Page 2 - Bunul_Econom_1906_43
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  ECONOM       '                                          Nr.  43

     turele  de  tutun;  3 699  la berării;  4  136   Acestea  nu  sunt  de  cât  cifre foarte   Felul  acesta  de  nutrire  să  practică
     la  distilăriile  de  alcool.               sumare,  cari  pe  de  asupra  nu  arată creş­  deja  de  mult  timp  prin.  alte  ţâri  mai
                             Milioane  coroane.  terea  fabricelor  mari.  Şi  totuşi  iele  vor   cultivate  ca  d.  e.  în  Anglia  unde  eco­
       Valoarea totală  a  producţiuni:  645.9  dintre   creşte  repede,  pentru-că  guvernul  ungar  nomii  pun  mare  preţ  pe  îngrijirea  cai­
         care  pentru mon  . . . . .   359 4     a  luat  un  întreg  ansamblu  de  măsuri   lor.  Cai  mai  frumoşi  au  însă  Danezii,
                 »   fabrici  de  zahăr   60.9   pentru  a  grăbi  dezvoltarea  industriei na­  cari  ce  e  drept  şi  îngrijesc  de  ei  cum
                 »   căinăţării  .  .  .   9.7
                 »   tutunuri   .  .  .  103.19   ţionale,  pupă  un  vast  program  cu  în­  să  cuvine.  Afară  de  hrana  obicinuită  ei
                 »   berăiîi  . . . .    29.4    grijire  studiat.                          —-  Danezii  — le  dau  de  2 — 3  ori  pe
                 »   de stil.  de  alcool   47.68                                           săptămână  cailor  câte  o  mână  de  să­
                 »    »    »  coniac  11.8       Nutrirea,  îngrijirea şi folosirea  cailor,-  mânţă  de  urzici  amestecată  în  ovăs,  în
                 »   fab.de vin spum.   2.63
                                                                                            urma  căreia  caii  capătă  carne  şi  păr
          Mai sunt  în  afară  de  aceasta  15.000                                          frumos.
     mori  mici  şi  mii  de  distilerii  agricole.   După-cum  ştim  calul  prin  serviciile    Mai  e  de  însemnat  şi  aceea,  că
          X.  Industria  chimică,  numără  182   sale,  aduce  foloase  însemnate  economiei.   caii  slabi  la  gură  rod  rău  ovăsul,  mult
                                                 Folosul  ce  ni-1  aduce  calul  este  inve-
     uzine  cu  338  motoare  (de  9.370  cai                                               risipesc  din  el  pentru-câ  nu  1  pot  roade
                                                 derat  prin  munca  ce  o  săvârşeşte  el,
     putere)  şi  cu  13.178  lucrători.                                                    cum  să  cade,  ear’  cel  înghiţit  nedumi­
                                                 putându-să  întrebuinţa  în  diferite  forme.
          Valoarea totală  a  producţiunei anu­                                             cat  ese  din  ei  în  balegă  nemistuit.
                                                 Fiind  el  numărat  între  animalele  cari
     ale  83.83  milioane,  dintre  cari  20.25   ocupă  loc  de  frunte  în  economie  —        Este  în  interesul  economilor  cari
     milioane  pentru  petrolul  rafinat;  88.8                                             au  cai,  pentru  a  evita  această  daună
                                                 m’am  hotărât  a  vorbi  ceva  în  acest
     milioane  pentru  fabricele  de  scrobeală;   articol  despre  nutrirea,  îngrijirea  şi  fo­  este  recomandabil  a  înmuia  ovăsul  în
     2.89  pentru  clei;  4.25  milioane  pentru                                            apă  şi  îndată  ducă-ce  s’au  umflat  gră­
                                                 losirea  cailor.
     materiale  de  tăbăcărie;  16.45  pentru                                               unţele,  îl  putem  da  să-l  mânce,  în  ca­
                                                      Economii  nostrii  mai  bătrâni  cari
     huilerii  şi  25.32  pentru  alte  produse   să  ocupă  cu  creşterea  cailor,  precum   zul,  că  el  a  fost  pus  în  apă  caldă,  tre-
     chimice.                                    şi  aceia  cari  îi  întrebuinţează  în  eco­  bue  să  stăm  până  să  răceşte.
          Să  mai  menţionăm  artdle  grafice                                                    Economii  cei  mari  au  aflat  mijlo­
                                                 nomie  -T-  ştiu  că  calul  este  un  animal
     cu  72  mari  stabilimente,  ocupând 6.566             j                               cul  următor  pentru-ca  să  capete  caii
                                                 mai  alegător  în  mâncări  (nutreţuri)  de­
     lucrători.                                                                             păr  frumos.  înainte  de  a  să  desprimă-
                         *                       cât  celelalte  vite  cornute.   Calul  alege
                                                 numai  cele  mai  bune  fire  din  nutreţ,   văra,  ei  —   economii  —   fierb  în  fiecare
          Nu  ie,  credem,  nevoie  să  arătăm   ear’  celelalte  le  risipeşte  şi  le  lapădă   săptămână  de  două-ori  câte  un  pumn
     că  dela  1898  încoace  toate  aceste cifre                                           bun  de  sămânţă  de  in  în  7  litri  pen­
                                                 ca  ogrinji,  precum  şi  ovăsul  nu  îl  sfă­
     au  crescut  în  mod  considerabil.                                                    tru  fiecare  cal,  şi  să  dă  cailor  călduţă
                                                 râmă  tot,  ci  o  parte  însemnată  din  a-
          In  lipsa  unei  statistici  amănunţite                                           să  o  bea.  După  patru  săptămâni,  repe-
                                                 cela  îl  înghite  numai  aşa.  Aceasta  este
     mai  recente,  ne  mărginim  a  constata,                                              tându-să  această  doftorie  caii  năpârlesc
                                                 urmarea,  că  în  urma  hrănirei  cailor  ră­
     după  evaluările  oficiale,  că  dela  1898                                            uşor  şi  capătă  un  păr  lucitor  —   având
                                                 mân  atâţia  ogrinji,  unde  pentru  aceea
     încoace s’au  mai întemeiat  în  Ungaria                                               să  ’nţelege  hrana  suficientă.
                                                 scociorăsc  galiţele  cu  atâta  lăcomie  prin
               Fabrici       Capital  total  de  locul  unde  au  mâncat  caii.                  Fiind  calul  un  animal  foarte  folo­
       Anul      noui         prima  stabilire                                              sitor  omului,  el  trebue  întrebuinţat  cu
        1899      38           34,916.240             Cine  voeşte  a  încungiura  această   precauţiune  şi  să  nu-1  forţăm  nici-odată
        1900      48           25,435.000        risipă  (izidă)  de  fân  sau  de  ovăs  e bine
                                                 să  se  tae  fânul  mărunţel  şi  apoi  să  se   a  trece  peste  puterile  lui.  Oamenii  bă­
        1901      30           25,435.000                                                   trâni  şi  cu  experienţă  zic,  că:  caii  ti­
        1902      24            7,000.000        sfarme  sau  macine  ovăsul  în  mărimea
                                                 boabelor  de  păsat,  astfel  amestecându-se   neri  să  învaţă  numai  cu  încetul  la  tras,
        1903      16            5,000.000                                                   jucându-să  aşa  zicând.
        1904      26           17,000.000        amândouă  cu  paie  —   fie  acelea  de  orz
        1905      20           15.500.000        sau  ovăs  —   să  se  dea  cailor.             Mânzul  în  etate  de  2 Va— 3  ani


     apoi  cânii: Na Florian!  Na  Cioban!  Na Frunză-   biet  a  fost  vânat,  şi  s’a  rugat  de  bătrâna  să   nele  şi  de  picioarele  acelui  taur  sălbatic.  Vei
     de-măgheranl  prinde-ţi-1  şi  ţineţi-1!    facă  bine  să-l  lase  să-şi  gătească  cum-va   mânca  carnea  şi  fără  pâne,  cum  mâncăm  şi
          Numai  aceasta  o  aşteptară  şi  cânii:  în­  carnea  de  vânat.                 noi  ce  biet  avem.
     dată  săriră  la  el  şi-l  prinseră  de  grumazi.   Bătrâna  a  luat-o şi  a pregătit-o ea. Când   —   Cum  puteţi  duce  fără  pâne?  —   în­
     Măr  să  duse  şi  îi  tăiă  capul.         gândi  Măr  că  acum  va  fi  friptă  carnea,  zise   trebă  Măr.
          Trupul  l'a  dat  la  câni,  iar’  capul  l’a ars   bătră  bătrâna:                    —-  Vai  de  traiul  nostru,  —   răspunse
     şi  oasele  lp-a  pisat  tot  praf  şt  praful  l’a  su­  —  Mamă!  dar’  de  unde  aşi  putea cum­  baba,  —  Dzeu  să  ferească  pe  toată  lumea,
     flat  în  vânt.                             păra  puţină  pâne  de-aici,  eu  nu  ştiu  rândul;   să  nu  ajungă  ce  am  ajuns  noi.
          Bucuria  păcurarilor  era  nespusă  de   n’ai  face  bine  să  te  îngrijeşti  dta?  iată  aici   —   Apoi  fi  bună  mamă  şi-’mi  spune
     mare,  căci  acum  nu  aveu  de  cine  să  teme,   câţi-va  bani.                      despre  taurul  acela  ce  ştii.  Unde  să  ţine?
     îşi  puteau  prăsi  vitele  în  ticnă,  li  mulţămiră   —  Oh  dragul  meu!  foarte  bucuros ţi-aş   Când  vine?  Cum  ştiţi  că  vine?  Mare  e?  şi
     foarte  şi-l  rugară  să  primească  dăruinţa  ju­  da  eu  şi  nu  te-aş  lăsa  să-ţi  cheltueşti  banii,   altele,  din  cari  aşi  putea  cunoaşte  mai  bine
     mătate  din  vitele  dela  ei.   ,          căci  un  călător  are  lipsă  de  bani,  dar’  zău   acel  taur.
           Măr  nu  s’a  învoit  nici  cum,  dar’  nu­  n’am,  şi  nici  nu  vei  putea  căpăta  la noi.  Căci   —  Lasă-1  năpustului,  —   zise  bătrâna,
      mai  aşa  scăpă  de  ei  făgăduindu-le,  că  le pri­  crede-mă,  dragul  meu,  nici  noi  de  mult  nu   —   să  te  ferească  D-zeu  să  nu-1  cunoşti,  ci
     meşte  când  să  va  reîntoarce.            mâncăm  pâne.  Aici  în  pădure  este  un  taur   să  fii  totdeauna  ocolit  de  el.  Dar’  dacă  vrei
           După  aceea-şi  luă  rămas  bun  dela  ei şi  sălbatic,  care  ne  strică  toate  bucatele, şi care   să  ştii,  iată-ţi  spun.  E   un  taur  mare,  cu  pă­
     plecă.                                      rămân  Ie  lăsăm  noi  pe  câmp  să  se  strice;  fi-   rul  sur  —-  aci  să  întrerupse  bătrâna  făcân-
          A  mers  iar’  o  bucată  bună  de  vreme,   indu-ne  frică  de  acel  taur.  Din  aceea  pricină   du-şi  cruce  zicând  Doamne  fereşte-ne,  —
     până-ce  într’un  târziu  a  ajuns  într’un  sat;   nici  nu  punem  pe  câmp  nimic, de vr’o câţi-va   precum  zisei  e  cu  părul  sur,  cu  două  coarne
     a  tras  la  o  muiere  bătrână,  şi  a  rugat-o  de   ani,  ci  trăim  şi  noi  ca  vai  de  noi;  de  dus,   de  câte  o  jumătate  de  stânjin  de  lungi  şi  de
     conac  pese  noapte.  Bucuros  la  primit  bă­  iar’  nu  ne-ar  plăcea  să  ne  ducem  din  satul   largi  şi  cu  un  ochi  în  frunte  şi  cu  dinţii  ca
     trâna,  căci  era  şi  ea  cu  frica  lui  Dzeu  şi pri­  acesta,  căci  aici  ne-am  născut.  Multe  neno­  la  porcii  cei  sălbatici,  aşa  spun  care  l’a  vă­
     mitoare  de  străini  ca  Românul.          rociri  s’au  întâmplat  şi  cu  oamenii,  căci  pe   zut  mai  de-aproap'e.  Să  ţine  aici  în  pădurea
           Când  însera,  Măr  scoase  din  traistă  ce  care  l’a  văzut  numai,  n’a  mai  scăpat  de coar-  de  lângă  sat,  şi  pe  câmp,  mai ales  acum  când
   1   2   3   4   5   6