Page 4 - Bunul_Econom_1906_44
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM __________ ■ / / ' , ;'Nr. 44-
plăcere sosind această înoire a vieţii Ludeşti, biat cum era văzând pe../ Ioan Mănăstire pentru călugăriţe.
D-voastră, care’m dă ocazia de-a vă Pppescu la pârău adăpânduşi boii noap Cetim în revista bisericească % Viitorul*.
mărturisi toată recunoştinţa m££. tea cu lampasul aprins a tras cu puşca din Cernăuţi, că înalt preasfinţia Şa,
Primiţi dle Tordăşiănu pe lângă în dreptul lămpaşului. După o detună Archiepiscopul şi Metropolitul Dr. Via
urări pentru fericirea d-voastră şi a o- tură; acesta din urmă pică Ia. pământ. ţi imir de Bepla, să ocupă cu ideea clă
norabilei d-voastră soţie şi un mic ca In ziua următoare a murit, lăsând după dirii unei m ănăstiri de călugăriţe în Bu
dou, anume o perinuţă de divan (ca el trei orfani. Beţivul a fost deţinut şi covina, proiectată fiind instrucţiunea ast
napea) formată din mai multe soiuri de dus la răcoare pentru a-’şi lua pedeapsa fel, ca femeile adăpostite, în mănăstire
pei de branşa blănăritulifi- Ştiu că a- meritată. * ! să facă servicii de îngrijitoare pe la cei
ceasta este o slabă expresie a recunoş bolnavi, chiar şi pe la case. private, ca
tinţei, ce vă datoresc, dar’ sper că oma Cununie. Dl George Suciu, tipo surori de caritate, şi să conducă azilul
graf şi d-şoara Lcontina Dicu, îşi vor
giile mele vă vor ii cel puţin plăcuţe fetiţelor orfane, ,şi lipsite de avere. O
sârba cununia religioasă Duminecă în
ca arătare adevărată a sentimentelor întreprindere foarte umanitară, căreia nu
25 Noemv. n. c. în biserica gr.-or.
unui om, care are onoarea de a sub numai că-i dorim grabnică realizare, dar’
semna, din Orăştie. . am dori, ca ideea să o vedem îmbră
-— George M ar ta şi P alagia Bol- ţişată şi Ia noi unde încă ar fi nece
Berlin, 14 Octomvrie 1906.
ddr îşi vor sârba cununia tot Duminecă sitate de o asemenea instituţiune.
recunoscătorul d-voastre îndatorat:
în 25 c. în bis. gr.-or. din Orăştie. . .*'■ -
George Dormea,
bîânăriu. Le dorim toată fericirea. Mare binefăcător al orbilor." Un
' V ; * ■" /' German din Bucureşti, al cărui nume —
După cetirea prin dl notar S. Duca
a protocoalelor şedinţelor administrative, Opt [uni temniţă pentru bătaie. la dorinţa sa -— rămâne secret, a 'dat
din cari aflat-am despre căsătoria al or Oradea-Mare, 9 Noemvrie. Tribunalul Majestâţii Sale Reginei Elisabeta î 00.000
doi bravi membri, a dlor losivaş şi Tu- de aici a osândit la 9 luni temniţă pe lei pentru oraşul orbilor «Vatra Lumi
Neuman Lajos şi la 6 luni pe Mayer noasă*. ^ '
rian cu dşoarele surori Apolzan şi des ■ ' * " •- •' i'..'?
Sândor, cari călătorind astă toamnă
pre logodirea membrului din comitet, a
spre Ţinea şiş.'mergând în acelaşi va Convenire socială împreunată
dlui I. Părâu, fflâestru croitor, cu dşoara
Constanţa Bqzdughină, s’a intrat în în gon cu dr RomUlus Pap, candidat di cu cântări, declamaţiune şi joc, va aranja
săşi şedinţă literară. advocat, crezând că acesta e vre-un «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu«
pungaş, la’u bătut grozav, e. Duminecă la 25 Noemvrie st. n. a. c.
Dl Iosif Bâldeâ, sod. pant., ne redă * în sala dela »Gesellschafthaus«. Coru
bine «Crezul jidanului«; dşoara Ana Sinu
La fondul Victor/şi Eugenia rile să dirigează de dl Candid Popa,
a plăcut în poezia »Ideal« de Coşbuc;
Tordăsianu pentru înzeştrarea tetelor învăţător la şcoala de aplicaţie din se
dl A, Balomirî, sod. pant., a produs sărace au mai dăruit, T. V, Gheaja pro- minarul »Andreian«. Venitul curat este
mult haz cu «Neamţul la bătălie*; dl topresbiter îp Haţeg pentru sine 5 cor., destinat scopurilor industriale ale Re
L . Muntean cu vioara ne-a înviorat şi pentru nepoatele sale Olimpia şi El- uniunii.
inimile; dl L. Boldor ne-a redat pe ' *
vira Gheaja câte 1 cor., In total cor.
»Fulger« cu multă pricepere; dl I. Stab-
7 ; II. Sa dl Dr, Alexandru Mocsonv Al 99-lea! Cassariatul «Reuniunii
ciu, zugrav, a fost ne’ntrecut cântândune de Foen, mare proprietar, Birchiş, cor. române de înmormântare din Şibiiu* a
mai multe arii; dşoara Aniţa Praşea a 20 ; Dr. George Ciuhandu, referent şco solvit ajutorul statutar după membrul
fost drăguţă cu poezia »Mama«.
lar Arad, 2 cor. răposat Lazar Bâncilă, fost coperitor de
La fine s’au sortat între partici ,* . case. '
panţi 12 broşurele şi 2 călin dare per Vite turbate. In Orăştioara-de-suş Acesta este la 99-lea caz de moarte
petue. un câne turbat a muşcat mai multe în sinul Reuniunii de înmormântare Si-,
»învingător*. , vite. Au turbat trei vaci a lui Petru biene. • . *
Tomcea, trei ale altor oameni. Toate *
Ştiri de tot felul. au fost omorîte şi îngropate. Foamete în China. Din Shan-
gai să telegrafiază că misionarii creş
Biserică grSor. în America. Du tini povestesc că în provincia Kiangsu,
Reuniunea femeilor române
minecă în 4 Nov. n.; a fost pusă peatra din nordul Chinei bântue o foamete
din comitatul Hunedoarei au ţinut Du fundamentală a bisericei române gr.-or. grozavă. Aproape zece milioane de
minecă, 18 Nov., în Orăştie o adunare,
din oraşul Indiana Harbor. Serviciul di oameni sunt în periăol de â muri de
unde s’a hotărît înfiinţarea unui atelier
vin l’a săvârşit eu mare pompă păr. foame. ,
de tot felul de ţesături şi cusături ro Autorităţile împedecă pribegirea,
mâneşti, cu sediul în Orăştie şi cu 1 Moise Balea din Cleveland. fără însă a îngriji de hrana popula-
.. *
.
Ian. 1907 să se înceapă.
Exportul de vite. Făcându-se tiunei.
»
Le dorim succes bun! exportului nostru de vite din partea In interiorul provinciei au început
* organelor veterinare din Eranciâ multe turburări.
Bustul dlui Dr. Al Mocsonyi greutăţi, ministrul reg. ung. de agr.
a fost desvălit Dumineca trecută de so a dispus cele de lipsă pentru îngreuna- Cărămizi din. sista. Un inginer
cietatea «Petru Maior« din Budapesta rea importului şi transportului transit francez dl Paul See, şi- a propus de â
cu o frumoasă festivitate. Dl O. Ghiau, de vite mărunte din Fiancia. Importul întrebuinţa sista în fabricarea cărămizi-
sud. în filozofie a vorbit despre Mocso- şi transportul transit din vite din Fran- zilor, de oare-ce sista presintâ aceeaş
nvi ca filozof, luând ca bază scrierea : cia să va permite numai pe baza ru- compoziţie ehemică ca şi argila. Şistele
Religiurtea şi ştiinţa. Dl Brăteanu a de gărilor, ce sunt a să subşterne din caz sunt întâiu sdrobite şi cernute, din acest
clamat şi cântat cu mare succes. în caz ministrului de agricultură. In ru- praf amestecat cu apă necesară să ob
* gările acestea vitele importate sunt a să ţine o pastă plastică, care să toarnă în
Urmările beţiei. Ioan Sturza lui specifica cu deamăruntul. Asemenea dis- forme şi să pune în urmă la presă; —
Avram, din Orăştioara-de-sus, Luni în poziţiuni s’au făcut şi referitor la im după care operaţie să coace. Acestea
6/19 Noemvre a. c. întorcându-să spre portul vitelor din Anglia, »(Econ.)« cărămizi sunt destul de refractare .şi re -
casă dela birtul din comuna vecină sistă lâ 1000 până la 1200 grade. Din