune  vitală  dează  pe  elev,  şi  mai  curând  ori  mai
      până  la  79  kgr.,  dar’  atinge  une-ori  şi  80
                                                 şi  una  din  bele  mai  însemnate,  însem­  târziu  îl  face  revitent.
      până  la  82 kgr.  de  hectolitru.  Ea  treşte  me­
                                                 nată  mai  cu  seamă  pentru  urmările  ei   (   Când  nici  acest  mijloc  nu  ar  fo­
     reu,  mulţumită  alegerii  raţionale  a  sămânţei.
                                                 binefăcătoare asupra vieţii morale a ome-   losi,  atunci  să  înfruntă  copilul  în  faţa.
      De  câţi-va  ani  guvernul  şi  comiţiile  agricole
                                                 nimei.                                     părinţilor,  nepârtinindu-sâ  din  partea
     împărţesc  cultivatorilor  sămânţă  de  soi  pro­
      dusă  pe  domeniile  statului  sau  de  producă­  Dela  o  resolvare  raţională  a  acestei  acestora,  căci  în  caz  contrar totul e ză­
     tori  însărcinaţi  de  comiţiile  agricole  ca  să   probleme  va  depinde  atât  fericirea  co­  dărnicit,
                                                 pilului,  cât  şi  a  societăţii în  mijlocul că­  Este  lucru  prea  firesc,  că  voinţa;
     cultive  sămânţă.
           Calităţii  superioare  a  grâului  unguresc,   reia  va  fi  pus  să  promoveze  interesele  elevului  nu  o  putem îndrepta totdeauna
                                                 culturale  umanitare.                      în  direcţiunea  spre care tindem,  precum
     făina  ungară  datoreşte  reputaţia  sa  fără  de
     seamăn.  Grâul  acesta  să  potriveşte  admira­  Să  consultăm  pedagogia,  şitiinţa  putem  să  dăm  unei  bucăţi  de  ghips-
     bil  pentru  măcinatul  perfecţionat,  căci  con­  căreia  în  materie îi compete prima aten­  orice  formă  voim;  dar’  diferitele  mij­
     ţine  mult  gluten,  amidon  şi  diastază,  ceea-ce  ţiune.  Uuul  din  cele  mai  ponderoase  loace  ce  ne  stau  la  îndemână  sunt  a
     asigură  făinei  ungureşti  reputaţia  ce  să  ştie  principii  ale  ei,  dela  aplicarea  căruia  să  folosi.
     că  are  şi  înlesneşte  vânzarea  ei  chiar  în  ţă­  atârnă  foarte  mult  educaţiunea  sănă­  Luând acum în vedere  şi  disciplina,
     rile  cari  ridică  înalte  bariere  vamele  pentru  toasă  şi  bogată  în  rezultate,  este  con­  un  pedagog  a  zis:  «Bătăi  multe,  —
     a-i  închide  drumul.                       siderarea  scrupuloasă  a  naturei  celui  disciplicâ  rea;  bătăi  mai  puţine, — dis­
          Cea  mai  mare  parte  a  grâului  ungar  educat.  Ori  şi  ce  mijloace,  pe  cari  le  ciplină  mai  bună;  bătăi  de  tot  puţine,
     să  consumă  în  ţară.  Rămâne  însă pentru  ex-  |  va  folosi  educaţiunea,  nu  vor  putea  să  —  disciplina  cea  mai  bună!«  Bătaia
     port  ca  la  opt  milioane  chintale  metrice  pe  i  aibă  efectul  dorit  când  ele  vor  sta  în  prea  multă  nici odată  şă  nu  fie  mijloc ;
     an.  Valoarea  produselor  exportate  trece  de  directă  oposiţie  cu  individualitatea celui  de  disciplinare.  învăţătorul care recurge
     250  milioane  de  cor.  pe  an.            educat.  Ear’  de  altă parte  chiar  şi  mij­  des  la  bătaie,  este  sau  prea  leneş  sau
          Printre  consumatorii  străini  ai  grâului  locul  educativ  de  o  valoare  mai  infe­  prea  slab.
     şi  făinei Ungariei,  Austria ocupă  primul rang.   rioară  va  produce  efect  numai  când va   De  asemenea  este  cunoscută  ca^
     Germania  a  importat  40.000,  Elveţia  20.000,   merge  mână  în  mână  cu  natura indivi­  pedeapsă,  închiderea  elevului, când nu’şL
     Italia  30.000  chintale  metrice  de  grâu.  Făina   duală  a  aceluia  pe  care  vrem  să’l  împlineşte  datorinţa  faţă  de şcoală. Nu’i
     ungară  rre  un  mare  client  în  Anglia,  care   educăm.                             vorbă,  îşi  va  fi  având  şi  aceasta  părti­
     importă  500.000  chintale  metrice;  urmează    Studiată  fiind  odată  individualita­  cica  sa  cea  bună,  dar’  pedeapsa  acea­
     apoi  Germania  cu  170.000;  Francia  cu  100  tea  elevului,  vom  afla  că  unii  dela  fire  sta  mai  mult  este  de  încunjurat  de cât
     mii;  Brazilia  cu  100 000  chintale  metrice  etc.  sunt  mai  tari,  alţii  mai  moi,  unii  fricoşi,  de  preferit,  din motivul, că închizându-să
          Marile  mori  ale  Ungariei  sunt  admira­  alţii  mai  puţin  fricoşi,  unii  sprinteni,  copilul  mai  de  multe-ori,  să  dedă  cu
     bil  utilate  şi  merg  în  fruntea  industriei  m;-  alţii  mai  greoi  în  îndeplinirea  diferite­ închisoarea,  suportându-o  cu  cea  mai
     răritului  din  lumea  intreagă.  Morile  din  Bu­  lor  lucrări.  Ori-cât  s’ar  trudi  educăto-  mare  uşurinţă
     dapesta  produc  mai  multă  făină  de  cât  ori­  rul  cu  regularea  funcţiouării  minţii  ele­  In  fine  ar  resta  să  mai  amintesc
     care  alt  centru  industrial  mai  mare  din  Eu­  vului,  nu  totdeauna  va  ajunge  la  rezul­ una,  căreia  i-să  poate  da  întâietate  tu­
     ropa  sau  America.  Minoeapolis  este  unicul  tatul  dorit,  căci  elevul  încă  din  cruda  turor  celor  până  aci  amintite, avându-şi
     oraş  care  rivalizează  cu  capitala  ungară.  Ca­  copilărie  manifestă  o  fire  sălbatică,  şi  în  sine  eficacitatea  sa,  şi  anume:  opi-  ■
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12