Page 1 - Bunul_Econom_1906_39
P. 1
Anul VII. Orâştie (Szâszvâros), 21 Octomvrie n. 1906. Nr. 39
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reaniunii Economice din Orâştie" şi „Reuniunii române de agricultura din comitatul Sibiului"
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumState an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Româ n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare D um inecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
P. T. abonaţi cari sunt în res- de ani, în adevăr putem vobi de un pro deosebire pe aceia, cari s’ar ocupa cu
y
tanţă cu plata abonamentului sunt din gres literar. De asemenea trebue să con ştiinţa în sens naţional, şi anume mai
statăm Cu bucurie că, cu deosebire în cu samă cu cercetările istorice şi linqu-
nou cu toată insistenţa rugaţi să-şi
timpul din urmă, pe terenul literaturii istice, — sunt la noi adevăraţi corbi
achite restanţele. Administraţia.
frumoase încă s’au produs şi să produc albi, şi cele mai multe din lucrările lor,
lucrări din ce în ce mai de valoare. cu puţine excepţiuni, poartă timbrul dile
Discursul Nu stăm însă tot astfel în ceea-ce pri tantismului.
veşte literatura ştienţifică. In aceasta Cu un cuvânt: literatura noastră,
cu care a deschis dl AN D REIU BÂR-
privinţă cred, că pot susţinea fără a fi a Românilor de dincoace de munţi, a
SEAN U , ca delegat al comitetului, aduna
desminţit, că puţine din lucrările apă fă<iut în deceniile din urmă oare-care
rea generală a A ş o c i a ţ i u n e i , ţinută la
rute în deceniile din urmă, — afară doară progrese, dar’ nici pe departe astfel, pre
Braşov Vineri şi Sâmbătă in 21 şi 22 Sep
de câteva de tot recente — să pot asă- cum ar fi putut face, dacă s’ar fi bu
temvrie st. n. a. c.
măna cu serioasele cercetări fiologice curat de condiţiuni de desvoltare mai
(Urmare şi fine). ale lui Cipariu şi chiar cu studiile, isto favorabile.
II. rice ale lui Bariţiu. Dar’ chiar şi faţă cu puţinul acesta,
Dar’ în genere ţinuturile noastre, ce s’a putut face, «Asociaţiunea «noastră
Scopul »Asociaţiunii« noastre, după
cum arată numele ei, este cultivarea li ale celor de dicoace de Munţi, nu mai a avut un rol de tot modest. Aproape
teraturii naţionale şi propagarea culturii au astăzi în literatura românească rolul întreaga ei activitate literară în timpul
conducător ce l’au avut pe la sfârşitul de 45 uni, de când există, s’a mărginit
în sînul poporului nostru. Deşi concep
tele literatură şi cultură sunt deosebite veacului al XVIlI-lea şi la începutul ce la publicarea foaiei «Transilvania*, care
unul de altul, totuşi ele sunt de aproape lui trecut, — si aceasta din motive sub conducerea lui G. Bariţiu, cuprin
înrudite. Cultura este un concept mai uşoare de înţeles. Literatura este o dea adeseori documente istorice de oare
general şi cuprinde tot ce a produs plantă plăpândă, care nu poate pros care însemnătate, la premeiarea tracta
pera decât într?un pământ prielnic şi tului »Flora phanenogramă din districtul
omul prin silinţele sale, fie pe terenul
sub un soare dulce, care să-i dea cu Năsăudului« de răposatul Florian Por-
intelectual sau moral, fie pe cel mate
drag lumina şi căldura de lipsă. Altlel cius, la scoaterea la iveală a «Datelor
rial, pe când sub literatură înţelegem
numai productele minţii omeneşti expri ea să ofileşte, sau îşi îndreaptă rădăci istorice privitoare la famiile nobile ro
mate în graiu viu sau în scris şi cu nile spre altă parte. mâne* de cav. I. Puşcariu, a unei co
deosebire pe acelea, care au şi o formă Şi din nenorocire literatura noastră lecţiuni de poveşti poporale de răpo
frumoasă. nu s’a prea putut bucura în ultima ju satul I. Pop Reteganul şi acum de cu
mătate de veac aicea la noi de aseme rând a unei bune culegeri de balade
Dar’ literatura este totodată un
nea condiţiuni, şi astfel a început a să poporale din Bănat, publicată în «Biblio
eflux al culturei; fără un grad oare
desvolta în mod natural în altă parte, teca poporală«. Afară de aceea sub ocro
care de cultută ea nu să poate închi
pui. De altă parte însă ea este şi un şi este bine, că a avut unde să desvolta. tirea »Asociaţiuni« deşi fără nici o jertfă
materială, din partea ei, s’a publicat în
propagator însemnat al culturei; popoa Ce e drept, talente literare s’au
rele cu o literatură bogată naţională de ivit şi în timpul acesta, căci talentul nu anii trecuţi «Enciclopedia română«, care
obiceiu au şi cultură însămnată. Cu un să poate năbuşi — dovadă Slavici, Coş- cu toate că e lucrare de popularizare,
cuvânt: ele să infiuinţează una pe alta buc, Iosif; dar’ precum e cunoscut, toţi totuşi cuprinde mulţi articoli de valoare
şi de regulă merg mână în mână, afară aceştia si alţii ca si dânşii, deşi nu de literară ştienţifică.
de cazul, când la un popor sunt deo însămnătatea lor, nu şi-au putut dovedi Cam puţin pentru timpul de 45
sebiri prea mari sociale. destoinicia lor aicea acasă. ani! va fi aplicat a observa cineva; dar’
Să ne întrebăm acum: Făcut-am Si mai nefavorabile însă au fost observarea aceasta o va preface în obec-
j
noi Românii din această ţară vre-un pro şi sunt împrejurările pentru desvoltarea ţiune numai acela, care nu şi dă seamă
gres în literatură în timpul de 45 ani, literaturei noastre ştienţifice. Ştiinţa mo de modul de organizare şi de mijloa
de când s’a înfiinţat »Asociaţiunea,* în dernă cu multele ei ramuri, are o mul cele materiale, de care dispune însoţi
numele căreia ne-am adunat astăzi aici, ţime de trebuinţe. Ea are lipsă de bi rea noastră.
şi în deosebi, ce rol a avut însoţirea blioteci şi de archive bogate, de labo „Asociaţiunea" nu este o Academie,
noastră la mişcarea literară din acest ratoare şi de colecţiuni, şi mai presus o societate de oameni învăţaţi, ci nu
r eşti mp r de toate, de institute înalte de învăţă mai o însoţire de oameni doritori de
Dacă asemănăm mulţimea publica- mânt, — tot condiţiuni, care nouă Ro învăţătură.
>
ţiunilor noastre de astăzi, precum şi mânilor din această ţară ne lipsesc cu Membru al ei poate fi ori-care R o
limba folosită în cele mai multe din ele desăvârşire. De aceea este şi uşor de mân cu tragere de inimă pentru înain
cu numărul şi graiul celor de acum 50 înţeles că oamenii de ştiinţă, înţeleg cu tarea poporului său, care plăteşte o
