Page 2 - Bunul_Econom_1906_44
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  44

        părut,  în  traducere  franceză,  în volumul   aşezăminte,  la  300000  lei,  în  care  în­  întregii vieţi rurale,  împlinind  părinteştii^
       întitulat  » Patrie, Education  et  Travailv.,  tră  şi  premiile  date  învăţătorilor şi  preo­  dorin ţi  ale  MM'  LL.  Regelui  şi Reginei.
       iar’  parte  sunt  sub  presă,  având  de scop   ţilor.  O  sumă  destul  de  însemnată  să
                                                                                                   Bucureşti,  2  Septemvrie  1906.
       instruirea  ţăranului.  In  ele  să  arată,  cu   mai  întrebuinţează  anual  la  întreţinerea
       căldura  ce  dă  dorinţa  de  a  face  bine  fiilor  de  săteni  în  şcoalele  de  meserii,
       şi  de  a  fi  folositor,  însemnătatea  şcoa-   seminare,  licee  etc.                       Gunoiul  verde.
       lei  şi  a  bisericei.  In  acelaş  mod  fericit   Domeniul  Coroanei  şi-a  luat  de
       sunt  dezvoltate  şi  alte  învăţături  privi­  scop  de  a  forma  un  număr  îndestulă­   Sub  numele  de  gunoiu  verde,  să
       toare  la  datoria  cetăţenilor,  a  învăţă­  tor  de  muncitori  cu  cunoştinţe  practice  înţăleg  toate  acelea  plante  verzi,  cari
       torilor,  preoţilor:,  primarilor,  pentru  a  fi   desvoltate,  cari  vor  putea  găsi  ocupa-   crescute  pe  pământul  arător  să  întorc
       de  adevărat  folos  ţării.                 ţiuni  permanente  cu  salarii  bune.  Deo­  cu  pnlegiul  aratului  sub  brazda  de  pă­
            Nu  s’a  cruţat  nici  o cheltuială pen­  camdată  să  formează  ucenici  în  lăptă-   mânt,,  ce  să  ară  cu  plugul,  pentru-ca
       tru  a  înzestra  satele  de  pe  domenii  cu  riile  dela  Periş  şi  Şegareea,  Ia  viile  din   acelea  să  se  poată  asămăna  şi  întrtipa
       clădiri  de  şcoală,  biserici,  primării,  tea­  Şegarcea  şi  în  diferitele ateliere  ale Do­  acolo  iarăşi  pământului,  din  care  au
       tre  săteşti,  îndemnând  totdeodată  pe  meniului,  In  curând  să  vor  înfiinţa  pe   crescut.  Cu  cât  plantele  numite  sunt
       locuitori  să  ia  parte  la  societăţi  cultu­  domeniile  agricole  cele  mai  mari  câte   mai  multe  şi  cu  cât  acelea  sunt  de  un
       rale,  biblioteci,  bănci  populare,  şezători,   o  mică  şcoală  agricolă.           soiu  mai  bun  şi  ales:  cu  atât  apoi  să
       ateliere,  grădini  şcolare,  cursuri  de  a-    Pentru  desvoltarea  intelectuală  a   fiţce  mai  bun  şi  gunoiul  verde  produs
       dulţi,  infirmerii  şi  alte  instituţiuni,  în­  locuitorilor  şi  pentru  a  răspândi  cunoş­  din  acelea.
       fiinţate  de  Domeniul  Coroanei  şi  me­   tinţele  folositoare  printre  ei,  Domeniul    După-cum  să  ştie,  plantele  verzi
       nite  a  contribui  la  dezvoltarea  gene­  Coroanei  publică  q  bibliotecă  populară   conţin  în  ele  cel  mai  mult  azot,  care
       rală.  Bănci  populare  şi  societăţi  de  e-   în  care  au  apărut  până  azi  42  de  căr­  contribue  la  nutrirea  plantelor  într’un
       conomie  s’au  înfiinţat  pe  Domeniile Co­  ticele,  costând  peste  70.000  lei.  Aceste   mod foarte  însărcinat.  Aoztul  numit  ajun­
       roanei  încă  acum  10  ani,  adecă  înainte   cărticele  să  împart  gratuit  sătenilor.  gând  prin  arat,  în  partea  cea  mai  din
       de  începerea  puternicului  curent  pen­   Mai  toate  aceste  scrieri  au  câte  o  pre­  jos  a  pământului,  de  acolo,  străbate prin
       tru  răspândirea  lor.                      faţă  de  Administratorul  Domeniului Co­  rădăcini  direct  la  nutrirea  plantelor  sub
            Este  un  minimum  de  cultură  ge­    roanei  prin  care  să  arată  însemnătatea   formă  de  materia  organică.
       nerală,  de  care  trebue  să  se  bucure   fiecăreia.                                      Să  ştie  mai  departe,  că  pentru nu­
       masa  populaţiunei,  atât  agricolă  cât  şi     Spre  a  îndeplini  pe  o  scară  mai   trirea  plantelor  sunt  de  lipsă  două  fe­
       orăşenească,  pentru  ca  o  naţiune  să  a-   mare  opera  de  propagarea  progreselor   luri  de  materii  nutritoare  şi  anume:  ma­
       jungă  la  o  bună  stare  de  desvoltare   culturale  ce  urmăreşte,  Domeniul  Co­   teria  organică,  care  adecă  provine  din
       economică.  In  adevăr  nu  există  exem­   roanei  a  luat  parte,  dela  înfiinţarea  sa,   organele  plantelor  şi  une-ori  şi  dintr’ale
       plu,  mai  ales  în  epoca  noastră,  de  po­  la  toate  expoziţiuriile  naţionale,  ca  ale   animalelor  şi materia  organică,  care pro­
       por  fără  cultură  care  ar  fi  ajuns  la   cooperatorilor  în  Bucureşti şi  Craiova, la   vine  din  sărurile,  cenuşele  şi  celelalte
       buna  stare.                               mai  multe  expoziţiuhi-judeţene,  ca  la   materii  aflătoare  în  pământ.
            Indemnele  şi  recomandaţiunile  M.   Vaslui,  Brăila,  Craiova,  la  Expoziţia So­    Dacă  pământul  să  ară  atunci  când,
       S.  Regelui,  şt  în  a  doua  linie  conzide-   cietăţii  de  ştiinţe,  a  Societăţii  Agrafe,   pe  el  sunt  crescute  o  mulţime  de  plante
       raţiunea  aceasta,  au  călăuzit  Adminis­  în  fine  la  Expoziţiunea generală română   verzi,  din  acestea  să  desvoaltă  apoi
       traţia  Domeniului  Coroanei  în  acţiu­    din  acest  an,'  şi  în  străinătate  la  Ex­  multă  materie  organică.  De  aci  ne  pu­
       nea  ei.                                   poziţia  Universală  din  1900  din  Paris.   tem  explica  foarte  uşor,  pentru-ce  în
            Suma  cheltuită  pentru  construcţii   La  toate  a  primit  nenumărate  recom­   ogoarele  lăsate,  sau  necultivate  în  tot
       de  folos  obştesc  să  ridică  la  aproape   pense.                                   anul,  isbuteşte  grâul  şi  săcara  mai  bine,
       1,200.000  lei,  iar’  pentru  ajutarea  şcoa-   In  sfârşit,  activitatea  Administraţiei   ca  în  cele  cultivate  în  tot  anul.  Negre­
       lelor,  bisericilor,  primăriilor  şi  celorlalte  Domeniului  Coroanei  să  întinde  asupra  şit,  că  azotul  ce  să  află  în  plantele,  cari


       cură  toţi.  După  petrecere  l-au întrebat  oamenii   fîntână,  în  care  este  un  bâDur  cu  şepte  ca­  pârâtul,  şi  ar  fi  pagubă  mare,  fiacă  ş’ar  stinge
       pe  Măr,  cu  ce  sunt  datori  pentru  că  a  omo­  pete.  Acesta  tot  la  o  jumătate  de  an  cere   neamul  împăratului,  că  e  neam  milostiv,  dar’
       rât  taurul?                                câto  o  fată,  pe  care  o  vrea  el,  iar’  oraşul tre­  n’avem  ce  face,  aşa  ne-a  rânduit  D-zeu  bag
            —  Cu  nimic,  —  răspunse  Măr.      bue  să-i  dee,  căci  de nu,  nu  ne dă apă.  Acum   seama.  —
                                                  chiar  pe  fata  împăratului  a  cerut-o;  împăra­  —  Ei!  dar’  nu  e  nimeni  să  poată omorî
            —   Numai  aşa  nu  te  lăsăm,  trebue  să
                                                  tul  fiind-că  o  are  numai  pe  ea  nu  ar  vrea   pe acel  bălaur?
       primeşti  ceva  dela  noi,  —   strigă  mulţimea,
                                                  so  dee,  a  şi  cercat să  o  schimbe,  dar’  bălao-
       —   îţi  vom1  da  bani  câţi  vei  putea  duce.                                            —  Oh!  Doamne,  —   răspunse  bătrâna,
                                                  rul  a  cunoscut  că nu-i  aceea, şi  acum  nu vrea   —   dar’  cine  s’ar  putea  înpotrivi  cu  aceea
            ■—  Fraţilor!  —   le zise,  —  eu  acum  nu
                                                  să  ne  mai  dee  apă,  până  nn-i  va  da  împăra­  bidiganie  spurcată?  Nu  să  poate  apropia  ni­
       merg  acasă  ca  să-mi  fie  de  ceva  folos  banii
                                                   tul  făta.  De  cinci  zile  nu  am  băut  şi  aşa  nu
       voştri,  ci  când  mă  voiu  întoarce,  va  fi  alta;                                  meni,  căci  îndată-1  trage  în  fântână.  Apoi
                                                  o  mai putem duce, —   poate azi, aşa  era vorba,
       acum  nu  pot  să  primesc,  dar’  chiar  nimic.                                       cine  ar  putea  lupta  cu  şepte  capete  înveni­
                                                  -—  o  va  da  împăratul,  că n’are  încătrău.  Nici   nate?  Să  zice  că  dacă  i-ar  tăia  cine-va  un
            Ascultară  oamenii  şi  nu l  mai  îmbiară.
                                                   noi  n’avem  ce  face,  dacă  suntem  aşa  de  ne­  cap,  îndată  alte  trei  ar  răsări  în  locul  celui
            Şi  iar’  a  mers  multă  lume  împărăţie,   fericiţi.                            tăiat.              1
       până  a  ajuns  într’un oraş. Chiar  pe  la  amiazi,   —   Dar’  frumoasă  e  fata  împăratului?
       ajunse  şi  fiihdu-i  foarte  cald,  şâ  băgă  într’o   întrebă  Măr.                       —  Iată  aici  am  puţină  carne^  ce  am
       casă,  ca  să  ceară  puţină  apă,  ca  să-şi  stâm-   ■—  Dar’  încă  cât  de  frumoasă ?  pa’rcâ   vânat  în  pădure,  fi  bună  lasâ-mă  să  o  frig,
       pere  setea.                               ar  fi  ruptă  din  soare!  Nu  e mai  bătrână  decât   să  mănânc  şi  să  odihnesc puţin,  apoi  mă  duc
                                                                                              să  văd  şi  eu  ce  bălaur  să  ţine  în  fântână  şi
            In  casă  era  numai  o  muiere  bătrână,   de  vre-o  16— 17  ani  cu  părul  galbin  ca  de
                                                                                              ce  fântână  e  aceea'.
       care  la  rugarea  lui  ca  să-i  dea  apă  îi  răs­  aur.  Dar’  apoi  ce  buneţă,  ce  inimă  are,  nime
       punse.                                      nu  ştie şi  nici  nuşi  poate  închipui  numai acela,   —   Ţi-o  frig eu  dragul  meu;  vom  merge
            —   Oh!  dragul  meu,  bucuros  ţi-aş  da,   care  a  putut  să  vorbească  vreo-dată  cu  ea.   mai  mulţi  acolo,  căci  precum  ştiu,  chiar  azi
       numai  să  fie  în  casa  mea,  darv  nu  e  nici  o   Destul  de  rău  ne  pare  şi  nouă,  de  mai  că   îşi  va  aduce  împăratul  făta.
       picătură.  Aici  în  oraşul  nostru  e  numai  5 ni-să  rupe  inima,  căci  numai  pe  ea  o  are îm-  —  Voi  cerca  să-l  omor,  zise  Măr.
   1   2   3   4   5   6