Page 3 - Bunul_Econom_1906_39

Nr. 39 B U N U L E C ONO M _______ Pag 3

milioane chintale metrice din care o cincime sunt făcute şi la anul stabilimentele vor fi Sărbarea dela Caransebeş.
(în valoare de 25 milioane Coroane) e vân­ mor.tate şi vor lucra.
dută în sreinătate. Statul şi societăţile de agricultură fac Duminecă în 7 Octomvrie n. s’a
In Sudul Ungarin să | roduce şi orez de tot posibilul pentru a d. zVolta cultura h a­ făcut desvălirea statuei Maiestăţii Sale
când încercările făcute in ferma Statului Pekla m eiului. In valea rîurilor Kiikollâ şi Maros
preagraţiosului domn, ridicată din con-
au dat rezultate satisfăcătoaie. Actualmente (Mureş), precum şi pe câmpiile Bacs-Bodrog tribuirile credincioşilor grăniceri ai fos­
culturile de orez nu ocupă încă de cât 500 hameiul prosperă foarte bine şi dă un venit tului regiment româno-bănâţean.
hectare, dâr’ e de prevăzut că cultura aces­ net de 400 până la 600 Coroane de hectar.
tui produs să va propaga fără îriceţare. Cali­ Statul întrebuinţează institutori speciali cari să La desvălire a fost de faţă Alteţa
tatea orezului ungar rivalizează cu aceia a înveţe pe agricultori cultura hameiului. Aceşti Sa archiducele Iosif, Ca reprezentant al
orezului italian. specialişti străbat localităţile în cari condiţiu- Maiestăţii Sale; apoi miniştrii Wekerle,
•.. -î -? J ■ -
Cultura porum bului a făcut mari pro­ nile sunt favorabile culturei hameiului si dau Polonyi, Jekelfalussy, secretarii de stat
• i .
grese de vre-o 15 ani. In 1880 ea ocupa o cultivatorilor instrucţiunile practice ce au cu­ Szterenyi, Molnâr, vicepreş. dietei Ra-
suprafaţă de 2.2 milioane hectare; în 1900 les. Statul a organizat un târg dt hamei la kovszky, deputaţii români Dr. George
această suprafaţă a crescut la 2.6 milioane Segesvâr (Sighişoara) şi Societatea Naţională . Popovici şi Cor. Brediceanu; episcopii
hectare. Producţia anuală mijlocie: 40 mi­ de Agricultură din Ungaria â îptrodus ha­ Nicolae Popea, Vasilie Hossu, I. Nemet
lioane hectolitri in valoare de 60 milioane meiul unguresc pe piaţa Saaz ului. Produc­ şi mai mulţi deputaţi, comandantul de
Coroane. ţiunea artUală nu atinge încă de cât 2.000 corp Sehwitzer, fişpanii Pogâny, Kab-
C artofii joacă Jun rol foarte însemnat chintale metrice, din cari să exportă 1.500 debo şi Bornemissza, judele de tablă I.
în hrana populaţiunei rurale dela Nord. Să chintale metrice. Hameiul unguresc e cum­ Laszy etc. etc.
consumă în Ungaria 15 milioane chntale părat de Austria şi de ţările Balcanice. Oraşul a fost splendid deocorat şi
metrice de cartofi pe an. Mari cantităţi de Dintre plantele furagure ce să cultivă seara iluminat. Tot aşa şi gara a fost de­
- k
cartofi sunt întrebuinţate ca nutreţ pentru în Ungaria cele mai importante Sunt trifoiu l corată la sosirea Archiducelui.
vite şi în fabricaţiunea elcoolului şi scrobelei. şi lucerna. Producţiunea jlor să evaluează Duminecă înainte de ameazi la 10
Această cultură ocupa 425,000 ha. în (preţuieşre) Ia 20 milioane chintale metrice. şi jum. a sosit trenul special cu archi­
1880, apoi 600,000 ha. în 1900 şi de atunci întinderea păşunelor descreşte. Nu să ducele Iosif, însoţit de adjutantul său
încoace a crescut încă şi mai mult odată cu mai întrebuinţează pentru păşune de cât pă­ contele Bathyâny, miniştri şi ceilalţi oas­
dezvoltarea conz derabilă a distileriilor de al­ mânturile obosite şi 20 —25% din păduri. peţi oficiali la Caransebeş. Gara era
cool. Producţia anuală variază acum între In Carpaţi să găsesc păşuni alpine în întin­ formal asediată şi încunjurată de un
38.5 până la 49 milioane hectoltri. Calitatea dere de 663,000 ha. cari nu sunt inferioare public imens. >
produsului să îmbunătăţeşte mereu, dară su­ celor din Elveţia si Austria. „ Intru, întimpinarea archiducelui au
prafaţa ocupată de el să reduce la 2 la sută G rădC ăria să dezvoaltă repede în Un­ venit toate autorităţile bisericeşti, mili­
pe Şesul mare şi în Transilvania. garia. Să produc în ele legume, fructe (poame) tare şi civile, îndată ce Altenţa Sa să
întinderea culturei napilor şi sfeclei e şi flori pe o suprafaţă de 430,934 hectare dase sprinten din tren jos, marea de
cu deosebire remarcabilă. Napii acoperă (faţă de 200 mii 139 ha. în 1880)., Jumătate mulţime izbucni în urări puternice; de
163.000 ha. (faţă cu 100,000 ha. în 1880) şi din această suprafaţă e acoperită de livez1, »să trăiască!«
dau o producţiune anuală de 20 până la 30 cealaltă să compune din" zarzavagerii şi gră­
Altenţa Sa apoi salutând mulţi­
milioane chintale metrice. Cultura sfeclei o- dini. Guvernul şi Societăţile de agricultură
mea, a primit onorurile militare, în ur­
cupă 93,000 ha. (faţă cu 40,000 ha. în 1880) desfăşoară o mare activitate pentru a înmulţi
ma căreia a fost salutat ca înalt oaspe
şi dă 7 până la 20 mii. chintale metrice de numărul livezilor şi, zarzavageriilor.
al oraşului din partea primarului Bordan.
materie primă pentru cele 20 fabrici mari de Statul posedă 36 pepiniere (38 hectari)
Dupâ-ce marele domn schimbă câ­
zahăr, câte există în Ungaria. şi împarte 7,500.000 plante şi arbori pe an.
teva cuvinte cu notabilităţile, să urcă
Tutunul prosperă minunut într’o mare Comune, şcoli şi comiţii agricole posedă
parte a Ungariei. Fiscul dă permisele de cul­ 9.000 pepinreie (6,000 hectare). Mai există, io. trăsură şi porni spre casa oraşului,
tură, supraveghiază producţiunea şi cumpără în afară de aceasta, un număr de proprietari unde Alteţa Sa a fost încuartirat.
toată recolta pentru trebuinţele regiei mono­ cari întreţin pepiniere pentru comerţ. De In tot parcursul drumului Altenţa
Sa a lost viu aclamat de mulţime.
polului tutunului. Producţia mijlocie pe hec­ câţi-va ani statul încurajează plantaţiunile de
tar variată între 8 şi 14 chintale metrice. De arbori fructiferi dealungul şoselelor. Mulţu­ Desvălirea a avut loc la 12 oare.
câţi-va ani producţiunea mijlocie e în urcare. mită acestor silinţe şoselele naţionale sunt Statua reprezintă pe Majestatea S’a cam
Să cultivă mai ales foile mari. mărginite pe o lungime de 9-000 kilometri în vârstă de 40 ani în uniformă de ge­
Această cultură e foarte rentabilă. Ve­ de vre-o 800.000 arbori fructiefri. neral, cu chipiul în mână; în dosul re­
nitul brut atinge în mijlociu 400 Coroane de In şcoalele primare şi la adunările co- gelui este un stâlp de marmură cu ju­
hectar. Ungaria furnizează tutunuri în valoare miţiitor agricole să dau cultivatorilor încura­ mătate metru mai înalt, şi de-asupra
dela 8 până la 10 milioane Coroane pe aq, jările şi sfaturile privitoare la cultura arbori­ capului regelui emblema ţârei, iar’ în
regiei austrişce, Ţărilor de jos, Germaniei, lor fructiferi. .Sunt mai mute şcoli speciale vârful stâlpului coroana ungară. La pi­
Italiei, etc. pentru tinerii cari vorsă sc desvolteze horti- cioarele regelui de dreapta şi stânga
Producţiunea inului, şi cânepei nu este culturei şi sunt acum disponibili un număr zace câte un. leu de marmoră.
destul de dezvoltată, deşi anumite localităţi mai mare de grădinari cari au primit o in­ In faţa stătutei sta archiducele, la
ar fi foarte favorabile pentru aceste culturi. Inul strucţiune specială mai adâncă. spatele sale miniştrii, delegaţii camerei
nu ocupă de cât 16,000 hectare (producţie Ungaria exportă pe an; fructe proaspete ai casei magnaţilor şi ăi municipiilor
anuală: 100,000 chintale metrice de fibre de patru milioane Coroane; fructe uscate de bănăţene. — După-ce reuniunea de
şi 50,000 chintale metrice de seminţe); 200.000 Coroane; nuci şi alune de 600,000 cântări întonă imnul regal de Jokai, a
cânepa 70.000 hectare (480,000 chintale me­ Coroane. Multe distilerii ungare să ocupă cu urmat discursul dlui C. Burdea, preşe­
trice de fibre şi 280,000 chintale metric3 de fabricaţiunea rachiului din fructe. dintele comitetului pentru ridicarea sta­
seminţe). Societatea Naţioală de Agricultură (Va urma). tuei cate încheie cu cuvintele:
din Ungaria să interesează în mod viu de Trăiască R egele!
cultura foarte rentabilă a acestor produse.
Onoraţi cetitori ! Trăiască patria /
Să poate spera că peste scurt tirpp mai multe
Lăţiţi foaia aceasta între cunos* După discurş căzu vălul ce acope­
Societăţi cooperative să vor ocupa de pro­ r f
ducţiunea de in şi cânepă. Toate pregătirile cutii D-Voastră! rea statua, înaintea căreia archiducele