Page 6 - Bunul_Econom_1906_41
P. 6

Pag.  6                                             B UN UL   ECONOM                                                 Nr.  41



                    CUM PERATI!

             Biblioteca  * Bunul  Econom «
             Din  această  bibliotecă  să  pot  comanda
        următoarele  broşuri:
             I.  «Nutreţurile  ierboase,  cositurile,  pre­
        pararea  fânului  şi  păşunile*.
             2-  «Economia  porcilor,  oilor  şi  a  ca­
        prelor».
             3.  «Sămânţa  plantelor  agricole  şi sămâ-
       Oatul  lor».
             4.  «îngrijirea  plantelor  în  cursul  vege-
       taţiunii.  Recolta  cerealei.  r«.
            5.  «Economia  vitelor  sau  Zootechnia                            e  provăzută  cu  cele  mai  bune  mijloace
       generală».                                                              technice  şi  fiind  bine  asortată  cu  tot  felul
            6.  «Agrologia  sau  cunoaşterea  pămân­
                                                                               de  caractere  de  litere  din  cele  mai  mo­
       turilor  şi  mijloacele  de  a  ale  înbunătăţi».
                                                                               derne,  e  pusă  în  poziţiune  de  a  putea
            7.  «Agricultura  generală.  Lucrarea  pă­
       mântului.  Plugul,  grapa,  tăvălugul  şi  alte  in-                    executa  ori-ce  comande  prompt,  cu  cea
       ptrumente  de  mărunţii  pământul».                                     mai  mare  acurateţă  şi  cu  preţuri  ieftine.
            8.  «Ingrăseminţele.  Irigaţiunile  (udarea                        Totodată  să îngrijeşte  ca  acelea  să  fie  es­
       să mântului)
                                                                               tetic  lucrate,  după  cele  mai  nouă  modele.
            9— 10.  «Prăsirea  paserilor  de  casă  (ga-
                                                                                  ■  Până  de  prezent  să  bucură  de  spri-
       liţe  ltoare).  Găinile,  curcile,  găinuşele  (bibili-
       cele),  gâşcele,  raţele,  porumbii  (porumbeii)».                      ginul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
            II.  «Cultura  cerealelor.  (Grâul,  săcara                        aceasta  despre  promptitudinea  şi  acurateţa
       orzul,  ovesui,  meiul, hirişca, cucuruzul  (porum­                     cu  care  efectueşte  ori-ce  lucrare.
       bul)».
                                                                                    Ca  prima  tipografie  românească  în
            12.  Cartoful,  napul  (sfecla),  inul, cânepa,
                                                                               acest  mare  comitat,  să  roagă  de  binevoi­
       rapiţa  fasolea,  lintea,  mazărea,  şi  cultura  lor.
            13.  «Economia  cailor,  vitelor  mari  cor­                       torul  sprigin  al  institutelor  româneşti  şi
       nute  şi  bivolilor».                                                   al  privaţilor.                             .
            Preţul  unei  broşuri  30  fii.  pentru  Ro­
       mânia  50  bani.                                                          T o t  a ci  să  tip ă re şte :  Comandele
            Comandele  au  ase  adresa  la  adminis-                            „BUNUL  ECONOM-*   m      din  afară  să
                                                                                rev istă   ptru  agricu ltu ră
       traţiunea  «Bunului  econom»  Orâştie,  Szâsz-                                                   efectuesc  repede!
                                                                                 ind ustrie  şi  co m erciu .
       vâros.
            Sunt potrivite  pentiu prelegerile  publice
       poporale  şi  pentru  toţi  agronomii  şi  proprie­
       tarii  de  pământ.





                 ,THE  M UTUAL11

            Societate  pentru  asigurări  de  viaţă în  New-York,
                                                                                              Patent  Nr.  86967.
                Averea  institutului  la  31  Decemvrie  1904  a  fost     Nu e  crucea lui Volta.               Nu  e  mijloc  secret
                   2.284.862.000  franci.                                          si înviorează                 pe  lângă  garanţie
                                                                                   j
            Contractele  dela  «The  Mutual»  sunt  neatacabile  după      Deosebită  atenţiune                  e  a  se  da  împreju-
            doi  ani  dela  datul  subscrierii.  După  un  an  de  valabilitate   rării,  că  acest  aparat      vindecâ  boale  vechi
            să  plăteşte  suma  asigurată  şi  în  cas  când  moartea  a  pro­
           venit  din  sinucidere  sau  duel.  Contractele  dela  Mutual    (191)      ' de  20                  de  ani.         12'-, &
            sunt  libere  de  ori-ce  restricţiuni  atât  cu privire  la locuinţă   Aparatul  acesta  vindeca  şi  foloseşte  contra  durerilor  de  cap  şi  dinţi,  migrene,
                                                                          neuralgie,  împedecarea  circulaţiunii sângelui,  anem ie, ameţeli,  ţiuituri de  ureche,  bă­
            şi  călătorii  cât  şi  cu  privire  la  împlinirea  datorinţei' mi­
                                                                          taie  de  inim ă,  sgârciuri  de  inim ă,  asm a,  auzul greu,  sgărciuH  de  stomac, lipsa poftei
            litare  în  cas  de  răsbel  pe  uscat  şi  pe  apă.  Afară  de   de  m âncare,  receală  la  m âni  şi  la  picioare,  reum a, podagră,  ischias,  udul 'în pat,  in ­
            aceasta  acei  indivizi  cari  sunr  în  armata  comună  ces.  şi   fluenta  pinsomnie,  epilesia,  circulaţia  neregulată  a  sângelui si  multor  altor, boale
            reg.,  la  marină,  precum şi reservişti  dela armata teritorială   cari latractare normală a  medicului  şe vindecă prin  electricitate.  In   cancelaria
                                                                          m ia  se  află  atestate  incurse  din ţoale  părţile  lum ii,  cari ţreţuesc  eu  m ulţămire inven
            (honved)  şi  glotaşii  în  cas  de  mobilizare  şi  răsbel  sunt   ţiunea  m ea  şi ori-cine  poate  exam ina  aceste  atestate.  Acel  pacient,  care  în  decurs
            asiguraţi  cu  valoarea  deplină  a  sumei  asigurate  din    de  45  zile  nu  se  va  vindeca  i-se  retrimite  banii.  Unde  ori-ce  încercare  s’a
            contract  fără  cea  mai  mică  detragere  şi  fără  de  a  se   constatat  zadarnică,  rog  a proba aparatul  meu.  Atrag  atenţiunea P. T.  public
                 plăti  pentru  acest  favor  vre-o  taxă  deosebită.     asupra  faptului,  că  aparatul meu  nu  e perm is  sg  se  confunde  cu  aparatul  * Volta*
                                                                          deoare-ce  ,,Ciasul-Volta“  atât  în  Germania  cât  şi  în  Austro-Ungaria  a  fost
                    Agentura  principală  în  Ungaria::                   oficios  oprit fiind  nefolositor,  pe  când  aparatul m eu  e in generg cunoscut,  apreţiat şt
                                                                          cercetat.  Deja eftinătatea crucei mele  electro magnetice  o  recomandă îndeosebi
                  Budapesta,  VI.,  Andrâssy-ut  20.                      Preţul  aparatului m a re e 6  car.   P reţul  aparatului m ic e 4  cor.
                                                                            folosibil  la  morburi cari nu sunt   folosibil  la  copii  şi  femei  de
            Tot  felul  de  îndrumări  şi  desluşiri  se  dau  cu  plă­          mai vechi  de  15  ani.       constituţie  foarte  slabă.
                                                                             Expediţie  din  centru  şi  locul  de  vânzare  pentru  ţeară  şi  streinătate  e :
                    cere  şi  la  administraţia  acestei  foi.   3_52
                                                                          MflLLER ALBERT, Budapesta,


            Proprietar-editor:  VASILE  DOMSA.                                         Tip.  Institutului  tipografic  „Minerva*1  în  O  ăşti.e
   1   2   3   4   5   6