Page 1 - Bunul_Econom_1906_43
P. 1

Anul  VII.                        Orăştie  (Szâszvâros),  18  Noemvrie  n.  1906.                                 Nr.  43





       Bunul Econom







                   REY1STĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

       ORGAN  AL:   „Reanloail  Economice  din       Orăştie"   şi  „Reuniunii  romine de  agricultură din comitatul     Sibiiului"


                   A B O N A M E N T E :         J                A P A R E :                              I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  | j   ţ                se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
         Pentru  Români a  şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.           ■  Abonamentele  şt  inserţiuniU  se  plătesc  înainte.

                                                     '  Valoarea  producţiunei:  51.30  mili­  turi  şi  ţesături  de  in,  bumbac,  cânepă»
            P.  T.  abonaţi  cari  sunt  în  res-  oane,  dintre  cari  4.48  pentru  var;  5 85   iută;  12.8  pentru  bumbăcăriile  impri­
                          j
       tanţă cu  plata  abonamentului  sunt  din   milioane  pentru  ciment;  28.60  milioane   mate.
       nou  cu  toată  insistenţa  rugaţi  să-şi  pentru  cărămizi  şi  olane;  7.32  milioane     VII.  Industria  hăinăriei:  117  mari
       achite  restanţele.        Administraţia.  pentru  sticlării.  •                       stabilimente,  cu  111  motoare  (248  cai
                                                       IV.  Industria  lemnului:  400  stabi­  putere),  3.820  lucrători.  Valoarea  pro­
                                                  limente  (235  ferâstraie,  77  tâmplării me­  ducţiunei  20.4  milioane,  fără  a  socoti,
           Marea  industrie  ungară.
                                                  canice,  manufacturi  de  mobile  de  lemn   nici  aci  cum  nu  s’a  socotit  nici  în  altă
                                 (Urmare  şi  fine).  îndoit,  19 manufacturi de bastoane, unelte   parte,  producţiunea  micei  industrii.
                                                  de  lemn  etc).  442  motoare (20.298  cai       VIII.  Papeteria  număra  54  stabi­
            II.  Fabricaţiunea  de  maşini,  m ij­
                                                  putere).  29.288  lucrători.                limente  cu  151  motoare  (de  106.25 cai
       loace  de  trasport,  balanţe  şi  industria
                                                       Valoarea  producţiunei  anuală: 95.2   putere)  şi  5.761  lucrători.
       electrotechnică  numără  201  stabilimente
       (127  fabrici  de  maşini,  3  fabrici  de  ba­  milioane  dintre  cari  69.2  milioane pen­  Valoarea  totală  a  producţiunei  15.95
       lanţe,  9  ateliere  de  căruţărie,  8  stabi­  tru  ferastraie;  4.5  milioane  pentru  par-   milioane.
       limente  electrotecnice,  43  staţiuni  cen­  chetărie;  10.7  milioane  pentru  tâmplă-    IX.  Industria  produselor  alimen­
       trale  de  electricitate  etc.)  cu  453  mo­  ria  mecanică;  5.04  pentru  mobile  din   tare,  cea  mai  puternică  numără  576 sta­
                                                  lemn  îndoit,  etc.                         bilimente,  dintre  cari  165  mori,  29  fa­
       toare  (de  46.984  cai  putere).  Personal:
       39.364  inşi.  Valoarea  totală  a  produc-     V.  Industria  pielăriei şi pierienei:  brici  de  zahăr,  16  fabrici  de  salam,  107
       ţiunei  anuale  170.8  milioane,  dintre cari   65  mari  stabilimente ' (50  tâbăcării,  7   berării  şi  malţării,  149  mari  distilării
       130  milioane  pentru  fabricele  de  maşini,   manufacturi  de  articole  de  piele)  cu  de  alcool,  144  distilării  de  coniac  şi  li-
      9.09  milioane  pentru  aparatele  de  elec­  66  motoare  (1.949  cai  putere  şi  4.930   cheruri  şi  10  fabrici  de  vinuri  spumoase.
       tricitate,  2.26  milioane  pentru  cabluri   lucrători.)                                Aceste  stabilimente  lucrează.cu  1.100
       fire  izolatoare,  etc.                         Valoarea producţiunei anuală  30.32    motoare,  (70.011  cai  putere),  dintre cari
            III.  Industria  varului,  magnezitei,  milioane.                                 297  (cu  45.989  cai  putere)  pentru
       cimentului,  olăriei,  sticlăriei:  407  sta­   VI.  Industria  textilă:  112  manu­   marile  mori;  333  (cu  11.562  cai  putere)
       bilimente  (292  cărămidarii,  35  fabrici   facturi,  228  motoare  (cu  12.675  cai   pentru  fabricele  de  zahăr; 224 (cu 5.720
       de  sticlă, 23  fabrici  de  ciment)  cu  530  putere),  14.285  lucrători.           cai  putere)  pentru  distilăriile  de  alcool.
       motoare (de  15.785  cai  putere).  Această     Valoarea  producţiunei  53.47  mili-        Numărul total al  lucrătorilor 49.718
      industrie  ocupă  32.523  lucrători şi  func­  lioane,  dintre  cari  10.6  milioane  pen­  dintre  cari  10.374  la  mori;  6.701  la
      ţionari.                                    tru  lenagiuri;  21.2  milioane  pentru tor-  fabricile  de  zahăr;  19.401  la  manufac-
       î

                                                  odată,  şi-i  plăcu,  totuşi  însă  nu  putu  să  nu   o  zbierătură  în  pădure,  de  care  vitele şi  cânii
          ^   F   O    I   Ţ   A    ^   -
                                                  întrebe,  pentru  ce  n’au  apă.           păcurarilor  aşa  s’au  înfricoşat,  încât  toate  să
                                                       —  Ei  frate,  —  răspunseră  păcurarii, —   adunară  grămadă  la  ,un  loc.
                Măr  şi  Păr.                     aici  în  apropiere  să  ţine  un  smeu,  care  bea   —  E   aci  smeul,  —   ziseră  păcurarii,  —
                                                  toată  apa  din  izvorul  nostru,  vitele  ni-să  îm­  iar’  ne  duce  câte-va  vite.
         —   D in  „ P o v e şti  A rd e le n e şti"  —    puţinează,  că  le  mâncă  şi  el,  dar’  şi  mor  de   Atunci  voinicul  îşi  strigă  cânii  lângă
        (Urmare.)          de  I.  Pop-Reteganul.  sete.  Am  vrut  să  mergem  de  aici,  dar’  nu   sine  şi  merse  cătră  smeu;  când  era  aproape
                                                  ne  las':,  ci  precum  a  zis,  nu  să  odihneşte   de  smeu,  care  arunca  foc  din  gură,  îi  zisă:
            Măr,  însoţit  de  cei  trei  câni  ai  Iui,  a   până-ce  nu  ne  va  mânca  pe  toţi.  Precum ve­  —  Nu  fi  aşa  turbat,  focul  din  gură-ţi
      mers  prin  o  pădure  până  unde  văzuse  o  li-   dem,  ne  sunt  numărate  zilele,  şi  ale  noastre   nu-’mi  strică,  numai  mă  încălzeşte,  căci  nu
      curire  de  foc.  Acolo  erau  nişte  păcurari la oi.  şi  a-le  tale,  căci  nu  te  va  mai  lăsa  să  te  duci   ’mi-e  frică  de  tine.
           —  Bună  seara!  —  zise  Măr.         de  aici,  cum  nu  ne-  lasă  nici  pe  noi.   —   Cine  eşti  tu  de-’mi  stai  în  cale?  —
           —   Să  ai  noroc  străinule!—  răspunseră   —   Voi  cerca  să  mă  lupt  cu  1 1,  dacă   întrebă  smeul,  —-  doar’  nu  eşti  tu  Mâr  sau
      păcurarii,  .—   dar’  şezi  cu  noi  aici  pe  butucul   nu  vor  putea  face  cânii  mei  nimic  cu  el.  Păr  cu  cânii  lor?
      acesta,  căci  ştim  că  eşti  ostenit.          ■—  Şi  te-ai  încumeta  să-ţi  cerci  pute­  —  Eu  sunt,  —  răspunse  voinicul,  —
           —  De  ostenit  nu  sunt  ostenit,  căci nu­  rile  cu  el f            r         dar’  ce  ai  tu  cu  oamenii  aceştia  de  omenie,
      mai  de  astă  dimineaţă  călătoresc.  Dar’  faceţi   —   De  când  eram  de  opt  ani,  toată   de  nu  le  dai  pace  să  trăiască  de  pe  o  zi  pe
      bine  şi-’mi  daţi  puţină  apă  să  beau,  căci  nu   ziua  cu  cânii  mei  am  fost  la  vânat, am  omo­  alta ?
      mai  pot  de  sete,                         rât  ca  copil  urşi  cu  ajutorul  fratelui  meu,   —  Vreau  să  trăiesc  şi  eu  bine  mai ales
           —   Apă  n’avem,  răspunseră  păcurarii,   dar’  acum  că-s  voinic  să  nu  încerc  cu  un   azi,  când  te  voi  mânca  şi  pe  tine  cu  cânii-ţi
      dar’  ’ţi  dăm  să  bei  zăr,  de  care  bem  şi  noi.  smeu,  am  nădejde  în  cânii  mei, ca  şi în  mine.  cu  tot,  —  zise  smeul.
           Beu  dar’  zăr  de  care  n’a  mai  beut nici­  Nici  nu  gătâ  bine  vorba,  când  auziră  —  Aşa?  —  răspunse  Măr;  —  î;i  strigă
   1   2   3   4   5   6