Page 1 - Bunul_Econom_1906_42
P. 1
Anul V II. Orăştie (Szdszvăros), II Noemvrie n. 1906. Nr. 43
Bunul Econom
REVISTĂ PENTRU ACRICULTURÂ, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U ^ _
ORGAN AL: „Renninaii Economice din Orăştie" şi „Renninnii romăne de agricBltnră din comitatnl Sibiinliii"
A B O N A M E N T E : I A P A R E : Il I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) [ i se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în fiecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
ţionali. Dară marea desvoltare a indus- dintre cari 8,244 în industrie. Numărul
P. T. abonaţi cari sunt în res- j
triei naţionale îşi găseşte expresiunea acestora din urmă a crescut dela 1891
tanţă cu plata abonamentului sunt din vizibilă în faptul că exportul produse
nou cu toată insistenţa rugaţi să-şi cu 2,940. In 1904 s’au constatat 29,997
lor manufacturate creşte cu repeziciune. cazane.
achite restanţele. Administraţia.
In tabela comerţului exterior al Producţiunea ferului brut a fost
Ungariei, produsele industriale figurează de 1.127,750 chintale metrice în 1868
Marea industrie ungară. cu valorile de mai jos. şi de 4.694,034 « » « 1899
(Urmare). Exportul Ungariei Producţia alcoolului supus la impo
Val. totală Prod. indust. zit a fost.
Expoziţia sa permanentă a dat re
Milioane de coroane
zultatele ce s’au aşteptat dela dânsa 1885 . . 792.5 280.86 în 1880 de 62.989,468 grade-hectolit.
Ia a avut 71,943 vizitatori în 1898 1890 . . 1066.2 351.54 » 1898 » 116.189,082 » »
103,088 « « 1899 1895 . . 1009.6 383 60 » 1904 » 111.268,445 » »
128,445 « « 1900 1900 . . 1327.5 498.89 Producţia fabricelor de zahăr a fost
192,333 « « 1901 1903 . . 1352.6 496.51 de 583,933 chintale metr. în 1868
210,860 « - « 1902 1904 . . 1355.5 516.41 » 2,467 806 » » » 1898
266,426 « « 1903 Produsele industriei figurează deci » 3.030,317 » » » 1904
Dar’ după succesul atât de strălu cu 38.10% din ifAiilul exportului Um întreprinderile industriale «consti
cit al expoziţiei naţionale milenare din gariei. tuite în societăţi pe acţiuni au tost
1906, — expoziţia permanentă deve Pentru a preciza însămnătatea pro- ; în num ăr de
ia 1873 28 cu un Capital de 58.898,000 cor.
nise din ce în ce mai puţin necesară. ducţiunei industriale, mai trebue adău » 1898 62 » » » > 118,052.000 »
Gradul înalt, puterea industriei ungare gată Ia cifra de 516.41 milioane suma > 1904 149 » » » ■ » 322,822.000 »
în general sunt cunoscute şi recunos de 132.7 milioane cari reprezintă expor In 1904 s’au constatat 485 cu un
cute în ţară şi în străinătate. In Ianu tul produselor jumătate fabricate pre capital total de 404,552.000 coroane
arie în 1995 expoziţia permanentă îşi cum sunt torturile firele, malţul, pasta si o rezervă totală de 180 milioane cor.
i
închise porţile. de hârtie, doagele, produsele ferestra- Cele 155 societăţi anonime indus
Printre număroasele măsuri ce s’au ielor, ferăriile, oţelul, cărbunii, coagele triale cari au existat în 1904 la Buda
luat pentru a ajuta progresul industriei de arbori pentru tăbăcit etc, etc. pesta arată în bilanţul lor general un
ungare, nu vom mai releva, aici de cât La 1889 s’a făcut în Ungaria o capital total de 348.4 milioane, care a
produs 22.7 milioane beneficii.
legea XLIV din 1881, proroagă în 1890 statistică amănunţită a producţiunei şi
şi amendată prin legea XLX din 1899 a capacitâţei productive a marei indus Acestea sunt câte-va cifre cari per
asupra avantagiilor acordate ori-cărei trii ungare. Aceasta statistică s’a făcut mit să ne facem o ideie aproximativă
fabrici noui care ar inaugura în ţară o cu mare îngrijire şi ministerul de co despre întinderea industriei ungare.
nouă ramură de producţiune. Avanta- merţ a publicat rezultatele iei în două- Dar’ ni-se pare important să mai
giile acestei legi au fost acordate până sprăzece volume, în cari să găsesc in- cităm câteva cifre pentru a arăta sta
la 1898 ia 541 fabrici. formaţiuni precise asupra situaţiunei ce rea principalelor grupuri mari ale in
Adăungându-se şi numărul fabrici- lor 80 de principale ramuri ale indus dustriei ungare:
cilor cari au fost întemeiate fără a avea triei ungare. Industria ferului şi metalelor nu
drept la aceste avantagii, să ajunge la Cifrele conţinute în această lucrare, măra 359 atelierie (55 forge, 79 turnă
rezultatul că dela 1889 până la 1897 s’au schimbat fireşte dela 1899, dară tori 58 uzine de fer forjat, 16 fabrici
s’au întemeiat în Ungaria 1,609 fabrici ele dau totuşi o iedeie aproximativă de cuie şi piroane, 26 fabrici de căl
noui cu 45,084 lucrători şi 206 706,074 despre starea actuală. dări şi turnătorii de bronz, 18 jtabrici
coroane capital de prima instalaţie. Relevăm de aceea câte-va amă de table, etc.) 93 din aceste uzini aveau
Nu există o statistică a consumaţi- nunte cari ni-să par cu deosebire inte 506 căldări cu o suprafaţă totală de
unei diferitelor produse, aşa că nu să resante. încălzit de 40,222 m.2 S’au mai con
poate preciza măsura în care industria In introducere să spune că în 1899 statat în această industrie 543 maşini
naţională deserveşte pe consumatorii na s’au constatat în Ungaria 23,532 cazane fixe, 40 locomobile, 35 turbine, 444 roţi