Page 4 - Bunul_Econom_1906_44
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL    ECONOM                             __________  ■  /  /  '  ,  ;'Nr.  44-


          plăcere  sosind  această  înoire  a  vieţii   Ludeşti,  biat  cum  era  văzând  pe../ Ioan   Mănăstire  pentru călugăriţe.
          D-voastră,  care’m  dă  ocazia  de-a  vă   Pppescu  la  pârău adăpânduşi  boii  noap­  Cetim  în  revista  bisericească  % Viitorul*.
          mărturisi  toată  recunoştinţa  m££.       tea  cu  lampasul  aprins  a  tras  cu  puşca   din  Cernăuţi,  că  înalt  preasfinţia  Şa,
               Primiţi  dle  Tordăşiănu  pe  lângă   în  dreptul  lămpaşului.  După  o  detună­  Archiepiscopul  şi  Metropolitul  Dr.  Via­
          urări  pentru  fericirea  d-voastră  şi  a  o-   tură; acesta  din  urmă  pică  Ia.  pământ.   ţi imir  de  Bepla,  să  ocupă  cu  ideea  clă­
          norabilei  d-voastră  soţie  şi  un  mic  ca­  In  ziua  următoare  a  murit,  lăsând după   dirii  unei  m ănăstiri  de  călugăriţe  în Bu­
          dou,  anume  o  perinuţă  de  divan  (ca­  el  trei  orfani.  Beţivul  a  fost  deţinut  şi   covina,  proiectată  fiind  instrucţiunea  ast­
          napea)  formată din  mai  multe  soiuri  de   dus  la  răcoare  pentru  a-’şi  lua  pedeapsa   fel,  ca  femeile  adăpostite,  în  mănăstire
          pei  de  branşa  blănăritulifi-  Ştiu  că  a-   meritată.     *     !                 să  facă  servicii  de  îngrijitoare  pe  la cei
          ceasta  este  o  slabă  expresie  a recunoş­                                          bolnavi,  chiar  şi  pe  la  case.  private,  ca
          tinţei,  ce  vă  datoresc,  dar’ sper  că oma­  Cununie.  Dl  George  Suciu,  tipo­   surori  de  caritate,  şi  să  conducă  azilul
                                                     graf  şi  d-şoara  Lcontina  Dicu,  îşi  vor
         giile  mele  vă  vor  ii  cel  puţin  plăcuţe                                          fetiţelor  orfane,  ,şi  lipsite  de  avere.  O
                                                     sârba  cununia  religioasă  Duminecă  în
          ca  arătare  adevărată  a  sentimentelor                                              întreprindere  foarte  umanitară,  căreia  nu
                                                     25  Noemv.  n.  c.  în  biserica  gr.-or.
          unui  om,  care  are  onoarea  de  a  sub­                                            numai  că-i  dorim  grabnică  realizare,  dar’
         semna,                                      din  Orăştie.      .                       am  dori,  ca  ideea  să  o  vedem  îmbră­
                                                          -—  George  M ar ta  şi  P alagia  Bol-   ţişată  şi  Ia  noi  unde  încă  ar  fi  nece­
               Berlin,  14  Octomvrie  1906.
                                                     ddr  îşi  vor  sârba  cununia  tot Duminecă   sitate  de  o  asemenea  instituţiune.
            recunoscătorul  d-voastre  îndatorat:
                                                     în  25  c.  în  bis.  gr.-or.  din  Orăştie.                .   .*'■ -
                                  George  Dormea,
                                      bîânăriu.           Le  dorim  toată  fericirea.               Mare  binefăcător  al  orbilor."  Un
                                                      '    V        ;    *      ■"  /'          German  din  Bucureşti,  al  cărui  nume —
              După  cetirea  prin  dl  notar S. Duca
         a  protocoalelor  şedinţelor  administrative,    Opt  [uni  temniţă  pentru  bătaie.   la  dorinţa  sa  -—  rămâne  secret,  a  'dat
         din  cari  aflat-am  despre  căsătoria  al or   Oradea-Mare,  9  Noemvrie.  Tribunalul   Majestâţii Sale Reginei Elisabeta  î 00.000
         doi  bravi  membri,  a  dlor  losivaş  şi  Tu-   de  aici  a  osândit  la  9  luni  temniţă  pe   lei  pentru  oraşul  orbilor  «Vatra  Lumi­
                                                     Neuman  Lajos  şi  la  6  luni  pe  Mayer   noasă*.                 ^            '
         rian  cu  dşoarele  surori  Apolzan  şi  des­                                             ■ '               *  "       •-  •'  i'..'?
                                                     Sândor,  cari  călătorind  astă  toamnă
         pre  logodirea  membrului  din  comitet,  a
                                                     spre  Ţinea  şiş.'mergând  în  acelaşi  va­     Convenire  socială  împreunată
         dlui  I.  Părâu,  fflâestru  croitor,  cu dşoara
         Constanţa  Bqzdughină,  s’a  intrat  în  în­  gon  cu  dr  RomUlus  Pap,  candidat  di   cu  cântări,  declamaţiune  şi joc,  va aranja
         săşi  şedinţă  literară.                    advocat,  crezând  că  acesta  e  vre-un   «Reuniunea  sodalilor  români  din  Sibiiu«
                                                     pungaş,  la’u  bătut  grozav, e.           Duminecă  la  25  Noemvrie  st.  n.  a.  c.
              Dl  Iosif  Bâldeâ,  sod.  pant.,  ne redă                  *                      în  sala  dela  »Gesellschafthaus«.  Coru­
         bine  «Crezul jidanului«; dşoara Ana Sinu
                                                          La  fondul  Victor/şi Eugenia  rile  să  dirigează  de  dl  Candid  Popa,
         a  plăcut  în  poezia  »Ideal«  de  Coşbuc;
                                                     Tordăsianu  pentru  înzeştrarea  tetelor   învăţător  la  şcoala  de  aplicaţie  din  se­
         dl  A,  Balomirî,  sod.  pant.,  a  produs   sărace  au  mai  dăruit,  T.  V,  Gheaja pro-   minarul  »Andreian«.  Venitul  curat  este
         mult  haz  cu  «Neamţul  la  bătălie*;  dl   topresbiter  îp  Haţeg  pentru  sine  5  cor.,   destinat  scopurilor  industriale  ale  Re­
         L .  Muntean  cu  vioara  ne-a  înviorat    şi  pentru  nepoatele  sale  Olimpia  şi El-   uniunii.
         inimile;  dl  L.  Boldor  ne-a  redat  pe                                                       '          *
                                                     vira  Gheaja  câte  1  cor.,  In  total  cor.
         »Fulger«  cu  multă  pricepere;  dl I.  Stab-
                                                     7 ;  II.  Sa  dl  Dr,  Alexandru  Mocsonv       Al 99-lea!  Cassariatul  «Reuniunii
         ciu,  zugrav,  a  fost ne’ntrecut cântândune   de  Foen,  mare  proprietar,  Birchiş,  cor.   române  de înmormântare   din Şibiiu*  a
         mai  multe  arii;  dşoara  Aniţa  Praşea  a   20 ;  Dr.  George  Ciuhandu, referent  şco­  solvit ajutorul   statutar după   membrul
         fost  drăguţă  cu  poezia  »Mama«.
                                                     lar  Arad,  2  cor.                        răposat  Lazar  Bâncilă,  fost  coperitor de
              La  fine  s’au  sortat  între  partici­                   ,*   .                  case.                             '
         panţi  12  broşurele  şi  2  călin dare  per­    Vite  turbate.  In  Orăştioara-de-suş      Acesta  este  la 99-lea caz de moarte
         petue.                                      un  câne  turbat  a  muşcat  mai  multe  în  sinul  Reuniunii  de  înmormântare  Si-,
                                    »învingător*.  ,  vite.  Au  turbat  trei  vaci  a  lui  Petru   biene.                      •   .  *
                                                     Tomcea,  trei  ale  altor  oameni.  Toate                      *
             Ştiri  de  tot  felul.                  au  fost  omorîte  şi  îngropate.               Foamete  în  China.  Din  Shan-
                                                                                                gai  să  telegrafiază  că  misionarii  creş­
                                                          Biserică  grSor.  în  America.  Du­   tini  povestesc  că  în  provincia  Kiangsu,
              Reuniunea  femeilor  române
                                                     minecă  în  4  Nov.  n.;  a  fost pusă peatra   din  nordul  Chinei  bântue  o  foamete
         din  comitatul  Hunedoarei  au  ţinut  Du­  fundamentală  a  bisericei  române  gr.-or.   grozavă.  Aproape  zece  milioane  de
         minecă,  18  Nov.,  în  Orăştie o  adunare,
                                                     din  oraşul  Indiana  Harbor.  Serviciul  di­  oameni  sunt  în  periăol  de  â  muri  de
         unde  s’a  hotărît  înfiinţarea  unui  atelier
                                                     vin  l’a  săvârşit  eu  mare  pompă  păr.  foame.                          ,
         de  tot  felul  de  ţesături  şi  cusături  ro­                                             Autorităţile  împedecă  pribegirea,
         mâneşti,  cu  sediul  în  Orăştie  şi  cu  1   Moise  Balea  din  Cleveland.           fără  însă  a  îngriji  de  hrana  popula-
                                                                      ..   *
                                                                        .
         Ian.  1907  să  se  înceapă.
                                                          Exportul  de  vite.  Făcându-se       tiunei.
                                                                                                »
              Le  dorim  succes  bun!                exportului  nostru  de  vite  din  partea       In  interiorul  provinciei  au  început
                             *                       organelor  veterinare  din  Eranciâ  multe   turburări.
              Bustul  dlui Dr. Al  Mocsonyi          greutăţi,   ministrul  reg.  ung.  de  agr.
         a  fost  desvălit  Dumineca  trecută de so­  a  dispus  cele  de  lipsă  pentru  îngreuna-   Cărămizi din.  sista.  Un  inginer
         cietatea  «Petru  Maior«  din  Budapesta    rea  importului  şi  transportului  transit   francez  dl  Paul  See,  şi- a  propus  de  â
         cu  o  frumoasă  festivitate.  Dl  O.  Ghiau,   de  vite  mărunte  din  Fiancia.  Importul   întrebuinţa  sista  în  fabricarea  cărămizi-
         sud.  în  filozofie  a  vorbit  despre Mocso-  şi  transportul  transit  din  vite  din  Fran-  zilor,  de  oare-ce  sista  presintâ  aceeaş
         nvi  ca  filozof,  luând  ca  bază  scrierea :   cia  să  va  permite  numai  pe  baza  ru-   compoziţie  ehemică  ca  şi  argila.  Şistele
         Religiurtea  şi  ştiinţa.  Dl  Brăteanu  a de­  gărilor,  ce  sunt  a  să  subşterne  din  caz   sunt  întâiu  sdrobite  şi  cernute,  din  acest
         clamat  şi  cântat  cu  mare  succes.       în  caz  ministrului  de  agricultură.  In ru-   praf  amestecat  cu  apă  necesară  să  ob­
                             *                       gările  acestea  vitele  importate  sunt  a să   ţine  o  pastă  plastică,  care  să  toarnă în
              Urmările  beţiei.  Ioan  Sturza lui    specifica  cu  deamăruntul.  Asemenea dis-   forme  şi  să  pune  în  urmă  la  presă; —
         Avram,  din  Orăştioara-de-sus,  Luni  în   poziţiuni  s’au  făcut  şi  referitor  la  im­  după  care  operaţie  să  coace.  Acestea
         6/19  Noemvre  a.  c.  întorcându-să  spre   portul  vitelor  din  Anglia,   »(Econ.)«  cărămizi  sunt  destul  de  refractare  .şi re -
         casă  dela  birtul  din  comuna  vecină                                                sistă  lâ  1000  până  la  1200  grade.  Din
   1   2   3   4   5   6