Page 5 - Bunul_Econom_1906_39
P. 5
Nr. 39 B U N U L E C ONO M Pag 5
Serate de-ale meseriaşilor români, la îndemnul dlor Iosif Pop, actual jude Boldor, sod. măsar, cu «Păgânul şi creş
de curie în Budapesta, Gavril Pop, ac tinul® de Sihleanu, a dat din nou fru
tual canonic în Blaj şi Iac, Murăşan, moase dovezi de interesul ce-1 poartă
Un act ideal, un act de inaltă re
învăţător în Cluj; cari după exemplul Reuniunei; dl 1. Miga cu «Oltul® de
cunoştinţă din partea «Reuniunei so
Sibiienilor, au adunat pe cei 33 mese Goga a fost ultimul şi bun debutant
dalilor români din Sibiiu«, am semna
lat Joi la 27 Sept. n. c , în şedinţa li riaşi, ce să aflau în Cluj, şi cu ei au Dl Duca, cetind procesele verbale,
terară a 9-a. 1)1 v.-prezid. Poponea prin pus temeiu Reuniunei. Merite incontes ne-a dat sama despre lucrările comite
o cuvântare măduoasă, scoţând în re tabile are pentru acesta Reuniune şi tului în luna Sept. La fine s’au împăr
neuitatul fost profesor univ. Dr. G. Si-
lief progresele, ce Reuniunea Sodalilor ţit 12 broşuri şi 2 călindare perpetue,
laşi, care timp de 12 ani a condus
le face în toate trebile mesei iaşilor no vândute ca preţ redus de ’destoinicul
Reuniunea cu zel şi abnegaţiune, Dela
ştri mai ales, de când aceasta e con măestru compactor dl Petru Ilieş.
1879 Reuniunea a lucrat la aşezarea
dusă cu atâta abnegaţiune de actualul Dl Tordăşianu mulţămeşte încă
ei prezident, dl Vie. Tordăşianu, amin băieţilor de pe sate la diferite meserii odată de preţiosul dar de nuntă şi de
în Cluj. Pe învăţăcei ia îmbrăcat, ia in
teşte, că Reuniunea în semn de mul- momentele sărbătoreşti, petrecute în
struit şi ia ajutat cu bani. Pe terenul
ţumită şi recunoştinţă, n’a fost în stare mijlocul meseriaşilor şi invită la şedinţa
instruării lor are merite învăţătorul Ia-
să-’şi manifeste într’ait mod gratitudi din 0 ct’ «Sărbătoritul*
nea sa atunci, când prezidentul nostru cob Murăşan, care în zile de Duminecă
le ţinea prelegeri din gramatică, com-
a ţinut să păşească la taina căsătoriei
cu distinsa profesoară Eugenia Iovescu, put şi cântări, cum şi din religie. In Ştiri de tot felul.
decât întemeiând un aşezământ, de nu statutele Reuniunei e prevăzut, ca să
se dea ajutoare şi calfelor în caz de
mele căruia să lege pentru : vecie nu Majestatea Sa, domnitorul nos
morb etc , lucru, care din lipsa de mij
mele iubitului prezident şi al soţiei sale, tru a cinstit 20 mii de cor., pe seama
loace încă nu s’a făcut. Membrilor Reu
aşezământ de roadele căruia să benefi orfonotropiului învăţătorilor catolici din
cieze fetele sărace, fiitoarele soţii de niunei li s’au ţinut prelegeri la început tară.
meseriaşi. Nu sumele ne’nsemnale, z<ce prin decedatul Dr. Silasi, pe dări le-au j *
dl PopOnea, pe cari noi, din sudoarea continuat actualul prezident Podoabă, Mitropolitul dela Blaj Dr. V.
feţei le-am rupt la întemeierea «Fon patronul ei Dr. A. Isac, secretarul I. Mihali a cinstit pentru biserica nouă
dului Victor şi Eugenia Tordăşianu« Murăşan şi alţii. La 1876 soţiile de gr.-cat. din Cluj 1000 cor.
pentru înzestrarea fetelor sărace şi cu meseriaşi au înzestrat Reuniunea cu un *
alipire cătră Reuniune, consîituesc fap frumos steag. Cu durere să aminteşte,
tul recunoştinţei, ci partea ideală, nu că corul Reuniunei’ înfiinţat la 1895, Statutele Tovărăşiei. «Poporul
mele şi menirea fondului, care în veci dela 1901 a trebuit să fie sistat din Român« din Bpesta aduce la cunoştinţa
cauza neinteresării membrilor. Elevii publicului nostru, că domnul Vasile C.
va reaminti binefacerile, de cari părtaşi
ajutaţi de Reuniune, să obligă prin act Osvadă a făcut deja modificările în sta
ne-a făcut bunul nostru prezident. Pre
dând libelul cu suma de cor., 56 50 formal, că ajungând calfe, vor întră în tute conform hotărârilor luate la adu
doreşte, ca fondul în scurtă vreme să şirul membrilor. Reuniunea la 1901 a narea din Timişoara. In scurtă vreme
fie în stare a imbia ajutoare fiitorilor diţ o producţie teatrală jucând piesa ele vor fi traduse şi în ungureşte şi
membri, cari vor lega căsătorii. teatrală «Ion.ţă Cătăramă« scrisă de I. apoi înaintate ministrului de interne spre
Murăşanu şi tipărită de Reun. învăţă aprobare. Dăm aceasta ştire că toţi cei
Dl notar S. Duca, care a avut sar interesaţi să fie cu răbdare aşteptând
cina grea a adunării sumelor, baza fon ceii ajunşi calfe datori sunt a cumpăra cu nădejde că Tovărăşia mult dorită de
dului, predă 5 co r, dăruite de oaspeţii câte 1 exemplar din această piesă po toţi Românii în curând să va înfiinţa.
nou căsătoriţilor membri ai corului, Pan- trivită pentru diletanţi. Paşii făcuţi de *
filie Crişanu, sodal lăcătuş şi Ana Cion Reuniune de a înfiinţa o «Reuniune
rom. de înmormântare® n’au dus la Expoziţia din Bucureşti. Foile
tea, la cununia cărora corul mixt a
scop, cu toate, că pentru realizare a din România scriu, că în cozili&l de
executat cântările ocazionale.
fost angajat dl adv. Dr. A. Frâncu de miniştri ţinut Vinerea trecută â fost
Dl Tordăşianu, luând în primire li acolo. In Cluj acum să găsesc 45 maeş respins ofertul unui grup de capitalişti
belul, mulţumeşte pentru noua surprin tri, 35 sodali şi 77 învăţăcei, va să zică englezi, pentru redeschiderea expoziţiei
dere făcută de iubiţii meseriaşi, promite 157 meseriaşi de ai noştri. Reprezentată în anul viitor în formă de expoziţie
a apela la toţi oamenii de bine pentru
prin meseriaşi de-ai noştri e în Cluj balcanică.
înmulţirea fondului şi totodată depune *
partofâria, mâsăritul, croitoria, cismări-
în numele său şi al soţiei sale, 38.50 tul, bărdăşitul, tipografia, franzelăritul, Conflict vamal a isbucnit între
cor., drept completare a fondului la fâurăria, lemnăritul, zidăritul, rotăritul, România şi Turcia, din cauză că gu
suma de 100 cor.
văpsitoria, cojocăria, lăcătuşeria, frize vernul otoman a impus o suprataxă de
Vorbind despre importanţa acestui ria, l^rutăritul etc. 5% Pe făină şi lemnărie ce impoartă
fond, ne nominează cele peste 20 ca Intraţi în însăşi şedinţa literară, so- România. In schimb aceasta a suspen
zuri căsătorii legate între membrii Reu- dalul pantofar Iosif Bâldea a produs dat importul.
niunei cu fete din cor şi asigură, că mult haz cu bucata «Amestecul de limbi *
ajungând fondul să poată fi activat, nu în târgul Mediaşului« de G. Marian; Deputatul Constantin Burdia,
mărul căsătoriilor i va creşte spre întă «Ruga mamei« poezie de O. Goga, a prezidentul comunităţii de avere din
rirea şi înflorirea noastră a tuturora. fost predată cu pricepere şi sentiment Caransebeş, din incidentul desvălirii sta-
Trecând în viaţa meseriaşilor noş prin d^-şoara Paraschiva Iliu; frumos a tuei Maj. Sale în Caransebeş, a primit
tri de pretutindenea, dl Tordăşianu predat sodalul pantofar dnul Ioan Miga dela Maj. Sa titlul de consilier aulic
aduce vii mulţumite prezidentului «Reu- poezia «Dela noi« de Goga; Ioan Oan- ung reg. Tot din acest incident pri
niunei sodalilor români din,Cluj«, dlui cea, sod. pantof, a plăcut cu poezia marul Caransebeşului dl Octav. Bordan
B. Podoabă şi secretarilor ei, dnii Ia- »Bătrânii« ; dşoara Eugenia Roman, ne-a a fost decorat cu crucea de cavaler a
cob Murăşart şi I. N. Pop, cărora li-se delectat cu mai multe cântări şi ne-a . ordului Francisc Iosif.
revine meritul de a avea date din viaţa captivat cu voceai dulce şi simpatică; *
meseriaşilor noştri din Cluj. Reuniunea dl Vasilie Dumitru, a plăcut în preda Dispenzări la căsătorie Mi
sodalilor din Cluj s’a înfiinţat în 1871 rea «Unui dusman« de Vlahută; Laur. nistrul de justiţie a dat ordinaţiune^
/ ’ 1 '
