Page 1 - Bunul_Econom_1906_44
P. 1

Anul  VII.                        Orăştie  (Sz&szvâros),  25  Noemvrie  n.  1906.                                  Nr.  4 4














                   REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

       ORGAN  AL:  „Reanlnmi  Economice din  Oriţtie"  şi  „Reunitmii  române de  agricultură din comitatul  Sibiialui“


                   A B O N A M E N T E :                         A  P  A R E :                             I  N  S  E R Ţ i U N I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  pr e ţ ur i  mo d e r a t e
         Pentru  R o m â n i a  şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In fiecare  Duminecă.        Abonamentele  st  inserţiunile  se  plătesc   înainte.

                                                  ce  vine  earna  şi  Bulgarii  nu  mai  vând        A D M I N I S T R A Ţ I A
                     A  V  I  Z.
                                                  legumele  lor  în  pieţe
            Deoare-ce  cea  mai  mare  parte  a        La  îndreptarea  acestei  stări  nefi­  DOMENIULUI  COROANEI
       abonenţilor  noştri  sunt  în  restanţă,  îi   reşti  sar  putea  ajuta  aşa  că  proprie­    LA  EXPOZIŢIA  GENERALĂ
                                                                                                 ’   ROMÂNĂ  DIN  BUCUREŞTI
      rugăm  din  nou  să-’şi  achite  şi  trimită   tarii  mari,  aristocraţia  maghiară,  sau
      abonamentul,  fiind-că  suntem  la  ţinea   dacă  ei  nu  pot,  atunci  statul  ar  ajuta                         (Urmare  şi  fine).
      anului  şi  nu  mai  putem  aştepta.        cumva,  aducând  de  peste  Dunăre  de           In  ce  priveşte  pe  locuitor,  Dome­
                                                  undeva,  din  Zala  şi  Somogy  agricultori   niul  Coroanei  poartă  aceeaş  prijă  ridi­
                                 Administraţia.   Unguri,  cari  prin  hărnicia  şi  isteţimea   cării  lor  materiale,  cât  şi  intelectuale
                                                  lor  (?)  ar  şti  cultiva  teritoriul  acesta  de­  şi  morale,  prin  agenţii  săi,  cari  sunt
             înainte,  înainte!                   căzut  azi  în  păşunat  din  starea  lui  în­  solvenţi  ai  şcoalelor  speciale  superioare
                                                                                              Români,  aleşi  printre  cei  mai  buni  ab­
                                                  floritoare  de  mai  riainte,  de  pe  timpul
                                                  aristocraţiei  şi  a  nemeşilor.           din  ţară  şi  din  străinătate.
                                                       Reproducem  aceste  idei  ale  zilelor
            De  câte-ori  ceteşti  foaia  »Erdelyi                                                 Mulţi  dintr’înşii  sunt  fii  de  săteni,
                                                  noastre,  ca  să  le  cunoască  şi  cetitorii
      Gazda«  din  Cluj,  de  atâtea-ori  afli  că                                           aşa  că  se  simt  cu  atât  mai  datori  ai
      Ardealul  e  rămas  tare  înapoi  în  pri­  revistei  noastre  şi  să  se  silească  din   ajuta  cu  fapta  şi  cu  vorba  în  toate îm­
                                                  toate  puterile  a  fi  de  aci  înainte  buni   prejurările.
      vinţa  agriculturei,  pentru-că  Românii
                                                  Români  agricultori  şi  ca  să  se  şteargă
      nu  să  pricep  la  agricultură,  nu  prăsesc                                                Pe  de  altă  parte  Administratorul,
      vite  de  soiu  ales  şi  nu  lucră  nici  pă­  de  pe  numele  lor  Învinovăţirea  de  a   nu  inspectu'eazâ  nici  un  domeniu,  fără
                                                  trăi  un  traiu  poetic  de  păstor,  uşor  şi
      mântul  aşa  ca  să  aducă  rod  mulţumi­                                              a  vizita  şi  stabilimentele  culturale  şi im
                                                  fără  grije.
      tor.  Vina  o  poartă  de  sine  înţeles  Ro­                                          dustriale,  fără  a  să  interesa  de  aproape
      mânii;  cari  au  fost  dedaţi  din  vechime     Cine  cunoaşte  starea  de  azi  a  agri­  de  trebuinţele  lor  şi  a  să  întreţinea  cu
      la  un  traiu  poetic  păstoresc  şi  uşor,   culturei  la  Românii  din  Ardeal  şi  va   locuitorii,  dândule  tot  felul  de  poveţe
      mulţumindu-să  cu  mămăliga  orientală,     face  o  reprivire  la  trecut  cu  ochi  buni,   folositoare.  De  asemenea,  cri-ce inaugu­
      pe  când  greutăţile  trecutului  le-au  su­  va  ajunge  la  un  rezultat  cn  totului  îm-   rare  de  şcoală,  biserică,  primărie,  sta­
      portat  popoarele  slave  şi  Ungurii  aşe­  potrivitor  ideilor  celor  scrise'" în  foaia   bilimente  industriale,  s’a  făcut cu  solem­
      zaţi  la  şes.                              citată.  Noi  însă  fără  privire  la  acelea   nitate  şi  în  prezenţa  Administratorului,
           De  n’ar  fi  Bulgarii,  ar  trebui  să   să  mergem  înainte  pe  calea  începută,   care  a  rostit  câte  o  alocuţiune  po­
      ne  luptăm  zilnic  cu  scumpetea  cea  mare   înainte,  tot  înainte!                 trivită.
      a  legumelor  pe  care  o  vedem,  îndată                                                   Parte  din  aceste  discursuri  au  a-



        -        F   O   I  Ţ   A                 nimeri  tocmai  în  ochiu,  de-i  scoase  ochiul   Plecară  deci  cu  toţii  să  vadă  mort  e
                                                  0   sberăturâ  puternică  dete taurul  din  pricina   taurul,  care  atâta  pagubă   le-a  fost  făcut.
                                                  durerii,  ce  avea  din  perderea  ochiului;  coar­  Oamenii  nu  mai  încetară  de-a  veni,  căci  s’a
                M ăr  şi  Păr.                    nele  şi  le  împlântă  în  pământ’  şi  scotea  pă­  întins  ca  fulgerul  vestea,  că  un  străin  a  omo-
                                                  mânt  ca  şi  cu  lopata.                  rît  taurul.
         —  Din  „Poveşti  A rdeleneşti"  —
                                                       Atunci  iar’  strigă  Măr:                 Când  văzură  taurul  mort,  mulţimea toată
      (Urmare).              de  I.  Pop-Reteganul.
                                                       —  Na  Florean!  na  Ciobani  na  Frunză-   s’a  strâns  împrejurul  lui  Măr,  să  puseră  în
                                                  de-Măgheran,  pe  el!  căci  eu  vin!      genunchi  şi  voiră  săi  mulţămească.  Dar’  el
           Dimineaţa  s’a  sculat,  şi  s’a  rugat  lui
                                                       Şi-l  prinseră  cânii  şi-l  spintecară,  iar’   zisă:
      D-zeu  mai  mult  ca  în  alte  dimineţi,  s’a  îm­                                         —   Sculaţi  din  genunchi,  fraţilor  căci
                                                  când  ajunse  Măr  acolo  nu  mai  trebuia  ni­
      brăcat,  şi-a  săturat  bine  cânii,  şi  s'a  gătat  de   mica,  decât  să-l  lase  în  grija  cânilor,  căci şi-a  /numai  Iui  Dzeu  să  cuvine  săi  mulţămim  în
      plecat.                                                                                genunchi.
                                                  fost  scos  limba.
           Bătrâna  încă  s’a  rugat  lui  Dumnezeu,
                                                       Lăsă  cânii  să  se  sature  şi  să  întoarse   Plângând  de  bucurie,  îi  mulţimi  toată
     "ca  să-i  ajute.
                                                 apoi  în  sat.                              mulţimea.
           Mergând  pe  câmp  Măr  nu  văzu  nimic,
                                                       O  mulţime de  oameni  îl  aşteptau  în  ca­  Iară  el  zise:
      să  ’ntoarsa  de  cătră  pădure  şi-atunci  auzi  o
                                                 pătul  satului,  care  înştiinţaţi  de  bătrâna  şi  de   —  Luaţi  capul  ş:l  ardeţi,  iar  trupul tre-
      sberătură  puternică.  El  îşi  strigă  câni:
                                                 sbieratul  puternic  al  taurului,  eşiră  să  vadă   bue  îngropat  în  pământ,  ca  nici  poveste  să
           —   Na  Florean!  na  Cioban!  na  Frunză-   ce  s’a  fi  întâmplat.              nu  mai  fie  de  el.
      de-măgheran,  să  staţi  tot  lângă  mine.      —   Fugit-a taurul?  — întrebară  oamenii.  Atunci  merse  la  taur,  îi  tăie  capul,  şi-l
           Nu  mult  trecu  şi  iată  vine  taurul  cel   —   N’a  fugit  răspunsă  el,  —  şi  nici n’a   dete  la  oameni,  iar’  ei  merseră  toţi  în  sat  şi
      cu  un  ochiu  în  frunte.  Ţinea  drept  cătră  el.   mai  fugi,  căci  l-am  omorât.  Uitaţi  la  gurile   făcură  ceea-ce  le  spuse  Măr.
      Atunci  el  luă  arcul,  îşi  îndreptă  sSgeata,  şi-l  câniior  cum  s’au  sângerat  în  el.  Făcură  apoi  şi  o  petrecere  şi-şi  petre-
   1   2   3   4   5   6