Page 1 - Bunul_Econom_1906_45
P. 1
Anul VII. Orăştie (Szâszvâros), 2 Decemvrie n. 1906. Hr. 45
Bunul Econom
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE_ŞI COMERCUI
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului"
A B O N A M E N T E : A P A R E : |l I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumfitate an 2 cor. (1 fl.) i| se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România si străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţinnile Se 'plătesc înainte.
A V I Z . lege afacerile exportatorilor ungari, — îngrăşatul şi folosul porcilor. '
şi acestea sunt tocmai cele mai însem
Deoare-ce cea mai mare parte a
nate — cari lucrează în Orient inde
abonenţilor noştri sunt în restanţă, îi Fiind porcii — rîmătorii — nişte
pendent, fără a avea nevoie de con
rugăm din nou să-’şi achite şi trimită cursul numitelor agenţii. animale, cari au un rol destul de în
abonamentul, fiind-că suntem la finea Dela 1906 aceste agenţii nu mai sărcinat în economie — m’am decis a
vorbi în acest articol despre îngrăşatul
anului şi nu mai putem aştepta. depind în nici un fel de Muzeul Co şi folosul lor. 1
Administraţia. mercial; ele sunt nişte simple agenţii După obiceiu ştim că vara să tri
' ’ M comerciale cari reprezintă fabrici un
mit porcii la câmp afară la păşune, unde
gare şi sunt destul de puternice pentru
Comercial Ungariei cu Oriental. ca să să poată lipsi de ori-ce ajutor să nutresc cu iarbă, rădăcini, insecte*
melci etc. Acolo unde păşunea e mai
din partea guvernului.
slabă să li-să dea porcilor sara şi di
La 1889 Muzeul Comercial din Comerţul Ungariei cu ţările Eu mineaţa ceva nutremânt. Pe un jugăr
Budapesta a fost pus sub înalta direc ropei Orientale s’a dezvoltat într’un de păşune pot paşte 10 porci. La pă
ţiune a Ministerului de comerţ şi ilus mod foarte remarcabil. Aceste ţări să şune să pot trimite îndată ce s’a dus
trul titular al acestui rezort, decedatul obicinuesc tot mai mult să cumpere în zăpada până când cade iarăş.
Gabriel de Baross, îi dădu ca sferă de Ungaria mărfurile de cari au nevoie. In căldurile febrinţi din timpul ve-
acţiune a doua parte a îndoitei sale Astfel Bosnia si Hersepovina cum- rei e bine ca porcii cari sunt trimişi la
.0
f
misiuni' introducerea industriei' ungare pără în Ungaria un mare număr de ar
păşune să fie scutiţi la umbra arborilor
pe pieţele orientale. ticole ca zahăr rafinat, făină, untură de
cam dela ora 10 înainte de amiaz până
Muzeul începu să instaleze pe prin porc, vin, bumbăcării, haine, piei, fer, pe la 3 după amiaz. Porcii cari sunt de
cipalele pieţe Balcanice, sucursalele şi maşini, locomotive, etc. In 1899 valoa a să îngrăşa cu jir le este destul dacă
agenţiile sale. rea mărfurilor cumpărate de aceste pn> stau 9 — 10 săptămâni— dânduli-se din
vincii a fost de 19.3 milioane, în 1903
Mai târziu aceste agenţii au tost când în când câte puţină sare amară
de 35.7 milioane şi în 1904 de 31.47
încredinţate Societăţii anonime ungare şi sare comună Nu este deajuns por
milioane. Pe de altă parte aceste pro
de comerţ. cilor pe cari voim a i îngrăşa să le dăm
vincii au vândut în 1903 de 12.4 mi
Agenţiile Muzeului Comercial din uumai hrana bună necesară, ci este in-
lioane şi în 1904 de 20,4 milioane
Orient au contribuit mult la mărirea dinspensabil ca locuinţa lor: coteţul (co
produse de ale lor în Ungaria.
comerciului dintre Ungaria şi ţările cina) să fie destul de încăpătoare şi cu
Serbia desface în Ungaria 80 până
Orientului. Până !a 1897 Muzeul co rată. Cocina: porcilor trebue să fie în
la 90% din mărfurile ce exportă. Ea
mercial a introdus în aceste ţări mai primul loc curată şi uscată. Pardoseala
bine de 1200 fabricanţi cari cu tăcut vinde cereale, prune, vite, porci, etc. din ciment fiind durabilă e de reco
în ele afaceri mai mult sau mai puţin Valoarea acestor mărfuri a fost în 1888 mandat. Pentru a feri porcii de păduchi
de 30.6 milioane; în 1896 de 36.6 mi
importante. Mulţi dintre dânşii s’au e bine a presăra cenuşe sau funingine
lioane; în 1903 de 49 milioane; în 1904
obicinuit atât de bine pe pieţele orien pe pardoseala sau podeala din coteţ.
de 52.2 milioane. Pe de altă parte
tale, în cât au acolo reprezentanţi spe- Coteţul să fie după putinţă larg. La o
cumpărăturile făcute de Serbia în Un scroafă cu purcei să recere un spaţiu
aiali sau iurnizează mărfurile lor de-a-
garia au rămas între 10 şi 12 milioane.
dreptul negustorilor. cam de 3 1/»— 4 m. | j
In 1896 au scăzut la 7.1 milioane, pen
Afacerile făcute prin intermediul După curn ne este cunoscut porcii
tru a să ridica în 1903 la 14 milioane
agenţiilor Muzeului comercial, au atins: nu sunt scutiţi nici de diferite morburi,
şi a scădea în 1904 la 11.3 milioane. mai cu samă în căldurile mari de peste
în 1892 cifra de 1,393.012 cor. Bulgaria a desfăcut în Ungaria în
1896 « « 3,051.732 « anul 1889 mărfuri de 1.6 milioane; în vară. Căuşele cari pot pricinui morbul
« 1900 « « 7,815.431 « 1893 de 2.9 milioane; în 1899 şi 1900 sunt: coteţele prea călduroase, nutre-
« 1901 « « 8,225 808 « mântul stricat şi apa stricată. Un porc
de mai puţin de un milion; în 1903 bolnav să cunoaşte cam după următoa
« 1902 « « 9,647.815 « ,de 1.7 milioane şi în 1904 dc 3 mii.
« 1903 « « 12 091 809 « Ungaria a trimes în Bulgaria de 3.2 rele semne: pe trup îi ese nişte pete
« 1904 « « 14,000 000 « milioane mărfuri în 1889; de 4 milioane negricioase-rosii are nişte ferbinteli,
« 1905 « « 16.000.000 « în 1903, pentru a să ridica la 8.4 mi nu are poftă de mâncare şi zace mult.
Dacă petele sunt multe şi cresc cu gră
Agenţiile stabilite în România au I lioane în 1903 şi la 9.1 milioane în bire în 8 oare sau 3 — 4 zile, porcul să
avut dela 1899 până la 1905 un viri- 1904. prăpădeşte. Porcul atăcat' îl vom ţinea
ment de afaceri de cor. 7,,721.5612'28. (Va urma . la loc recoros şi îi vom da lapte acru
Aceste cifre nu cuprind, să înţe sau zer, căci după cum să ştie acelea
