Page 3 - Bunul_Econom_1906_44
P. 3

Nr.  44                                           B U N U L  EC O NO M                                               Pag  3.

       să  întorc  cu  prilegiul  aratului  sub brazdă   Pământurile  destinate  pentru  cul­  După  încetarea  lucrului  din  câmp  să
       îngraşă  într’un  mod  vădit  pământul res­  tura  sâmânăturilor de  primăvară,  dacă  începeau  lucrările  din  casă  care îmbrâ-
       pectiv.                                    să  lasă  de  cu  toamnă  nearate,  pierd  o   cau  casa  şi  familia  şi  provedeau cu cele
            Văzând  aceasta  economii  practici,   mulţime  de  materii  nutritoare  din  ele,  trebuincioase  şi  economice  de  câmp.
       nu  s’au  mai  mulţămit  numai  cu  plan­  de  oare-ce,  s’a  constatat  din  analiza ape­  Cunoscând  nemuritorul  Cristea  a-
       tele  acelea,  ce  au  crescut  ele  de  sine   lor  scursă  de  pe  astfel  de  pământuri  ceasta  stare  a  lucrurilor  şi  convins
       pe  loc,  ci  au  început  să  samene  chiar   că  aceea  duce  cu  sine  partea  cea  mai   fiind,  că  după  trebuinţele  recerute  de
       şi  ei  numite  plante,  pe  cari  apoi  după-   însămnată  a  mareriilor  numite.  Gunoiul   timpul  modern,  un  popor  compus  nu­
       ce  au  crescut  şi  s’au  desvoltat  încât-va,   verde  să  recomândă  mai  cu  samă  pe   mai  din  economi  şi  slujbaşi,  cum  era
       le-au  întors  prin  arătură  sub  pământ,   pământurile  mai  depărtate  de  sat,  cari   până  aci  la  noi,  nu  poate  avea  des­
       ca  pe  un  fel  de  gunoiu  verde.  Aseme­  adecă  nu  să  prea  pot  gunoi  cu  gunoiul   tulă  putere  de  viaţă,  s’a  gândit  că  ce
       nea  plante  potrivite  pentru  a  produce   din  grajd.                              ar  fi  de  făcut,  ca  şi  poporul  nostru  să
       gunoi  verde  sunt:  măzărichea,  rapiţa,       Din  acestea  credem,  că  se  poate  ajungă  la  neapărata  putere  de  viaţă.
       hrişcă,  săcara,  grâul,  ş.  a. cari  adecă au   vedea  lămurit,  de  ce  mare  însămnăţate   Punând  la  o  parte  alurele  aristocra­
       mai  multe  frunze  şi  rădăcini  şi  pe  lângă  este gunoiul  verde şi  ogoarăle  de  toamnă  tice*,  care  începură  a  să  vârî  în  socie­
       acestea  şi  o  vegetaţiune  mai  putrenică.  pe  unele  locuri  pentru  economia  câm­  tatea  noastră,  zice  N  Cristea,  »am cer­
            Gunoiul  verde  este  de  o  însămnă-   pului  şi  la  ce  perderi  mari  îşi  expun   cat  a  mă  învîrti  printre  clasele mari in­
       tate  deosebită ţ pentru  economia  câmpu­  pământurile  lor  atei  economi,  cari  nu   ferioare  ale  societăţii  româneşti,  şi  am
       lui;  prin  acela  să  împedecă  scurgerea   le  ogărăsc  peste  iarnă,  ci  le  lasă  aşa   aflat,  că  preoţi  deştepţi  şi  cu  iubire de
       leşiilor  din  pământul  arător  în  pătura   nearate  în  arşiţa  soarelui  şi spălatul plo­  popor  au  începi t  a  îndemna  pe  părinţi
       moartă  din  şubpământ  cu  prilejul  ploi­  ilor,  până-ce  să  scurg  toate  materiile   să-’şi  dea  copii  la  meserii  de  acele,  la
       lor  torenţiale  de  peste toamnă, iar iarna   nutritoare  de  pe  suprafaţa  lor.     care  poporul  ajunsese  ca  să  le  poată
       şi  primăvara  înăbuşesc  creşterea  buru-                                    /.  G.  îndeplini  cu  aşa  zisa  industrie  de casă.«
       enilor  nefolositoare  şi  veninoase  şi  dau                                               Drept  mijloc  ca  meseriaşii  români
       totodată  şi  pământului  o  parte  însăm-   Serate  de-ale  meseriaşilor  români.    să-’şi  păstreze  naţionalitatea  şi  să  fie
       nată  din  materia  numită  azot.                                                     mândrii  de  meseriia  lor,  nemuritorul
            Prin  mai  multe  încercări  s’a  ade­                                           Cristea  a  aflat,  că  e  calea  însoţirei  sau
       verit,  că  12— 15  mii  chilogr.  de  măză-    Joi  în  25  Octomvrie  n.  c.,  »Reu­  a  Reuniunilor.  Ajutat  de  nemuritorul
                                                  niunea  sodalilor  români din Sibiiu«,  a ţi­
       riche  verde  bunăoară  îngropată  pe  un                                             metropolit  And.  br.  de  Şaguna  şi  de
                                                  nut  a  10-a  şedinţă  liteaară  din  a.  c.
       hectar  de  pământ,  a  dat  dela  80— 100                                            actualul  episcop  Nic.  Popea  din Caran­
                                                  Din  acest  prilegiu  prezidentul  nostru   sebeş,  —   N.  Cristea  la  5  Maiu  1867
       chilogrami  de  azot,  ceea-ce  preţueşte tot
                                                  Vie.  Tordăşianu,  ocupându-se de  însem­  a  constituit  Reuniunea  noastră  cu  33
       atâta,  cât  18— 20  chilogrami  de  băle­
      gar  moale  produs  din  gunoiul uscat  său   nătatea  Reuniunilor  de meseriaşi,  scoate   meseriaşi  aflători  în  Sibiiu.  Dacă  nu­
       cât  leşia  produsă  din  500  chilogrami   în  relief  meritele  neperitoare  ale  proto-   mărul  meseriaşilor  noştri  din  Sibiiu spo­
       cenuşă  de  lemn                           pârintelui  Reuniunilor  de  acest  fel,  ale   reşte  aproape  zilnic  şi  dacă  putem  nu­
                                                  mult  regretatuiui  asesor  conzistorial  N.   măra  peste  15  Reuniuni  de  mesdriâşi
            Gunoiul  verde  se  produce  de  re­
                                                  Cristea,  carele  39  ani  înainte  a  pus te-   astăzi,  toate  să  datoresc  ostenelelor  şi
      gulă pe  toamnă,  dupâ-ce  s’a  luat  recolta   meiu  primei  Reuniuni  de  meseriaşi  la
       de  pe  pământul  respectiv.  Atunci  să   noi.  Cu  pietate  şi  recunoştinţă  trebue   iubitei  nemărginite,  ce  au  viat  în  spi­
      ară,  să  samână şi upoi  să  grapă  sămânţa                                           ritul  nemuritorului  Cristea.  Să  fim  deci
                                                  să  fie  faţă  de  acest  mare  şi  nemuritor   cu  pietate  cu  toţi  faţă  de  memoria  lui!
      la  unele  din  plantele  în sus  numite,  care
                                                  bărbat  toţi  meseriaşii  noştrii, căci exem­
      apoi  până  prin  Ocţtom vrie  sau  Noem-                                                    In  cele  urmăţoare  ocupându-să  dl
                                                  plul  lui  urmat  a  fost  de  mulţi  bărbaţi
       vrie,  creşte  şi  să  desvoaltă  aşa  de  bine   luminaţi,  de  bărbaţi  cu  durere  pentru   Tordăşianu  de  viaţa  noastră  din  Reu­
      încât  dă  cel  mai  bun,  şi  mai  preţios   clasa  de  mijloc  şi  din  alte  centre  din   niune,  constată  cu  multă  bucurie,  că
      gunoiu  verde.  .                                                                      meseriaşii  rostri  sunt  cu  iubire şi  multă
                                                  patrie,  cum  e  Braşovul,  Clujul,  Săliştea   alipire  câtră  acest  aşezământ,  dovadă
                                                  etc.  Ocupându-să  cu  tractatul  întitulat   despre  aceasta,  că  cei  mai  muţi  mem­
           —   Ba!  lasă-te  de  aceea  socoteală,  căci   »Din  memoriile  luî  N.  Cristea«,  publi­
                                                                                             brii  după-ce  să  depărtează  pentru  a lor
      nu  vei  putea,  şi  atunci  mai  tare să  va  mânia   cat  în  Anuarul  Reuniunei,  dl  Tordăşia-
                                                                                             perfecţionare  în  străinătate,  nu întrelasă
      bălaurul  pe  noi,  şi  nici  după  te  îi  va  da  îm­ [  nu  arată,  că  pe  timpul  întemeierii Reu-
                                                                                             a 7 ne  vesti  despre  locul  petrecerilor,
      păratul  fata,  nu  va  vrea  să  ne  mai  dee  apă:  j  niunii  noastre  meseriaşii  , români  erau
                                                                                             despre  ocupaţiunile  lor,  despre  traiul
      lasă  să  petrecem  după  cum  ni-e  ursita.  i  foarte  reduşi  la  număr  şi  la  anumite
                                                                                             ce-1  duc.
           Să  mănânc  şi  să  odihnesc  o  leacă  nu­ |  localităţi.  Pricinile  acestora  nemuritorul
                                                                                                  Intre  altele  relevează  cum  sodalul
      mai,  apoi  fie  ce  a  fi  —   tot  cerc;  cânii  mei   Cristea  le  află  în  împrejurarea,  că  R o­  blănar  de  lux,  dl  G.  Dordea,  care  acum
      mult  îmi  vor  ajuta,  dar’  şi  eu  lor.  mânul  agricultor  din  timpuri  foarte  de­
                                                                                             petrece  în  Berlin  şi-a  adus  aminte  nu
           Atunci  bătrâna  fripse  carnea  şi  o  puse   părtate  era  nu  numai  producent  de   numai  de  Reuniune  ci  şi  de  dsa.  Dl
      înaintea  lui  Măr,  care  mânca  cu  poftă,  fiind   material  brut,  ci  şi  confecţionator.  Ro­  Dordea  adecă  a  confecţionat  pentru
      tare  flămând.  Tot  ce  a  rămas,  carne  friptă şi   mânul  îşi  făcea  el  însuşi  încălţămintea,   prezidentul  nostru,  drept  dar  de  nuntă,
      nefripă  dete  cânilor.                     el  îşi  gătea  din  cânepa  şi  din  inul  să-   o  frumoasă  perinuţă  de  divan  din  mai
                                                  mănat,  cultivate  şi  preparate  de  el,
           După-ce  mâncă  să  puse  să  odihnească,                                         multe  soiuri  de  piei  de  animale  sălba­
                                                  pânza  pentru  albituri;  el  îşi  gătea  din
      însă  nu  putu  să  doarmă,  căci gândurile  îi um­                                    tice,  pe  care  a  însoţit-o  cu  următoarea
                                                  lâna  oilor  sale  nojiţe  şi  pănură,  pentru
      blau  tot  pe  la  fata  înpăratulni.  Văzând,  că                                     adresă
                                                  ca  să  facă  din  ea  cioci, cioareci, suman,
      tot  nu  poate  să  odihnească,  să  sculă  făcu                                              Onorate  dle  Tordăşianu!
                                                  ţundră,  bobou,  şurţe, cătrinţe, el  din piei
      trei  cruci,  îşL luă  cânii  încinsă  sabia  şi  plecă
                                                  de  oaie  şi  de  miei  îşi  gătea  cojoc,      In  urma  celor  ce  aţi  făcut  pentru
      la  fântână.
                                                  pieptar,  căciulă.  Astfel  puţin  mai  ră­  mine,  trebuie  să  cugetaţi,  că  nu  trece
                                     (Va  urma).
                                                  mânea  din  îmbrăcămintea  românească  o  singură  zi  fără  să-’mi  aduc aminte de
                                                  să  se  adaugă  din  partea  pălărierului,   binefacerea,  de  soliditudinea  binevoi­
                                                  curelarului,  ciobotariului  şi  a  pânzarului   toare,  ba  chiai  părintească  şi  de această
                                                  de  profesiune,  fiindcă  Românul  şi  Ro­  ardentă  voinţă  de  a  face  bine  seme­
                                                  mânca  erau  meseriaşi  din  firea  lor.   nilor.  De  aceia  văd  cu  cea  mai  vie
   1   2   3   4   5   6