Page 6 - Bunul_Econom_1906_42
P. 6

Pag.  6                                             B U N U L E C N O O M                                             Nr.  42
                                                                       ,                  f
         lăuze  a  mai  cântat  o  bucată  afară  de  pentru  înzetrarea  fetelor  sărace  dar’ cu  fel  de  aparat  costă  6  cor.,  şi  să  poate
         program.  Comitetul  Reuniunei  a fost re­ alipire  cătră  Reuniune«,  fiecare  câte  comanda  numai  dela  A.  Miiller,  Buda­
         prezentat  prin  v.-prezidentul  său  dl  G.   10  cor,  în  total  20  cor.;  «însoţirea de  pesta,  V.  Vadâsz-utcza  42/G.
         Poponea  şi  prin  membrii:  FI.  Cruciţa,  credit  sătească  .sistem  »Raiffeisen«  din
         Şt.  Duca,  N.  Stoica,  I.  Pârău  şi  Ioan  Nucet  1  cor.  Dr.  Ghiţă  Măcelar,  adv.    Bărbaţi  ucigaşi.  Din  două  lo­
         Marcu.  Dintre  corurile  germane  s’a dis­  şi  soţia  sa  Agnes  n.  Gri stea  5  cor. Ioan   curi  din  Ungaria  vin  ştiri despre  drame
         tins  corul  reuniunei  »Arbeiter Bildungs-  Damian,  paroch  (Nucet)  1  cor.  Tranda­  familiare.  In  Kis Kun-Halas  un  econom
         verein«,  condus  de  neobositul  maestru  fir  Seorobeţiu,  paroch  în  Sout-Sharon   Ioan  Korsos  îşi  temea  femiea  tinără,
         de  muzică Herman Kirchner,  care în  cu­   (America)  2  cor.,  Vasilie  Damian  pro-  cu  care  să  cununase  numai  de  un  an.
         rând  ne  părăseşte,  trecând  în România,  topresbiter,  deputat  dietal  2  cor.  Ioan  Femeia  mai  de  multe  dri  a fugit la pă­
         şi  lăsând  negreşit  regrete  adânci  în ur­  Hedu,  sodal  măsar, (America)  1  cor., dl  rinţi,  dar’  iarăş  să  rentorcea  acasă.  In
         ma  sa.                                     prof.  universitar  Ioan  Bianu  (Bucureşti)   una  din  serile  trecute  sosind  Korsos
                             #                   .  .  20  cor.  dl Ioan German, cetehet în Brad,   acasă  a  aflat  uşa  casei  încuiată  şi  fe­
              Statua  lui' Alexandri.  In  şe­       din  prilejul  hirotonire!  sale  întru  pres-  meia  n’a  voit  să  o  deschidă.
         dinţa  de  Vineri  a  Academiei  Române  biter  dăruieşte  «Fondului  masa  învăţă-       1  A  doua  zi  Korsos  şi  nevasta  Iu*
         a  propus  prez:  Kalindejru ridicarea unei  celor  meseriaşi«  4  cor.  ri  tot  d-sa  dă-   s’au  întâlnit  la  primărie.  Korsos,  fără
         statue  lui  V.  Alexandri  în  Bucureşti,  rueşte  «Fondului  de  20  bani,  pentru   să  poată  fi  împedecat,  a  junghiat  pe
         spre  care  scop  Academia  are  deja  85  cumpărarea  unei  case  cu  hală  de  vân-  j   femeie  cu  un  cuţit.  Femeia  a  murit
         mii  lei  adunaţi.  S’a  ales  o  comisie care  zare«  1  cor.;  la  acest  din  urmă  fond   numai  decât.
         să  se  ocupe  cu  această  afacere.       au  mai  dăruit:  Filip  Şuiagâ,  înv.  (Lâ-     In  Haidusovata proprietarul Kă^zâs
                             *                      puşnic)  5  cor.  Ignaţie  Vişoiu,  ales  pa­  a  puşcat  pe  nevasta-sâ,  cu  care  era  în
              Directorul »Ardelenei«.  »Lib.«       roch  în  Vălcele-rele  1  cor.  şi  Anastasiu   duşmănie.  Bărbaţii  ucigaşi au  fost prinşi.
         din  Orăştie  aduce  ştirea,  că  direcţiunea   Beşa,  funcţ.  conz.  din  prilegiul  aniver­
         institutului „Ardeleana" a ales director pe   sarului  al  23-lea  al  naşterii  sale  2, cor.
         dl  Ioan  1,  Lăpitdatu,  actualul  secretar   Ioan  Hanciu, corner. L.  10,  Const.  Popa,        Sfaturi.
         al  băncii,  după-ce  directorul  dl  Dr.  A.   comers.  I.  5,  Nicolae  Moisin,  comers.
         Vlad  reclamat  de  multele  'agende  şi-a   L.  1 ‘25,  Vasilie Roman, curelar,  SimiOn    Cum  să  obicinuim  vitele  la
         dat  abzicerea.                            Morariu,  măsar şi  Nicolae Poiana,  cornrs.   tras?  Vitele  tinere  nu  să  obibinuesc
                                                    fiecare  câte  L.  1  (coi.  17 92).
                             *                                                                  aşa  uşor  la  jug  ori  ham  şi  mai  ales
              Familie  întreagă  sub roatele                            *                       nu,  din  cauza  că  multe  sunt  gâdiloase,
         trenului. Economul  Adam  Horvat  vo­           Toa'e  mamele  să interesează de  aşa  că  au  suferă  jugul  ori  hamul.  Ca
         ind  să  treacă  cu soţia  sa  şi  cu  fiul său   Emulsiunea  lui  Scott,  care  să  reco-  cel  mai  uşor  mijloc  de a  le obicînui  cq
         peste  podul  de cale ferată  de lângă  sta­                                           ele  recomandăm,  ca  hamurile  ori  jugul
         ţia  Nagy-Salăncz,  au  fost  surprinşi  de   mândă  acum  mai  de  multe ori  în  foaia   să  le  aplicăm  încă  în  grajd  pe  ele.  In
        trenul  ce  venea  dela  Caşovia  şi  sfârti-   aceasta.  —  Acesta  este  un  preparat   scurtă  vreme  vitele  să  vor  obicînui  cu
         caţi.  Mama  şi  fiul  au  murit  pe  loc,  ta­ renumit  de  uleiu  de  peste,  pe  carele   ele  şi  învaţă  trasul  aşa  zicând în grajd.
         tăl  a  mai  trăit  câteva  ceasuri.       îl  iau  copii  cu  predilecţiune  şi  care  le                 *
                             *                      dă  un  ajutor  urgent  şi  sigur  şi  în  tot   Vacile,  cari  nu-şi  lasă  viţiei
              Preoţii  români  ai  Americei,  să tot  cazul  mai  folositor  de  cât  oleiul  de  să  sugă,  să  pot  desvăţa,  după  cum
        sporesc.  In  zilele  trecute  a  plecat  la   peşte  ordinar.  Să  capătă  în  toate  far­  o  scrie  un  econom  păţit,  aşa  că  botul
        America  preotul gr. cat. Cornel Lenghel                                               ei  să  leagă  cu  un  ştreang de partea de
        trimis /ie  archidieceza  gr.-cat.  Sunt deci   maciile:                               sus  a  cozii,  aşa  ca  capul  să  stee  cam
                                                                        *
        până  acum  patru  preoţi  români în Ame­                                              la  o  lăture.  De  această  parte  a  ei  să
        rica,  doi  ortodoxi  şi  doi  catolici.  In     Trei  profesori  univ.  execu­        aduce  apoi viţelul  să sugă.  Prin  această
        21  Oct.  a  fost  sfiinţită  şi  prima  bise­  taţi.  Din  Petersburg  să  telegrafiază  că   procedură  vaca  învaţă  a-şi  cunoaşte vi­
        rică  românească  în  Cleveland.            trei  profesori deja universitatea  din  Var­  ţelul  iar’  pe  de  altă  parte  nici  nu  să
                                                    şovia  au  fost  im puşcaţi  pentru  înaltă
                             *                                                                 prea  poate  mult  mişca  în  această  po­
                                                    trădare.                           '
              Dinamită In' luiţiini.  Intr’o  bi­                       *                      ziţie.  Peste  3—4  zile viţelul  va  suge în
        serică  din  Kursk  (Rusia)  a  fost  desco­    Multe scrisorFde recunoştinţă,         dragă  voie.                    .
        perită  dinamită  ascunsă  în  luminile  ce   pe  cari  le  capătă  zilnic  dl  A.  Mullerv                *
        ardeau  lângă  altar.  Luminile  au  fost   dovedesc  earăşi  că  crucea  duplă  elec-      Vitele  cari  sunt  a  făta  tre-
        stinsă da. timp.                            tro-magnetică  nr.  86967  R,  B.  este  de  buesc  hrănite  cu  astfel  de  nutreţuri,
                            *
                                                    un  efect  extaordinar.  Dăm  publicităţii   cari  conţin  mult  albumin  şi  tosfor.  Al-
              Otrăvire cu mălaiu. Familia ve­       una din scrisorile  de  recunoştinţă:  »Ru-  buminul  e  de  lipsă  pentru  desvoltarea
        teranului  Dumitru  Dimitrescu  din  că­    dersdorf,  la  19  Febr.  1903  Stimate    muşchilor  şi  a celorlalte  membre  ale fă­
        tunul  Ştefan  cel  Mpre  (Dobrogea)  s’a   dle  Miiller!  Crucea  duplă  electro mag­  tului,  iar’  fosforul  pentru  formarea  oa­
        otrăvit  cu  mălaiu  stricat.  Soţia  lui  3   netică  nr.  86967  R.  B,  pe care am co­  selor.  Vacilor  fâtuie  să  li să  dee  iarbă
        copii  şi  2  fetiţe  au  murit  în  grozave   mandat-o  timp scurt înainte  pentru cum­  triloiu  şi  iarbă mestecată cu trifoiu, apoi
        chinuri.  Tatăl  şi  alţi  5  copii  ai  lui  au   natul  meu  Carol  Weber,  a  avut  efect  tulei  şi  sfecle . . Celor  aproape  de  fătat
        sdăpat  dela moarte, pentru-că n’au mân­    minunat.  După  câteva zile  deja  să  sim­  să  nu  lise  dee  prea  mult  nutreţ,  căci
        cat  din  mălaiul  otrăvitor.              ţise  bolnavul  mai bine,  respiraţia  ia  de­  de  altmintrelea  umpleţea  preâ  tare  a
                            *                       venit  mai  uşoară  şi  poate  şi  durmi. Te  pântecelui  uşor  le  poatre  strica.
             La  fondurile  «Reuniunei  so-  rog  a’mi  trimite  imediat  două  aparate,                         ,       (»Economia.*j
        dalilor  români  din Sibiiu« s’au mai  unul  pentru  mine  şi  celalalt  pentru ne­                        *
        făcut  următoarele  daruri şi  anume:  prie­  vasta  mea.  Totodată  te  încunoştinţez,     îngrijiţi  de  piţigoi!  Una  din­
        tinii dlui Tordăşianu fraţii Ieronim Preda,  că  în  scurt  timp  voi  mai comanda câte  tre  cele  mai  folositoare  pasări  pentru
        directorul  librăriei  archidiecezane  si  V.  un  aparat  pentru  domnii  K.  B.  şi  Pt.  gospodari, este pîţigoiul.  El  petrece iarna
                                            i
        Preda,  măiestru  măsar  (Avrig),  dăruiesc  Cu  stimă  Matia  Schrei,  proprietar  în  lg.  noi  şi  în  acest  timp  aduce  foloase
        «Fondului Victor şi  Eugenia Tordăşianu,   Rudersdorf  nr.  175  (Ungarn)«,  Un  ast­  nepreţuite prin aceea că stârpeşte o mul-.
   1   2   3   4   5   6   7   8