Page 2 - Bunul_Econom_1906_42
P. 2

Pag.  2                                            B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  42

        de  apă,  30  motoare  de  gaz,  15  alte        Adunând  nestimatele  poezii  popu­   vede  cum  era  rugat  să  vie  în  Casă
        motoare.  1107  motoare  cu  o  forţă  to­  lare,  Alexandri  a  scos  la  lumină  ade­  Domnească  şi  să rămână  acolo  cât  mai
        tală  de  72,892  cai  putere..  Numărul   văratele  scrisuri  de  nobilime  ale  ţăra­  mult.                        .»
                                                   nului  român,  care  cu  toată  viaţa  lui       In  aceea  vreme  a  alcătuit  el  fru­
        total  al  personalului:  46,131.
                                                   atâta  timp  năcăjită  şi  apăsată,  a  păstrat  moasa  inscripţie,  care  împodobeşte  mi­
            Valoarea totală a producţiunei  181 8   în  inimă  o  tainică  parte,  în  care  au  nunatul  castel  ridicat  de  Rege  în  creerii
        milioane  din  cari                        înflorit  cele  mai  gingaşe  cântece.      Carpaţilor:
           1C6 68  milioane  pentru  forge               A  preamărit  cu  o  caldă  iubire  de   '■   „Eu  Carul  şi  al  meu  popor   ■'  :
            18.68      «            turnătorii     neam  gloriile  străbunilor  noştri,  dela        .  „Făcut’ani  într’un  gând  şi  dor   -
             7.11              «C   fabr-,  de cuie  santinela  română  până  la  vitejii  Domni       „In  timp  de  lupte  al  meu  Regat
             7.47     «        «    laminării      ai  ţărei.                                          „In  timp  de  pace  ăl  meu  Palat!
             3.78      «            cazangerfi           Si  tot  el  a  avut  rara  fericire  să   Iată  câte-va  extrase  scurte  din  scri­
                                                         )
             5.42              «    tăblârii  etc.  cânte  în  versuri  pe  voinicii  din  Vaslui,  sorile  lui  publicate,  care  arată  felul  re-
                                       (Va urma).  pe  toţi  ostaşii  cari  sub  conducerea. M.  laţiunilor  sale  cu  Suveranii  noştri:
                                                   S, Regelui  au  reînviat  faima din  trecut.     La  25  Iulie  1880,  scrie  soţiei  sale :
             Discursul'dlui Ioan Kaliuderu         In  însufleţirea  sa  pentru  bravura  flăcăi­      «Doamna  şi  Vodă  pleacă  Marţi
           rostit  la  inaugurarea  statuei  poetului. Vasile   lor  ţărei,  vulturi  şi  şoimi  de  munte,  el   «din  Sinaia.  Nu  vor să  mă lase  a  mă
                     Alexandri  din Iaşi.          na uitat  femeile  române,  care la îndem­     »porni  înainte.  Voiu  pleca  dar’  Mer-
                                                   nul  »Doamnei  încoronată  de  a  binelui
                înalt  Prea  Sfinte,                                                              » curea  viitoare«.
                                                   splendoare«.       j
                Onorată  adunare,
                                                       „Spălând  al  luptei  sânge  eh  mâni  aristocrate,   .  Tot  dânsei,  la  3  Maiu  1882:
             In  toate  timpurile  s’a  socotit  că  o   ..Au  luminat  poporul  prin  legea  Providenţei,  . «Regina  mi-a  trimis  răspuns  să
        paţiune  să  onorează,  când  aduce  prinos    „Că  nu  există  ranguri  în  faţa  sufeHnţei.  »nu plec de aici până a nu  mă vedea«.
        de  recunoştinţă  aleşilor  săi.                A  lucrat  la  redeşteptarea  ţărei  şi
             Această admiraţiune  cătră cei care,  la  înfiinţarea  României  nouă,  nu  numai   .   In  August  1886:
        depăşind  măsura  comună  omenească,  cântând  mântuitoarea  Unire,  cu  splen­                «Am  venit  eri  la  Sinaia,  şi  am
        au  lăsat-o  moştenire  de  glorie  şi  au  dide  versuri  ca  acesta:                    «fost  primit cu  mare  bucurie  de  Maj.
        înavuţit  patrimoniul  de  amintiri,  care         „'Hai  la  Milcov  cu  grăbire         »lor.  Amândoi  m’au  întrebat de  mata
        este  comoara  scumpă  a  neamului,  să            „Să-’l  săcăm  dintr’o  sorbire,       «şi, le-am  răspuns  că  dorul  Margare­
        manifestează  în  mai multe feluri.  îndeo­        „Şi  să  treacă  drumul  mare          te i  te-a silit  a  merge îndată  la  Mir-
        sebi  sculptura,  a  fost  privită  totdeauna      „P’ale  ooaştre  vechi  hotare  -      »ceşti«.
        printre  cele  mai  înalte  arte,  pentru-că.  ci  şi  ca  bărbat  de  stat,  ca  diplomat   Dela  Curtea-de-Argeş  scrisă  la  12
        ea  are  menirea  să  înfăţişeze  în  falnice  câştigând  ţărei  în  străinătate  simpatii  Octomvrie  1886:
        monumente,  pe  pieţele  publice  chipul   nepreţuite,  ca  aceea  a  lui  Napoleon  al        »Am  sosit  aci  ieri  cu  Regele  şi
        iubit  al  celor  slăviţi.                 treilea.  In  acest  scop  el  s’a  slujit  de   «Regina  şi  ne întoarcem  mâne  la Si-
             Inălţând  dar’  această  statuie  lui  toate  armele  de  convingere,  pentru  a    «naia.  Sfinţirea  bisericei  a  fost  favo-
        Vasile Alexandri,  nu  ne  împlinim  decât  înlătura  din cale  piedecile ce  să  puneau   «risată  de  un  timp  minunat.  Mii  de
        o mică  parte  din  datoria  cătră  dânsul,  înălţărei  noastre.                         «oameni  în  costume  naţionale  încon­
        acum  aproape  la  încheierea  unui  veac       A  contribuit  la îndreptarea  multor    jurau  biserica.  După  servirea  sfinţi-
        dela  naşterea  sa.                        rele  din  viaţa  noastră  socială  prin  scri­  «rei  şi  a  liturghiei,  Regele â  pronun-
             In  adevăr,  nu  ne  mai  despart  de­  eri,  ca  cele-  teadrale  şi  în  deosebi  la   «ţat  în  gura  mare,  un  minunat  di-
        cât  15  ani  de  centenarul  zilei,  care  a  desrobirea  ţiganilor,  dând  cel  dintâiu   «scurs plin  de jdeî şi  de simţiri înalte.
        dat Românismului,  pe cel mai  drag poet  exemplu,                                       «Apoi  după  răspunsul  lui  Mitiţă,  a
        al'său,  »pe acel  Rege al poeziei,  vecinie    Patriot  cald  şi  luminat,  nu  să  pu-v   «venit rândul meu.  Din capătul  scării,
        tânăr  şi ferice,  pe  veselul  Alexandria,   tea  să  nu  fie  şi  dinastic  şi  să  nu  aibă   »adresându-mă la poporul  adunat, am
        cum  a  zis  atât  de  bine  Eminescu  ami­  din  sentiment ea  şi din  raţiune, un  ade­  «cetit cu  seamă versurlie următoare:»
        cul  şi  nobilul  său  rival.              vărat  cult  pentru  Familia  Regală,  care        „Un  singur  om  de  viţă  tare,
             In  deosebi,  Academia  Română,  în  la  rândul  ei  îl  privea  ca  pe  un  amic        „Cuprinde  mii  de  oamerif  tari,   -
        numele  căreia . am  cinstea  să  vorbesc  preţiqs.  Firea  poetică  şi  entuziastă  a        „Precum  o  ghindă  ’n  coaja-i  are,
                                                                                                      „Un  verde  codru  de  stejari!“
        şi  din  care  neuitatul  Alexandri  a  făcut  M.  S.  Reginei,  care  a  ilustrat  numele
        parte  încă  din  1867,  să  simte  mândră  de  Carmen  Sylva,  îl  atrăgea  aşa  încât        «Tot  poporul  le-a  înţeles  şi  a
        că  a  luat  acum  câţi-va ani  iniţiativa  ri­  o  adevărată  prietenie  artistică,  s’a  sta­  «strigat  ura!«           '. v ..
        dicării  unui  monument  în Capitală  ace­  bilit  între  aceste  două spirite  înalte. De   Plecând  din Curtea-de-Argeş,  la  14
        luia  care a  ilustrat-o  vreme îndelungată.  aceea  printre  număroasele  cununi  în­  Octomvrie,  dela  Castelul  Pele.ş:
       ŢJrmele  ce  a  lăsat  în  sinul  ei,  prin  îm­  chinate  cu  pietate  pe  sicriul  marelui  şi
        potrivirea  sa  energică  la  tendinţele  câri  blândului  răposat,  era  şi  una  pe  care   «După dorinţa Regelui,.am  com-
        îndrumau  desvoltarea  limbei  pe  o  cale  sta scris:  „ (farmen Sylva, iubitului poeţi   «pus  legenda  sfinţirei  bisericei  dela
        greşită,  prin  poeziile  şi  lucrările  cetite   .  M.  S.  Regina-a  tradus  în  limba   «Argeş,  care  să  leagă cu ceea a  meş-
        în  şedinţe  publice,  cum  şi  sentimentele   germană  mai  multe  din  poeziile  bardu­  «terului  Manole.  fioţi  spun  că  am
        sale  adeyărat  colegiale,  vor  rămâne  în   lui,  unele  încă  nepublicate,  iar’  Alexan-   «reuşit foarte  bine.  Acum îmi rămâne
        veci  neşterse.                           , dri,  în  semn  de  recunoştinţă,  I-a  oferit   «de  a  pleca  dela Sinaia,  însă nu vrea
             In  acest  an,  când  sârbăm  roadele  în  1883,  toate  acele  versuri  scrise  de   «Regele să mă lase a părăsi  Castelul«.
        ce  a  dat  în  toate  domeniile  vieţei,  o  mâna  lui  într’un album,  cu dedicaţipnea:   In  corespondenţa  sa,  mal  ales  din
        fericită  domnie  de  40  de  ani,  inaugu­  „Ca  tămâia  la  altaruri,  ca  dorinţele  la  stele,  anii  din  urmă,  sunt o  mulţime  de  părţi
        rarea  monumentului  ce  s’a desvălit  îna­  „Lângă Tronul Carmen Sylvei mergeţi versurile  mele!  de  felul  celor  ce  cetiiu.
        intea  noastră,  ne  aminteşte  că  şi  bar­  „In,cupa  ei  de  aur,<Ea  bea  numai  lumină   In  amintirea  ce  poartă  VeŞnic  fal­
        dul  dela  Mirceşti  a fost  40  şi  mai bine   „Şi  pentru  a  Sale  buze  în  veci  e  cupa  plină!  nicului poet,  care  Le-a înveselit  de atâ­
        de  ani  podoaba  literaturei  şi  fala  ţărei   Sunt  multe - scrisori  ale  lui  cătră,  tea  ori  inimele,  căci  a  petrecut  multe
        noastre.      /            ■               soţia  sa  şi  cătră  prieteni,  din  care  să  veri  în  castelul  Peleş,  MM.  LL.  Regele
   1   2   3   4   5   6   7