Page 7 - Bunul_Econom_1906_42
P. 7

Nr.  42                                           6 U N U L  E C O N O M                                             Pag.  7

      sime  de  omizi,  ouă  de  omizi  şi  larve.  In  anul' al  patrulea  are  6  dinţi  mari,
      De  aceea e foarte  bine  să  apropiem  cât  rămânând  numai  doi  dinţi  mici,  adecă
      să  poate ■ de  mult  această  pasăre  de   câte  unul  la  fiecare  capăt  al  şirului  de   îost               1 GHIDI
      noi,  mai  ales  în  timp  de  iarnă.  Cel   dinţi.  In  anul  al  cincilea sunt  toţi  dinţii
      mai  iubit  nutrimânt  al  piţigoiclui  este                                           n’avem  Ia  cumpărarea  materialului  brut  pentru  pre­
      floarea  soarelui.  Deci  e bine  să  ţinem   mari,  şi  abia  în  anul  al  şasălea sunt de   pararea  Em u 1 s iunei-lui  Scott,  numai  ca  să  ne
                                                                                             asigurăm  de  calitatea  cea  mai  bună  de  untură  ‘de
      pe i  lângă    casă   câteva  bâte    de    tot  desvoltati.                           peşte,  de  var  şi  natronphosphife.-Aceste  materii  ex­
      floarea  soarelui  cu seminţe cu  tot, pen-                                            clusiv  de  prima  ciassă  să  lucrează  după  procedura
      tru-că  în  feliul  acesta  să  se  ţină  acea­    Dum.  23-a  după  Ros., gl.  6  sft.  1  specifică  a  lu i  Scott,  cu  o  dibăcie  şi.  curăţenie
      stă  pasăre  pe  lângă  noi.  E  bine  să  fa­      2 9   C.  A n a s ta s ia  11  M a r tin  extraordinară,  şi  productul  nu  este  numa  cu  gust
      cem  aşa:  toamna  vom  tăia  câteva bâte   D n m                                      şi  uşor  de  mistuit,  dar’  şi  cu  efect  mai  mare  ca un­
                                                  L u n i  3 0   P.  Z e n o v iu    j 1 2   E m ilia  tura  de  peşte  obicinuită.  In  toate  caşurile  de  slăbi­
      de  floarea  soarelui  cu  sămânţă  cu  tot   M a rţi  31  M.  E p i m a h  13  S a m s la u  ciune,  fie  ele  corporale  sau  în  urmă  de  boâle,  fie
      şi  le  vom  aşeza  în  curtea  casei,  d.  e.,   Meţrc.  1  C o s m a   şi  Dam.!  1 4   S e r a p i o n  paţientul  adult  sau  copil, E m u l s i u n e a  lui  Sc ot t
      printre  lăteţii  gardului  dela  grădină.   Joi     2   M.  A c h in d in .  ! 15  L e o p o ld  este  un  mijloc  de întărire neîntrecut.
      Câteva  părechi  de  piţigoi  vor  sta iarna   V in e ri  3  M.  A c lte p s in a  16  E d u a r d  Pescarul  cu  o  ştiucă  mare  pe  spate
                                                  S â m b  4   C.  Io a n ic h ie    j 17  G r ig o r iu  e  semnul  de  garanţă  pentru  veritabila
      întreagă  pe  lângă  casă  şi  culeşând  se­                                                      E m u l z i u n e a  lui  Scott.  .   ţ
      minţele,  vor  strânge  şi  toate  insectele                                                       Cu  provocare la această'foaie  Şi trimi­
      cu  larvele  lor  de  pe  pomii  din  grădină.   R e d a c t o r   re s p .  G E O R G E   S U C I U .  ţând  înainte  75  fii.  în  nlarce  poştale
      Piţigoii  pătrund  cu  ciocul  lor  până  în                                                      Să trimitf  ranco  sticle  de  probă  dela:
      cele  mai  ascunse  găuri  pe  sub  coaje şi   Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi Banat.   Dr.  BUDAI  EMIL  „Stadtapotheke“
                                                                                                        BUDAPEST, IV., VÂCZI-UTCZA 34/50
      vor  stârpi  totul  ce  este  insect  sticăcios
                                                         Dela  12—15  Noemvrie st.  n.  1906.        sticlei  originale  2  cor.  50  fileri.
       pentru  popii.                                                                                Să  capătă  în- toate  farmaciile.   5—28
                                                     12 Noemvrie.  Bajmok, Bârauyayar, Ba-
                           *
                                                  roţ,  Bât,  Bodokovăralja,  Biikosd,  Csege,
            Poamele  de vânzare să  fie tot­
      deauna  împărţite.  Anume  cele  mari  şi   Csorna,  Farkaslaka, Gâbolto, Gydrszent-
      frumoase  să  se  aleagă  la  un  loc  şi  să   mârton,  Halâszi,  Kirâlydarocz,  K\ ste-
      se  despartă  de  cele  mici.  Cele mari  să   renne,  A’ovâszija,  Ladomer,  Mor,  Nagy-
       vor  vinde  foarte bine  şi scump,  iar’ cele   atâd,  Nagybârod, Nagylevârd,  Nagymar-
      mici  încă  nu  să  vor  da  pentru  nimica,   ton,  Rakamaz,  Sâmson, Szentjânos  (Mo-
       pe  când  amestecate  mari  şi  mici,  fru­  sonm.), Tarczal, Toponâr, Totkeszi, Trisz-       Cine  nu  vrea  s’o  ia în  samă  pă-
      moase  şi  urâte,  nici  când  nu  vor  avea   ten,  Turoczszentmârton,  Vâgbesztercze,        câlueşte  contra  sănătăţii  propriii
       preţ  foarte  bun.                         Vârpalota, Zayugzdcz.  —  13.  Csokmăny,
                                                  Dugoszelo  (Zâgrăbm.),  Dunaszerdahely,
                           *
                                                  Holts,  Arasso,  Magyarmegye,  Modor,              cu  marca  de  scutire  „3  brazi“,
            Vârsta  oilor să cunoaşte  pe din­
                                                  Munkâcs,  Nagybânya,  Szentgrot,  Vajda-           sunt  încercate  şi  recomandate de
      ţii  de  dinainte.  Oile  au  8  dinţi  dinainte                                               toate autorităţile  medicale ca mij­
                                                  hunyad,  Verbo.  —  14.  Băţos,  Foldes,           loc  contra  tusei,  răguşelei,  ca-
       şi  toţi  8  cresc  în  anul  prim.  In  anul  Hegyfalu,  Kekko, Kemend, Kolesd, Kutti,       tarhului,  flegmei  şi  a  catar-
                                                                                                     hului  cronic  de  grumazi. =
      al  doilea  pică  cei  doi  mijlocii,  iar’  în  Nagysâros,  Szepesormihăjy, Tarcsa, Tot-      RtOA  atestate  dovedesc  că  îm-
      locul  lor  cresc  alţi  doi  mai  lungi.  La   pelsoâz.  —  15.  Bajna,  (Esztergomm.),       J lli\l plinesc  ceea-ce  promit. =
      vârsta  de  3  ani  cad  alţi  doi  dinţi,  şi   Egerbegy  (Tordaaranyosm.),  Gâlszecs,        Pachetul  de  20  şi  40  bani  să
                                                  Hajdudorog,  Jănoshăza,  Keszthely,  Kis-          capătă  ia  farmacia  domnului
      de  dreapta  şi  de  stânga  câte unul,  iarf
                                                  ber,  Kisszolyva,  Liptotelpa,  Magyaros,              fOSEF  GRFFIUS,
      în  locul  lor  cresc  alţi  doi  mari,  aşa  că   Malaczka,  Nyirbâtor,  Pinkafo,  Piispok-   jH  O R Ă Ş T I E   (SzăszvărOs).
      în  acest  an  oaia  are  patru  dinţi  mări  ladâny,  Riomfalva,  Rittberg,  Sempte,
      şi  câte  doi  ascuţiţi  pe  fiecare  lăture.  Tallos,  Tiszaujlak,  Vukovâr.          m        ■   . f    ¥   T    l     B   l





                                                                                         ©   ©
              n m p   QTTrpTjP  de  RHEDMA,  ISCHIftS  şi  P0-
              Uililj  ulii I iil I i  DAGRĂ să cumpere o sticlă de            ©             ciot ani morţi

                                                                                                   J
                                                                                                                        s
                                     a
              Pod          agr -Fluid                                         ©             a aflat  j.  S o h r  din  Oberaula
                                                                                            după împrăştierea  renumitei  paste
              (595)        alui  Dr.  FLESCH,           4-36
              care vindecă  cu  siguranţă  padagra,  rheuma,                         ,.R AT T E N T O D“
              dureri  de  mâni,  picioare  şi  spate,  precum
              şi  slăbiciuni  de  mâni,  picioare  şi  umflături.                    „MOARTEA  CLOŢANILOR44
                   Efectul  să  observă  în  timp  scurt.                               (FELIX  IMMISCH,  Delitzsch).
              Să  află  de  vânzare  în  farmacia „Coroana
              ma g h i a r ă “  alui  Dr.  E.  M.  F L E S C H                @      Să  capătă  în  pachete  cu  câte  60
                   în  Gydr,   Strada  Baros  nr.  24.                              fii.  şi  1  cor.  60  fii.  la  farmacia
              O  sticlă  cu  un  conţinut '  de  l'/a  decilitru
              costă  2  COr.  Sticle  familiare  (pentru  folosire                  4~7                    ? l l l   ,
                                                                                    din-O răştie  (Szâszvâros).
              îndelungată)  5  COr.  —  Comanda  de  3  sticle
              mici  sau  2  familiare  săT  expedează  franco.
                                                                              ©                ©    ;  ©^          ©   ©
      ^    0    0    0    0    0   0    0    0    0    0    0    )
   2   3   4   5   6   7   8