Page 3 - Bunul_Econom_1906_43
P. 3

Nr.  43                                           B U N U L  ECONOM                ____________________________________Pag  3


        să  poate  —   cu  băgare  de  seamă  —-            A D M I N I S T R A Ţ I A          lemnul  de  resonanţă,  adecă  a  scânduri­
        pune  la  lucru  mai  uşor.  Când  voim  a   DOMENIULUI  COROANEI                      lor  subţiri  şi  elastice,  care  întră  în con-
        învăţa  un  mânz  la  ham  pentru  prima                                               strucţiunea  pianelor,  Vioarelor,  etc.  Fa­
        dată  îi  punem  în  cap  un  frâu  şi  îl  in-    LA  EXPOZIŢIA  GENERALĂ             bricarea  acestui  articol  s’a  dezvoltat  în
                                                            ROMÂNĂ  DIN  BUCUREŞTI
        hămăm,  dar’  nu  pentru  a  trage  la  că­                                            vremea  din  urmă  în  ţară,  graţie  în
        ruţă  sau  trăsură,  ci  şă  meargă  liber  pe                              (Urmare.)  mare  parte  exemplului  dat  de  Dome­
        lângă  ceialalţi  cai,  spre  a  să  deda  cu   ■  Asemenea  sâ  dă  o  deosebită aten­  niul  Coroanei.
        hamul  şi  cu  huruitul  carului.  La  ori-ce   ţiune  creşterii  animalelor  şi  îmbunătăţi­  Astăzi  să  produc  pe  domenii  afară
        lucrare  trebue  dedaţi  cu  încetul  şi  du -   rii vitelor  locuitorilor.  In  scopul  din urmă   de  lemn  de  lucru  şi  de  construcţie,
        pă  aceea  tot  mai  tare,  dar’  nici-când   să  pune  gratuit  la  dispoziţiunea  lor  re­  scânduri  de  resonanţă  pentru  piane,  şi,
        nu  trebye  mânat  —   cât  de  bum fie     producători  şi  să  organizează  concursuri   tot  cu  concursul  firmei  de  mai  sus,
        calul  —  până  nu  mai  poate  de  obosit;  anuale  de  vite  pe  fiecare  domeniu,  cu  s’au  înfiinţat  ateliere  şi  fabrici  pentru
        •    După  mâncare  îndată  nu  e  bine     premii  date  de  Domeniul  Coroanei       mobile  de  tot  felul,  pentru  obiecte  de
        a-1  pune  la  nici  o  muncă,  să i  dăm  timp   Dom.  Coroanei  dispune  de  6.800   gospodărie,  unelte  de  lucru,  jucării  de
        de  odiehnă  cel  puţin  o  oară,  ca  să-i   capete  de  vite  în  valoare  de  aproape   copii,  păpuşi  şi  altele.
        ticnească  mâncarea.  îndată  după  muncă   800000  lei,  dintre  care  o  bună  parte      Scândurile  de  resonanţă  să  expor-
        grea  nu-i  ertat  să-i  dăm  de  mâncare,   e  destinată  numai  pentru  prăsilă.     tează în  cantităţi  tot  mai  mari  în  Franţa,
        cu  atât  mai  primejdioasă  i-ar  fi  apa                                             în  Anglia  şi  în  America.
        -— cam  un  sfert  sau  o  jumătate  de  oră     In  vederea  cultur'ei  intensive  ce să   Fabricaţiunea  de  jucării  şi  de  pă­
        să-i  dăm  timp  de  recreare,  când  apoi   face,  creşterea  vitelor  să  practică  cu   puşi  datează  numai  de  6  luni.  S’a  luat
                                                    un  viu  interes   Pe  lângă  îmbunătă­
        să  i-se  dea  mâncarea.                                                               pildă  dela  oraşul  Niirnberg  şi  împreju­
                                                    ţirea  raselor  indigene  prin  selecţiune,
             Calul  menit  pentru  muncă  gr'ea    hrană  şi  îngrijire  deosebită,  s’au  adus   rimile  lui,  unde  aceasta  fabricaţiune for­
        nu-i  ertat  să  flămânzească  nici  să  în-   pe  fiecare  domeniu  reproducători  streini   mează  un  mijloc  de  câştig  pentru  mulţi
        sătoşeze,  căchila  muncă-  necontenită  să   din  toate  speciile  de  animale.       locuitori.                       '
        repere  nutremânt  întăritor  tot  mereu,                                                   Prin  introducerea  acestei  industrii
        ştiut  fiind,  că  prin  lucrare  mâncarea  să   In  alegerea  lor  s’a  ţinut  seamă de   s’a  dat  ocupaţiune  femeilor  şi  copiilor
                                                    scopul  urmărit,  care  e  determinat  de
        asimilează  în  corp  cu  grăbire.  Supus                                              din  căt.  Găineşti  de  pe  Domeniul  Mă­
                                                    trebuinţele  domeniului  şi  de  cerinţele
        fiind  calul  la  fugă  repede  trebue  din                                            lini,  care  nu  pot  munci  la  pădure  sau
                                                    comerciale.  Astfel  pe  domeniul  Şegar-
        când  în  când  oprit  ea  să  răsufle  şi                                             în  ferestrae.  Până  acum  lucrează  peste
                                                    cea  s’a  înfiinţat  o  herghelie  mai  mare
        să-şi  împrospăteze  plumânile.  Dacă  des­                                            80  de  bâeţî  şi  fete  cari  au  terminat
        prindem  caii  asudaţi  trebuesc  şterşi  cu   în  care  să  cresc  căi1  de  V'j  sânge  en­  cursurile  şcolare,  sub  conducerea  unor
                                                    glez  şi  cai  de  tracţiune,  de  rasă  perche-
        un  ghem  de  pae  până  să  svântă,  ear’                                             măestri  străini  aduşi  pentru’  ai  iniţia  şi
        după  aceea  acoperiţi  cu  ţol uri,  ca  să-   ronă  şi  ardeneză.  Să  cresc  şi  cai  arabi   învăţa.
                                                    sau  anglo-arabi,  spre  a  servi  ca  repro­
        nu  răcească.                                                                               Au  fost  multe  greutăţi,  dar’  au
                                                    ducători  în  folosul  sătenilor.
             In  cât  priveşte  adăpatul  cailor,  a-                                          fost  învinse  prin  stăruinţa  aceleaşi firme,
        cela  ar  trebui  sâ  se  întâmple  la  anu­     Din  rasa  bovină  s’au  adus  tauri  şi   aşa  în  cât  e  speranţă  că  în  curând  să
        mite  timpuri,  ca  nu  odată  să  fie  prea   vaci  de  Algau  la  Lăptăria  dela  Periş,   va  reduce  importul  acestui  articol  care
        setos  şi  şă  bea  mai  mult  decât  ar  tre­  de  pe  domeniul  Cocioc,  iar’  la  celelalte   să  aduce  încă  în  cea  mai  mare  parte
                                                    moşii  să  creşte  rasa  Pinzgau  şi  în  deo­
        bui,  ci  să  fie  cam  pe  o  formă  timpul                                           din  străinătate.
        dela  un  adăpat  până  la  -altul:  îngrijit   sebi  rasă  moldovenească.                  Ca  şi  în  celelalte  ateliere  s’a  do­
        fiind  calul  după-cum  să  recere,  el  este    Tot  aşa  să  ţin  oi  şi  porci  în  nu­  vedit  şi  aci,  din  jucăriile  şi  păpuşile  fă­
        animalul  cel  mai  curagios,  frumos  şi   măr  mare,  aleşi  din  cele  mai  bune rase,   cute  cu  caracter  românesc,  că  ţăranul
        de  folos.         ______    N.  Hamsea.    ca Merinos, Yorkshire, Mangaliţa şi  altele.  român  e  îndemânatic,  în  indusrie,  şi  că
                                                         Industriile  anexe  agriculturei,  ca   dacă  e  bine  îndrumat  ajunge  a  fi  un
                                                    lăptăria,  frânghieria,  olăria,  atât  ţără­  vrednic  lucrător  industrial.  Această  des­
        e  iarba  verde  pe  câmp  mai  mult  e  acolo
                                                    nească  cât  şi  mai  fină,  ţiglăria,  împleti­  toinicie  o  arată  şi  modelele  şi  reprodu­
        decât  în  pădure.  Apoi  când  e  aci îl  cunoaş­
                                                    turile  în  richită  şi  altele,  progresează
        tem  după  sbierătura  lui  cea  urîtă,  prin  care                                    cerile  de  şcoli  şi * biserici,  lucrate  tot de
                                                    pe  zi  ce  trece.
        ne  dă  de  ştire,  să  nu  mergem  nici  unul afară                                   micii  ţărani  de  pe  Domenii,  şi  epuse în
        din  sat,  dă  apoi  e  capăt  de  acela,  care  să   Pădurile  cu  o  suprafaţă  de  80 mii   Pavilionul  Domeniului  Coroanei.
        duce.                                       264,«r'u«  ectare,  care  sunt  nu  numai  un    In  rând  cu  acesta,  să  urmăreşte
             ■—  Unde l-aş  putea întâlni ? întrebă  Măr.  izvor  de  bogăţie,  ci  şi  o  podoabă a do­  cu  acelaş  interes  regenerarea  pădurilor
                                                    meniilor,  sâ  exploatează  după  amenaja-   şi  în  deosebi  plantaţiunile,  pentru  care
             —   Ba  să  te  ferească  D-zeu;  şi  ce te-ar
                                                    mente  aprobate  de  Ministrul  Agricultu­  s’au  înfiinţat  numeroase  pepiniere * pe
        duce  păcatele  să-l  întâlneşti.
                                                    rii,  Industriei,  Comerciului  şi  Domenii­
             —   Aş  vrea  să-l  omor.                                                         toate  domeniile.  La  Sadova  s’au  plan­
                                                    lor,  şi  decretate  de  M.  S.  Regele.  Pen­
             -—  Poate  ţi-ai  urît  zilele?                                                   tat  cu  salcâm  pe  o  suprafaţă de 816 900
                                                    tru  o  mai  lesnicioasă  exploatare  s’au   ectare  nisipurile  sburătoare  —   cari, ame­
             —   Ba  aş  vrea  eu  să-i  iau  zilele.
                                                    construit  căi  ferate  funiculare,  drumuri,   ninţau  să  acopere  terenuri  de  cultură
             —  Lasâ-te  dragul  meu  de  aşa  gânduri
                                                    canale  şi  alte  mijloace  de  transport, iar   —   transform ându-le  în  păduri  cari dau
        căci  cu  acela  nu  să  poate  lupta  nimeni,  au
                                                    pentru  a  ridica  mai  mult  valoarea  co­  de  pe  acum  un  venit  destul  de  în­
        cercat  oamenii  dela  noi,  s’au  dus  mulţi,  sa­
                                                    mercială  a  lemnului,,  s’au  făcut  nume­  semnat.
        tul  mai  tot  cu  furcoaie,  cu  topoare  şi  cu
                                                    roase  instalaţiuni  şi  s’au  introdus  dife­   Industriile {Silvice  şi  cele  agricole,
        coase,  dar'  abia  jumătate  s’au  întors  vii  pe
                                                    rite  industrii..                          ca :  lăptăria,  frângheria,  olăria,  ceramica,
        ceialalţi  ia  omorît.
                                                      ,   Pentru  desvoltarea  exploatărei  pă­  ţiglăria,  împletiturile  de  richită,  sunt  în
             —   Eu  totuşi  mă  încred  în  cânii  mei.
                                                    durilor,  Administraţiunea  Domeniului     plină  dezvoltare.  La  întemeierea  lor s’a
             A  cinat,  apoi  ia  făcut  bătrâna  pat şi s’a  Coroanei  s’a  servit  de  vechea  firmă  G.   avut  în  vedere  atât  sătenii, cărora,  li-se
        culcat,  de  s’a  mai  odihniţ,  căci  s’a  fosţ  os­  Eichler,  stabilită  în  ţara  românească  de  oferă  astfel  noi  mijloace  de  câştig,  cât
        tenit.                                      mai  bine  de  20  de  ani  şi  cu  care  Do-  şi  copii  lor  care  sunt  de  câştig,  cât  şi
                                       (Va  urma).
                                                    mepiul  Coroanei  â , tost  dela  început  în   copii  lor  care  sunt  primiţi  la învăţătură.
                                                    relaţiuni  de  afaceri,  mai  ales  pentru; Unora  li-să  dă  chiar  indemnisaţie  pen-
   1   2   3   4   5   6