Page 9 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 9
Nr. 37—38 B U N U L ECONOM Pag. 9
rea sau restrângerea libertăţii copilu şcoală. Căci ce sunt birturile?. Şcoala mai gingaşă a organismului societăţii
lui dela diferitele jocuri în timpul liber imoralităţii, şcoala ruinei trupeşti şi su omeneşti: copiii, atu-ci zadarnic este
al instrucţiunii, fiind aceasta pentru el fleteşti. cuvântul cel neprihănit. Apa trece pie-'
o pedeapsă grea de suportat, care-şi face In această şcoală învaţă copiii abe- trile rămân.
totodată şi mustrare de cuget. cedariul murdăriei sufleteşti. Această Inzadar vin aproape an de an dela
Nu să poate nega însă, că şcoala şcoală le arată în colori vii pornirile ministru ordine fără vlagă, cari apelează
să va erâta impotentă în faţa, puterii pătimaşe, isbucnirile animalice ale flă la comitate, la muncipii etc. ca să cre
influinţâtoare a familiei, şi. nesprijinită căilor, sbeguirile fetelor, curtenirile gro eze societăţi şi alte aşezăminte pentru;
de aceasta nu va putea ..să dee socie solane, iar’ consumaţia alcoolului le ame combaterea beţiei. Zadarnic aproabă sta
tăţii o-generaţiune; model în caracter, ţeşte capul şi. în acest delir fantastic le tute peste statute, că patima e mai mare
cu ambiţiune de a. face, binele şi a sună ca o muzică plăcută la urechi în decât pargraful cel impus de bunăvoie. >
evita răul, o generaţiune înzestrată cu jurăturile *grave<v frazele gâdilitoare, Doar e clasic cazul dela congresul antir
calităţi eminente. ■ . cântecele pornografe şi glţimele cu în alcooliştilor ţinut în Pesta mai anul tre
S’âr mai puteq enumăra aci încă ţelesuri ascunse. . cut unde s’au consumat câteva sute de
;şi alte modalităţi cu privire la aplica • Iar’ copilul învaţă cartea aceasta sticle de şampanie şi vin, şi zeci de bu
rea pedepselor în şcoala poporală, dar’ foarte uşor, In timp scurt de tot el iese toaie cu bere.
deocamdată mă mărginesc numai la cele desăvârşit din această şcoală. La a doua In punctul acesta numai o singură
susamintite, pe cari am ţinut necesar a treia ocazie îl auzi şi pe el înj jrând şi cale există. Zădărnicia ordinelor mini
le accentua în coloanele acestui preţuit înfrăţindu-se cu pornirile învăţate. Un steriale de zeci de ani e evidentă peste
ziar; cetit de o însemnată parte din în astfel de copil în conştiinţa »demrtitâţii« măsură. Cuiul trebuie deci lovit în cap.
văţătorii noştri), de interes fiind pentru sale de »om« îşi trage pălăria pe ure Pănâ-ce statul nu va regula posibilitatea
toţi aceia în a căror mână este pusă che, salutul îi este rece şi însoţit de consumaţiei de alcool tăind poporului
educaţiunea micilor copilaşi. priviri obraznice, numai cinsteşte pe nime putinţa de a-1 consuma în zilele libere
JV. Ilamsea. în sat, căci el este domnul cel mai mare, până atunci decadinţa îşi va va urma
iubirea de părinţi şi fraţi să preface în calea primejdiei. .
pulbere şi fum şi de pe faţa copilului Statul pe calea legiuirii nu a or
Copii şi birturile. sau a copilei acesteia piere smalţul gin dinelor, să pună zăvor pe vânzarea al
găşiei şi al nevinovăţiei. coolului în acelea zile, când poporul
Un ispector de şcoale M. Maison Nu-i mirare deci, că de cele mai vrând nevrând să pripăşeşte la adăpos
a bublicat deunăzi experienţe foarte multeori învăţătorul în şcoala de repe tul sticlelor de beutură, prin restricţiuni
triste făcute în comunele rurale din Un tiţie cu copii şi copile de 14—15 ani, impuse birturilor să silească poporul ca
garia. Arată pericolul cel mare ce şi-a dacă peste tot aceştia o mai cercetează, să se mărginească numai la strictul ne
sâmănat grăuntele veninos în sinul po stă în ţaţă cu mame. Pornirile anima- cesar. E drept, că din aceasta ar re
porului : alcoolismul. Cu groază şi cu ’ lice sub influinţa alcoolului fac din om zulta o pagubă mărişoarâ în bilanţul
tremur a observat roadele acestui gră animal în vârsta cea mai candidă. venitelor statului, în schimb însă statul
unte, care a început să încolţască în Această vină tragică tace apoi catastrofa ar câştiga generaţii sănătoase, braţe vân-
pământul cel mai fraged, cel mai curat neînlâturabilă, care duce familii întregi joase şi suflete curate şi neprihănite, cari
menit să dea regenerare neamurilor din şi pe încetul întreg poporul la ruină de sigur ar face ca celelalte rubrici din
această ţară: în tinerime. totală ’ bilanţ să se ridice conziderabil şl atunci
S’a încuibat elchoolismul şi în ti Iar’ dacă aruncăm o privire asupra ţara ar fi într’adevăr bogată, iar’ po
nerime. Aproape nu există comună în poporului nostru românesc cu groază poarele ei mulţumite şi fericite, („t. r.“
care să nu să fi »ridicat« şi copiii la trebuie să constatăm, că Românul cer
aceea »maturitate« de a putea cerceta cetează această şcoală a satanei într’o
crâşmele. Copiii frageţi, umezi încă după măsură mai mare ca poate toate cele Medicină în contra beţiei.
urechi, abia de 10— 15 ani stau în rând lalte neamuri din această ţară. Sunt
cu bătrânii la masa mirositoare a spirt comune, ba ţinuturi întregi unde în zi In Şvedia şi Norvegia beţia obici
din puticile jidanilor, să simnt mândri, lele de sărbători şi Dumineci pelegri- nuită să pedepseşte cu închisoare. îndată
să simt fiinţe mai superioare, să simt nează familia întreagă la birt, unde pă ce este închis, vinovatul nu capătă altă
»oameni«, când pot să-şi tragă pălăria rinţii înşişi înferbântaţi de acool silesc mâncare dimineaţa şi sara, de cât o
pe o ureche şi cu ţigarea în gură, cu pe copiii frageţi mici de 6—7 ani să pâne şi vin sau rachiu după-cum cel
graiu poruncitor, să ceară jidanului rân- »guste« din liboveala otrăvitoate. Fap arestat bea vin sau rachiu. Dar’ pânea
jitor cel dintâiu »deţi«. Şi câtă putere tul acesta e un rău care meninţâ cu nu i-să dă decât într’un blid plin cu vin
de om, câtă încredere în vrednicia' sa zdrucinarea neamul întreg. sau rachiu, în care a stat muiată o
nu simte fiecare atunci, când în faţa Şi oare unde este de a să căuta oară. In prima zi beţivul mâncă cu plă
bătrânilor sau a părinţilor poate face pricina acestui rău fără pâreche? S’a cere pânea a doua zi îi pare mai pu
acte de »vitejie« beţivă. Prin astfel de tot bătut toaca şi doba zeci de ani în ţin plăcută. Puţin după aceea o primeşte
acte îşi câştigă dreptul de a întră în deosebi preoţilor să predice şi să pre cu adevărat desgust. In genere în 8
ceata flăcăilor. Alcoolul înlocueşte as dice ca să stîrpească patima beţiei. E sau 10 zile aceasta îi produce aşa gregţă
tăzi lovitura de cavaler a evului mediu. adevărat, că o parte mică a preoţilor încât unii nici într’un chip nu voesc sâ
Iar’ părinţii să simnt fericiţi, ochii le o face aceasta, cea mai mare însă nici mănânce aceea mâncare care li-să dă
străluce de bucurie, când îşi văd copiii barem această datorie a cuvântării nu fără milă. După-ce să săvârşeşte aceasta
porniţi pe aceasta cale a «distingerii» şi-o împlineşte cu ani de zile. cură, beţivul — afară de rare exeep-
în vrednicie din bună vreme. Nici unii Dar’ în stăvilirea şi sugrumarea ţiuni — este cu totul vindecat. Mulţi
nu să cugetă însă la grozava primejdie acestui rău, singur cuvântul preoţi mii renunţă cu desăvârşire la vin, al cărui
ce i ameninţă, că în picăturile acelea de rostit de mai multeori cu simplu fari miros chiar le produce un disgsut ne
bucurie de o clipă două zace otravă, seism nu poate face nici măcar un pas mărginit. Cât ar fi de bine să se in
oare le duce neamul la prăpastia peirii. troducă si la noi o astfel de lege!
spre bine. Când statul desleagă frânele
Să vede că lumina veacului aces graniţei alcoolismului şi dă mână liberă
tuia a adps cu sine şi această nouă desfrâului satanei, care atacă partea cca
