Page 2 - Bunul_Econom_1906_39

Pag. 2 B U N U L E C ONO M Nr. 39

anumită cotizaţiune anuală; iar’ comite­ mai multe din încercările lor n‘au ră­ înţeles înaintea omului nostru din po­
tul ei este o corporaţiune curat admi­ mas fără rezultat. La început ei au jertfit por, ci »Asociaţiunea« este privită în
nistrativă; compusă din oameni cu diferite sume însămnate — aproape toate mij­ cele mai multe părţi ca o mamă bună,
ocupaţiuni, cari jertfesc în dar aproape loacele de care dispuneau — pentru care caută să atragă la sânul său iubi­
toţi munca şi timpul, ce le prisoseşte, ajutorarea tinerilor lipsiţi, cari studiau tor pe toţi fii săi şi la care cu toţii pri­
pentru chivemisirea conştenţioasă a de- la şcoalele medii= şi superioare, şi din vesc cu încredere şi iubire.
narului obştesc şi pentru buna întrebuin­ care sperau să facă cu timpul lumină­ Sufccesul acesta obţinut printr’o lu­
ţare a lui. De altă parte «Asociaţiunea« tori şi povăţuitori ai poporului. Mai târ­ crare statornică numai de câţiva ani de
noastră a dispus şi dispune încă şi as­ ziu, după-ce prin dragostea de neam ^i zile, să ne servească ca îndrumarea pen­
tăzi de prea puţine mijloace materiale, prin spiritul de jertfire ai mai multor tru viitor. Să ne apropiem cât mai mult
ca să poată duce la îndeplinire lucrări Mecenaţi ai poporului nostru, să făcură de omul din popor, să căutăm a-i cu­
de ştiinţă aşa grele şi costisitoare ca mai multe fundaţiuni pe sama tinere­ noaşte firea şi aplecările, să-l luminăm cu
cele luate în vedere în adunarea gene­ tului dela şcoli, fruntaşii »Asociaţiunei« toate mjloacele culturei moderne, să i
rală din an. 1862 Şi cu toate secţiu­ noastre îşi Îndrepteră privii ile lor asu­ uşurăm năcazurile şi săi îmbărbătăm. Să-l
nile literare-stienţifice, ce s’au înfiinţat pra clasei mijlocii, dând ajutoare uceni-' legăm de noi cu lanţul puternic al cul­
In timpul din urmă, părerea mea este, cilor dela meserii şi elevilor dela şcoa­ turei naţionale şi astfel să facem din
— deşi aş voi bucuros să fiu proroc lele de negoţ. După aceea pornind dela întreg poporul nostru o cetate tare, care
mincinos, ■— că »Asociaţiunea« noastră convingerea corectă, că numai prin să fie în stare a rezista la ori şi ce atac.
nu va putea rezolva nici de aci înainte, mame bune să poate forma un popor Lucrând astfel cu stăruinţă sub stindar­
îrtr’un viitor, ce să poate prevedea, pro­ destoinic de viaţă, înfiinţară cu mari jertfe dul »Asociaţ:unei«, care poartă deviza :
bleme aşa grele ştienţifice, ci va rămâ­ şcoala de fete, despre care am vorbit literatura şi cultura poporului român, ne
nea aceea, ce a fost şi până acum, mai înainte. \ ! facem numai o datorie cătră noi înşine
anume: O societate pentru lăţirea, lu- In acelaş timp ei încercară a să şi dăm dovadă, că suntem un popor
minei în straturile cele m ari ale popo­ pune în legătură nemijlocită cu massele conştiu de sine şi vrednic de viaţă.
rului, o însoţire pentru popularizarea cele rtiari ale poporului, ceea-ce şi is- Având deplină nădejde, că vom şi
ştiinţei şi pentru creşterea sentimente­ butiră cu timpul prin mijlocirea despăr- lucra astfel fiecare p întru sine şi toţi
lor bune • cu alte cuvinte : ea nu va fa ce ţemintelor şi a agenturilor comunale, şi împreună şi aşa vom împlini aşteptările
literatură şi ştiinţă, ci numai va sprijini a-1 îndemna pe omul din popor cu sfa­ înaintaşilor noştri, cari au întemeiat „ Aso-
literatura şi ştiinţa. tul şi cu pilda a-şi cultiva mai bine ţa­ ciaţiunea11 cu speranţe aşa de mari, de­
Să vedem acum, cum şi-a îndeplinit rinile sale, aşi îngriji mai bine vitele, clar adunarea generală de deschisă !
»Asoeiaţiunea« chemarea sa în această a-şi păstra portul şi obiceiurile cele buue
privinţă? Ce a făptuit ea în timpul de şi a-şi îngriji sănătatea. Afară de expo-
45 ani de când viază, pentru cultura ziţiunea din Braşov ,din an. 1862, con­ Agricultura ungară.
poporului nostru? ducătorii »Asociaţiunei« mai întocmiră
(Urmare.)
Deşi problema aceasta a doua, ce pe cea din a. 1881 şi pe cea din anul
şi-o alesese »Asociaţiunea«, era mai trecut din Sibiiu, prin care s’a inaugu­ Săcara nu ocupă de cât 9% din câm­
uşoară de, înţeles şi de urmărit, totuşi rat Muzeul istoric şi etnografic şi prin pii. Acest produs trebuie să cedeze adesea
conducătorii societăţii noastre întâmpi­ aceasta îndemnară pe fruntaşii din multe ori locul său grâului aşa că suprafaţa sa des­
nară la deslegarea ei greutăţi destul de părţi, să întocmească' şi ei că prilegiul creşte din an în an. Să produc cantităţi con-
însămnate. Anume trebuinţele poporu­ adunărilor despărţemintelor, expoziţiuni ziderabile de săcară în pământurile nisipoase
lui nostru, scăpat abia de două decenii mai mici comunale şi chiar şi regionale. ale comitatelor Pestei, Szabolcs, Zafa şi Vas.
din lanţurile iobăgiei, erau legion, iară Cu deosebire vre-o 7— 8 ani de Produsul mijlociu de hectar creşte mereu;
mijloacele, de care dispunea noua în­ zile încoace să observă în sinul socie­ de asemenea şi greutatea mijlocie de h:cto-
soţire culturală, erau de tot măsurate. tăţii noastre o mişcare îmbucurătoare litru. Un hectolitru de săcară sămănat toam­
Ce era de făcut mai întâiu şi mai în lucrarea pentru luminarea şi îndru­ na trage, 71—72 kilograme, un hectolitru
întâiu? marea spre cele bune a straturilor ce­ de săcară de primăvară trage 69 — 70 kilo­
Să se înfiinţeze şcoli pentru lumi­ lor mări ale poporului. Despărţemintele grame.
narea nemijlocită a poporului, sau să se »Asociaţiunei« nu mai sunt nişte cadre •Orzul să cultivă pe o suprafaţă de 1.1
trimită tineri silitori la şcolile din .stră­ fără ostaşi, nişte simple biurouri pentru milioane hectare. Producţiunea a crescut în
inătate, ca întroducânduse acasă înzes­ încassarea taxelor dela membrii, ci cele ultimii ani dela 10.9 milioane până la 13.9
traţi cu cunoştinţe să se facă toţi atâ­ mai multe dintre ele să întrec unele cu milioane chintale metrice. La Nord-Vest un
ţia apostoli ai poporului lor ? Să se dea altele în înfiinţarea de biblioteci popo­ sfert de recoltă să vinde ca orz pentru bere.
toată atenţiunea ţărănimei noastre, care rale, şi în ţinerea prelegerilor pentru Calitatea să fmbupătăţeşte mereu. Hoctohtrul
forma atunci ca şi acum temelia poporu­ popor; fiecare din ele caută să atragă trage 63 — 65 kilogr.
lui nostru, sau să se încerce crearea unei massele pentru causa cea mare a cul- Ungaria exportă 3 până la 4 milioane
clase mijlocii de meseriaşi şi neguţători, tiîrei naţionale şi să deştepte în ele dra­ chintale .metrice Jde orz pe an, cela-ce re­
de care înainte de aceasta cu 4 0 —50 gostea pentru cartea românească. Şi prezintă 40 până la 60 milioane Coroane, Ju­
de ani eram şi mai lipsiţi decât astăzi ? dacă astăzi în multe locuri poţi vedea mătate din această cantitate să exporteazl
Să se adune pe sama poporului cărti­ Dumineca şi sărbătoarea ţărani de ai în Germania (mai ales în Bavaria), restul în
cele, care erau tipărite de mai nainte, noştri strânşi la un loc şi ascultând cu Anglia, Olanda şi Belgia. O bună parte a re­
sau să se încerce a să scrie şi a să ti­ băgare de samă pe unul dintre ei, care coltei e exportată sub formă de malţ, şi
pări o samă de cărticele nouă, mai po­ ceteşte din vre-0 gazetă sau vre-o carte anume 200 până la 250,000 chintale metrice
trivite împrejurărilor, decât cele de până poporală, sau de-i vei afla întruniţi în în valoare de 4 până la 6 milioane Coroane.
acum ? — Şi toate acestea aveau să fie biserică sau în şcoală, ca Să asculte la Ovăsul ocupă 10% din pământurile
făcute nu din prisos, ci din sărăcie, căci cuvintele îndernnătoare spre bine sau cultivate cu cereale. El e cultivat mai ales
d. e. în an. 1875 întreagă averea »Aso- la poveţele practice ale preotului şi în­ în comitatele dela Nord (pe 2 5 —28i,/o din
ciaţiunei« încă nu ajunsese la suma de văţătorului, şi dând cârciuma cu totul pământul arabil). Proprietarii de pe marele
80.000 fl. uitării — o parte din merit o are „Aso- şes nu-i rezervă de cât 4 —5% şi tind ai re­
Conducătorii »Asociaţiunei« noas­ cioţiunea“ noastră. Numele de »Asocia- duce cultura, deşi rendementul lui e în creş­
tre au încercat toate acestea căi şi cele ţiune« nu mai este astăzi 0 vorbă fără tere. Producţia totală a ţărei să ridică la 10