Page 4 - Bunul_Econom_1906_39
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 39
să închină salutând, iar cn treascurile Oraşul Viena expune: sala de re şi o peninsulă. Prin. sărbările şi distrac
s’aa tras salve de onoare. Tinerimea cepţie şi pivniţa primăriei (Rathauskeller) ţiile ce s’au organizat, lacul a devenit
deia teologie şi pedagogie salutat sta din Viena cu un bufet. Turistica şi spor un centru de atracţie. Au avut loc mari
tua cn strigăte de *sâ tăiască!« tul alpin din Austria-de-jos formează o lupte navale între două flote în minia
A urmat apoi depunerea coroane altă grupă. . . tură, cuprinzând torpiloare şi .submarine,
lor. Coroane an depus delegaţii Casei Mai figurează societăţile de sal Water (flinte, adecă o călătorie pe apă
magnaţilor, camerei deputaţilor, minis vare şi localităţile balenare. dela o înălţime,de 20 metri. Alte multe
trul Wekerle în numele guvernului In faţa pavilionului e instalat în- jocuri şi reprezentaţii au avut loc în
şi dl Constantin Budia în numele gră tr’un mic parc un restaurant ivienez, timpul serii pe lac.
nicerilor, rostind o vorbire în limba ro iar’ seara au loc concertele celebrei Pavilionul Direcţiune! închisorilor
mână. Pantliciie coroanei dlui Burdia capele Drescher. cu patru turnurele de pază. In interior
purtau următoarea inscripţ e românească: e o hală centrală, în care s’au expus
Preagraţiosului şi bunului rege, — foştii Pavilionul ungar, constuit după produsele închisorilor. Pavilionul con
grăniceri ai regimentului româno-bănă- planurile architecţilor Kârmâri & Ditt- struit de architectul Călinescu are un
ţean Nr. 13. ler de driii Grant & Berlascâ, în apro corp central în formă poligonală pe
pierea celui austriac, are 88 m. lun
După desvălire a urmat banchetul lângă care sunt alte patru de o mărime
gime şi e compus dintr’o aripă dreaptă,
cu 400 tăcâmuri. (»Controla») egală. *
în care expune casa Feher diferite ma-
şine agricole din uzinele C. F. regale Pavilionul C. F. R. are un local
Vizitarea expoziţiei din Bucureşti. ungare şi uu muzeu retrospectiv in spaţios şi cuprinde şease secţiuni după
numărul serviciilor dela Direcţia gene
dustrial.
rală a C. F. R. *
In corpul central de 30 m. înăl
((Jrmare şi fine).
ţime sunt expuse obiecte de ceramică Castelul lui Ţepeş-Vodă, clădire
Pavilionul silvic, minele şi carie şi emaille, saloane elegant mobilate, o permanentă, şă compune dintr’un turn
rele, e clădit pe o întindere ele 1800 odaie de baie, vase de eosin, cărbuni înalt de 32 m. şi cu un diametru de
m, p. şi să compune dintr’un corp cen din m'nele ungureşti, obiecte de indu peste 9 m. în care să află un rezer-
tral cu un turn octogonal şi două aripi. strie casnică, sticlăn'1, obiecte de lemn voar de apă. Sus e o platformă acce
Centrul e rezervat carierelor, aripa stân
şi de fir, butoaie uriaşe, jucării de copii, sibilă, de unde ochiul poate cuprinde
gă silviculturei, iar’ cea dreaptă minelor. întreaga expoziţie.
decimale Fairbanks, locomobile, auto
Administraţia Domeniilor Coroanei mobile. In aripa stângă e instalat uri In dreapta e un zid crenelat de
are un pavilion în aleea din stânga. bufet şi sunt expuse de eâtră secţiunea peatră terminat la colţ cu un turn
La marginea dealului e Biserica balneoiogică ungară con zer ve alimen mai mic.
Cuţitul de argint lucrată în peatră şi tare, ape minerale ungureşti, vinuri de Cula e reprodusă după o clădire
cărămidă, după modelul bisericei Sftul Tokay, Champagne Belatiny; tot în a- similară din judeţul Argeş. Culele erau
Nicoiae din Iaşi. F opera ing, Capriel. ripa stânga sunt instalate motoare şi case înalte cu privdor sus iar’ jos cu
maşine industriale.
Arenele Romane sunt construite ferestre înguste care serveau ca apărare.
după modelul arenelor din timpurile Despre productele Ungariei publi Cula e legată de poarta cetăţei
Romanilor. căm separat datele necesare despre lui Ţepeş si e compusă din trei săli:
In faţă spre expoziţie e o scenă agricultură meserii şi negoţ. cea de jos serveşte de rezervoar; cea
impozantă, iar’ jos în mijloc o arenă Ospătăria regală e construită după de mijloc e boltită, iar’ cea de sus are
vastă, unde au loc curse de cai şi lupte planurile dlor ingineri Stefănriscu & Bur- un privdor de lemn. In culă va fi re
de atleţi. Faţada porticului e formată cuş. In parter să află O sală de bileard, produsă viaţa boerilor noştri de odi
din 36 coloane între cari sunt lojile vestibul, sala de mâncare şi două splen nioară.
publicului. La capetele porticului sunt dide terase. Soc. petrolifere. Soc »Steaua Ro
logile oficiale. Patrusprezece terase gra- Palatul artelor, clădire menită să mână*. »lnternaţionala« precum şi soc.
dene sunt aşezate în amfiteatru. Pe a- rămâie, e construit tot după planurile »Buştenari« şi »Vega« au pavilioane
ceste terase-staluri au loc 2000 persoane. inginerilor Stefănescu & Burcuş. Intra speciale şi expun profite de sonde, pro-
Ultima terasă închide pista. rea să face prin trei porţi, după-ce mai file de geologie precum şi diferite îm
Scena e înconjurată în fund şi în întâi treci pe sub un portic care sus bunătăţiri aduse maşinelor de sondaj
părţile laterale de o arcadă care prin ţine o loje ce să află la o înălţime de şi pompelor.
portic să termină prin două piloane de 10 metri. Pavilionul etnografic. Sunt un nu
20 m. înălţime. Lărgimea scenei e de Corpul principal cuprinde obiec măr de case ţărăneşti menite a repre
24 m., lungimea de 31 m. tele de sculptură şi alte piese artistice zenta locuinţele româneşti de pretu
Sub scenă, vre-o zece încăperi sdr- -de dimensiuni mai mari. Sălile de jos tindeni. '
vesc de magazii şi sunt la dispoziţia sunt destinate expoziţiei retrospective Casele surit înconjurate de gospo
artiştilor. ^ x ale artei româneşti; iaf’ sălile de sus dării întregi* de grajduri şi sunt locuite
Pavilionul Austriei împreună cu pentru expoziţia de tablorui. De-asupra de familii româneşti din partea locului
secţia bucovineană, parcul înconjurător, sălei principale să află o frumoasă cu cu portul şi costumul lor naţional.
restaurantul şi gradinele oraşului Viena polă de sticlă. In cele două portice la Dobrogea. Poporul musulman din
ocupă o întindere de 4000 m. p. şi e terale sunt expuse piese archeologice. Dobrogea expune fel de fel de ţăsături
unul din cele mai splendide pavilioane In faţa palatului e o terasă de de mătase, cusături în fir de vestminte
ale expoziţiei. Să află situat sub bise peste 100 m. lungime, în capul dea de catifea, podoabe casnice.
rica Cuţitu de argint şi are împreună lului; iar’ mai jos de terasă e o grotă Dna Fatme I s ma i l Paşa organi
cu Pavilionul comisiunei europene ve pitorească de unde cad tornete de apă, zează această secţiune.
derea spre lac. Interiorul este decorat cari umple bazinele din cari răsar trei In stânga expozitiunei sunt pavi
cu un gust distins, având pereţii aco statui, operile sculptorilor Fritz, Stork, lioanele reprezentanţilor marilor fabrici
periţi cu stofe aurii de Palermo şi nu-, Paciurea. de maşini agricole şi de relevat în spe
mâroase fotografii şi tablouri, reprezen Lacul să întinde în faţa terasei şi cial pavilionul W . Staadecker.
tând viaţa vieneză şi din Austria- de-jos. are două ramificaţiuni cu multe insule , (După Călăuza capitalei şi exp ^
