Page 3 - Bunul_Econom_1906_41
P. 3
Ceilalţi muncitori sunt asiguraţi de curăţenie şi bine aerizate, pe micii lor La vorbirea de bineventare răs
Administraţie contra accidentelor la copilaşi în îndestulire, în curăţenie şi punde în cuvinte alese şi de toţi înţe
treerat, în mori, la plugul cu aburi etc. în hăinuţe care de care mai frumuşele. lese membrul din comitetul central dl
Afară de aceea, fiecare Domeniu e în Rivalitatea nobilă între mame era de profesor Dr. P. Şpan: Un trăiască pu
zestrat cu mică farmacie, -din care să nedescris. Primăria comunală, preoţi- ternic, eşit din piepturile mărei de oa
dau ajutoare urgente în caz de acci mea, corpul învăţâtoresc, corpul pom meni, a însoţit frumosul discurs al diui
dente, şi medicamete gratuite în caz de pierilor, junele şi junii, copilele şi co Şpan. Intrarea comitetului în comună a
boală. Pe domeniile, pe care industria pilaşii, Duminecă des de dimineaţă şi- fost intrare de triumf. De ambele rAar-
e mai desvoltată, Domeniul Coroanei au îndreptat paşii spre gara din apro gini ale drumului postaţi erau copiii
ţine chiar un medic, însărcinat cu cău pierea comunei. Peste 70 de călăreţi, de şcoală şi femeile satului, iar’ cam la
tarea lucrătorilor. A înfiinţat totdeodată junii satului, care de care mai- împo mijlocul comunei pompierii în haine de
un fond sanitar, şi a luat o dispoziţiune, dobiţi cu flori, cu pantlici, cu năfrămi paradă şi în sunetele trompetelor au
după care muncitorii sunt ţinuţi a de şi peste 30 trăsuri, din cari 20 cu bă primit pe distinşii oaspeţi.
pune o parte anumită din câştigul lor trânii satului, aşteptau cu nerăbdare so Edificiul şcoalei frumos împodobit
la economie, în deosebi la Banca po sirea comitetului central al Reuniunei pe din afară şi din lăuntru cu ramuri
pulară din localitate. agricole. Cât vezi cu doi ochi dela gară verzi şi cu covoare a fost destinat pen
Unele circumscripţiuni sunt îm şi până în comună era o singură mare, tru expoziţie, mai târziu dovedindu-să
părţite pentru mai bună exploatare, ca o mare de Români veseli şi în haine şalele şcoalei, deşi spaţioase, puţin în
şi pentru înleznirea controlului, în mai de sărbătoare. căpătoare, expoziţia a trebuit să se ţină
multe secţiuni sau ferme, legate prin Bucuria Apolzenilor ne-a împărtă în vasta curte a şcoalei, căci comuna
linii telefonice. Fiecare secţiune e îm şit-o harnicul învăţăţor Nicolae Fărcaş Apold bogată este în copii. Singur
părţită în tarlate, deosebite prin linii şi din fruntea călăreţilor cam cu. următoa dela vârsta de 6 luni până la 6 ani
drumuri, pe cari s’au plantat diferiţi ar rele cuvinte: T ’ să găsesc aproape 500 copii.
bori pe unul ^sau două rânduri. Afară «Onorat comitet central, Stimate Cinstea corpului medicilor noştri
de acestea s’au şănţuit hotarele şi s’au doamne şi Stimaţi oaspeţi: din comitat au salvat-o domnii medici
plantat cu arbori, cum s’a ’ făcut şl la Cu mare bucurie şi dor nespus Dr. N. Calefariu, din Sălişte şi Dr. Ilie
ferme şi casele administrative, în jurul am aşteptat noi apolzenii această zi de Iancu, din Tălmaciu, (dl Dr. Ilie Beu şi
cărora s’au pus perdele ‘de protecţiune. bucurie şi de sărbătoare. Dr. G. Prunaş, împedecaţi prin morb
întinderea acestor plantaţiuni pe toate Da, zi de mare bucurie, zi de săr şi-au scuzat absenţa), cari pătrunşi de
domeniile e azi de 2150 kilometri. Toţi bătoare, pentru-că noi cu focul inimei marea însâmnătate a primei noastre ex
noastre dorind am dorit a Vă îmbră
arborii s’au luat din pepinierele proprii poziţii de copii, au ţinut să participe
ţişa şi strânge la piepturile noastre pe
ale Administraţiunei, din care să dau în mod activ la această lucrare de in
D-Voastră cei mai distinşi reprezentanţi
gratuit şi locuitorilor mii de pomi rodi ai Reuniunei române de, agricultură, teres higienic a Reuniunei agricole. Din
tori, pentru înfrumuseţarea şi asanarea cari pe terenul cel vast al culturei nea tre membri juriului prezenţi au fost P.
satelor şi a gospodăriilor lor. mului nostru aveţi cea mai sfântă da- Draghits şi doamna, Dr. P. Şpan, V.
(Va urma.) torinţă a înălţa prestigiul naţiunei noa Stan, R. Simu, V. Tordăşianu şi dna,
stre preaiubite, a aprinde lumina, a a- Dr. Nic. Calefariu, Dr. I. Iancu, doamna
runca cu prisosinţă sămânţa culturei în
Expoziţia de copii din Agnes Dr. Măcelar, Eufrosina Păcura-
agrul cel vast, dar’ ţâlinos al poporu
Apoldul-românesc. lui nostru românesc. rariu şi Agapia Vulc. Membri absenţi'
Mai mult domnilor, pentru-că a- au fost înlocuiţi ţ>rin dnele M. Simu,
Ziua de 14 Octomvrie st. n. c. să vem onorul şi ne bucurăm că primim Agapia Dtoc, El vira Dr. Schiau şi prin
numără între zilele memorabile ale„Re- în mijlocul nostru bărbaţii unei institu- domnii Dr. Schuller, fizic comitatens,
uniunei rcmâne de agricultură din co ţiuni culturale naţionale rom. apostoli totodată reprezentant al comisiunei hi-
adevăraţi şi râvnitori la cultivarea şi lu
mitatul Sibiiu“. Mulţumită zelului comi gienice comitatense, Ilie Pop şi Oltean
minarea poporului. Fericit poporul care
tetului arangiator local în frunte cu în momente de grea povară are în frun (Ludoş), C. Herţa (Sălişte) şi Dobrescu
bravul corp învăţatoresc, poporaţiunea tea sa conducători luminaţi, cărora le (Rod). Juriiţl constituit a proclamat pre
din Apoldul-rcnvân, pătrunsă de impor zace la inimă soartea şi fericirea po zident pe dl Dr. Calefariu, iar’ de ra
tanţa ce i-s’a dat prin faptul arahjerii porului lor, şi-i arată calea ce duce mai portor pe dl R. Simu.
uşor la ţintă. Şi poporul nostru, după-
primei expoziţii rcmâne de copii acolo, Lucrările juriului au fost precedate
ce au început a i-să ivi zorile unei vieţi
în ziua amintită s’a aflat întreagă-între- de frumosul discurs de deschidere al
mai senine, n’a putut rămânea indife
guţă la postul său şi astfel asigurat-au expoziţiei, rostit de dl Dr. Şpan şi de
rent faţă de spiritul timpului spre a-şi
buna reuşită a expoziţiei. Dela data asigura existenţa şi ţinea pas cu po prelegerea de tot instructivă a profeso
publicării primei ştiri, că comitetul cen poarele conlocuitoare, au început să se rului V. Stan «Despre sufletul copilu
tral al Reuniunei agricole, primind pro mişte spre a să lumina a-şi câştiga cul lui». Ambeie aceste discursuri au fost
punerea secretarului Vie. Tordâşianu, tura, astfel de mişcare să face şi astăzi ascultate de numărosul auditor cu ade
când să aranjază prima expoziţie de
va aranja expoziţia de copii, mamele vărată evlavie şi la fine viu aplaudate.
copii la noi.
din Apoldul-rcmân, cu poporaţiune cu Anevoioasa lucrare a juriului â ţi
Cu devotamentul cel/ mai curat al
rat românească, de aproape 3000 su nut aproape 5 ore, căci numărul copii
veneraţiunei am grăbit aici a Vă îritim-
flete, nu au mai avut altă dorinţă, alt pina cu salutarea cea mai călduroasă de lor expuşi a fost mult peste 400. Ju
ideal, decât de a-şi ţinea locuinţele în bine aţi venit şi să trăiţi la mulţi ani!« riilor dat le-a fost să se convingă, că