Page 2 - Bunul_Econom_1906_45
P. 2
Pag./2 BUNUL ECNOOM Nr. 45
ca nutremânt recoritor împedecă lăţirea Mnraţi-Yă spre sărapii noştri. Comisiunea de investigare venind
morbului. Celor sănătoşi le vom da în la faţa locului a constatat că cutia pare
lături din când în când acid de pu „Mila dată săracilor te a fi servit pentru conserve alimentare,
cioasă şi vom desinefecta cât mai des ' curăţă de păcate, îţi câ purtând indicaţiunea unei fabrici de con
cocinele — stropi ndu-le cu carbol. ştigă îndurare viaţă cecî- serve din Italia de sus. Fitilul trebue
nică'1. că a fost foarte scurt, de oare-ce nu
Porcii puşi la îngrăşat nu vor
Inscripţia pe icoana
căpăta la început mâncarea nici tocmai Maicei Domnului, ce,^târ i s’a dat de urmă. Procurorul a intero
multă şi nici prea bună, vom începe cu nă deasupra lădiţei cu gat cu do amănuntul pe păzitorii bise
iarbă, luţernă, tărâţe şi în fine ames , crucerii săracilor, în lo ricei şi pe alte persoane, fără ca vre
tecătură cu taină de săcară orz etc. Un calul „Reuniunii socialilor unul să poată da vre o informaţiune po-
rom. din Sibiiu“ .
alt mod de îngrăşare este: dăm la în sitivă. Secretarul de stat Merry del Val
ceput porcilor 1 apoi 2 apoi 3— 4 li De un şir de ani încoace Reuniu a încunoştiinţat imediat pe Papa, care
tre de cucuruz şi mai pe urmă cucu nea sodalilor noştri, bucurându-se de auzind vestea a exclamat: »Să mulţu
ruz înmpiat cu ovăs, E toarte bine a înaltul protectorat al generoaselor doam mim lui Dumnezeu, că nu s’a întâmplat
ne îngriji de porci a nu duce lipsă de ne Minerim D r. Brote, Ana D r, Mo ga vre-o nenorocire.«
apă curată şi proaspătă. In vârsta dela şi Elisavela Bugarsky, îndeplineşte fru După o ştire mai nouă, ministrul
14— 18 luni să vor îngrăşa porcii mai moasa şi creştineasca misiune de a primi de interne a hotărât un premiu de 1000
cu succes. din belşugul celor cu dare de mână şi lire pentru acela, care va da indicaţiuni
de a împărţi!deaproapelui nostru lipsit. sigure pentru descoperirea şi arestarea
Tăierea porcilor să face după ce
Să contribue prin această faptă creşti autorilor explosiuni de bombe din 14
sunt graşi pe deplin. La tăiere să se
nească la mângâierea şi a celui care Nov. (cafeneaua Aragno) şi 18 Noem
încunjure după putinţă iritarea, căci
cu cât moartea îi va veni mai greu, cu poate da şi la acelui care primeşte d a - vrie (biserica sf. Petru.)
ruP făcut cu inimă curată.
atât carnea să /îescompune mai repede,
înainte de tăiere cu o zi să nu lr-să Nevoind a lipsi nici pe unii, nici ; Ştiri de tot felul.
dea porcilor mâncare de fel, ci nu pe alţii de această mângâiere, hotărâre
mai apă. am luat de a apela şi de data aceasta marca culturală a Asociaţi-
la inimile generoase cu rugarea să bine-
Carnea de porc fiind-că conţine în unii«. Dl Ştefan Erdely din Orăştie
cantitate mare grăsimi e greu de mis voiascâ a dărui bani, vestminte, alimente, a pus Ia dispoziţia „Asociaţiunii“ o marcă
tuit şi prin urmare mai puţin nutritoare. cu un cuvânt tot ce poate contribuţia culturală, care reprezintă lupoaica lâp-
încălzirea corporală şi sufletească a dea
Calitatea carnei de porc depinde în tâod pe Romnlus şi Remus şi are in-
proapelui nostru lipsit. Darurile incurse
mare parte dela soiul cum a fost porcii, scripţiunea S. P. Q. R. ( = Senatus po
să vor împărţi între săracii nostrii în
precum şi nutrirea lor. Englezii au un pul usque Romanus , = Senatul şi popo
mod deosebit de a creşte porci, şi anume: ajunul Naşterei Mântuitorului Isus Chris- rul roman) şi A. C. P. R. ( = Asocia-
ei lasă purceii şâ sugă 2— 3 luni, după tos, sub binevoitorul protectorat al ţiunea culturală a poporului român). O
aceea le dau, din belşug lapte smântâ doamnelor amintite. marcă 5 fileri. Românii cari doresc să
nit, urmând mai departe cu nutremârt- / Lacrimile vărsate de săracii noştri întărească ; Asociaţiunea vor Cumpăra
tul amintit mai nairtte, de aceia carnea servească drept cea mai înaltă răsplată marca culturală şi o vor lipi pe scriso
lor dă Iriptura cea mai bănă. pentru toţi aceia, cari posibilă ne fac rile lor. Asemenea să pot pune pe bi
împlinirea acestei datorinţe bine plăcute
Ne vom păzî de^ a mânca carne letele de intrare la petreceri, concerte
în care să află linte sau mazăre, care oamenilor şi lui Dzeu. reprezentaţiuni teatrale şi nu credem că
nu e altceva decât nişte beşicuţe tari Din şedinţa comitetului «Reuniunii s’ar găsi român, care sâ refuze a plăţi
albe, din care să formează cu uşurinţă sodalilor români din Sibiiu«ţ ţinută la preţul lor' Să pot procura astfel de
în intestinele oamenilor vermele numit 15 Noemvrie n. 1906. mărci la biroul »Asociaţiunii< Sibiiu,
f
pantlică. Vie. Tardâşianu, Ştefan, Duca, str. Morii nr. 6,
prez. . notar.. v„ * ■
Pentru ca să fie carnea mai gus
toasă o perem în murat cam în chipul Expoziţie română la Londra.
acesta: la 80 chile carne de porc pu Bombă în biseră. : Guvernului României i s’a comunicat
nem până în 6 chile de sare, 16 deca ’ .— v.—)* ■ dorirlţa suveranului Angliei, ca Româ
salitru, 7 deca candel (zăhar galbin) în nia să organizeze în anul 1908 o ex
In 19 Nov. a exploadat o bombă
50 litre de apă. Sarea, apa, candisul poziţie a sa proprie, spre a arăta co-
în biserica S. Petru din Roma.
şi salitrul trebue ferte puţin şi numai merciului şi industriei engleze, progre
după-ce s’a răcit apa q turnăm peste Exploziţiuneâ s’a produs între , alta sele României realizate în cei 40 arii
carne, care trebue să stea în sare 4 săp rul Noviceli şi monumentul papei Cle de domnie a regelui Carol.
tămâni. Părţi mai mărunte să pot lua ment III. Detonaţiunea a fost foarte ve
din ea şi mai curând. hementă, pricinuind mare panică. Aviz. Banca austro-ungară a ho-
Locul şi vasele în care să pune Păzitorii bisericei, sodaţii cari asis tărît să retragă din circulaţie banii de
carnea fiind curate — poate sta bine tau la liturgie şi număroşî credincioşi hârtie de 10 şi 20 cor. înlocuindu-i cu
timp cât de îndelungat. alergară la locul exploziei şi găsiră bani de aur. Retragerea să va face în
printre, scândurile, cari formează sche anul viitor.
Fiind deci porcul un animal folo *
sitor omului, ar fi de dorit ca să nu lele pentru curăţirea tavanului o cutie ■
de tinichea, înfăşurată cu fire de fier. Apa Iordanului Cetim în »T.
lipsească din curtea nici unui gospodar.
In cutie s’au găsit cuie de fer şi praf R.« Un American cu numele Nodaud
-V. H a m sea .
Exploziunea s’a simţit în cartierul a primit concesie dela guvernul tucesc
Borgo, fiind însă timpul prânzului, toată de a exploata apa Iordanului, trimi-
Onoraţi cetitori! lumea a crezut că e vorba de detună ţând-o la America. Apa va fi traspor-
tura tunului, care anunţă în fiecare zi tată în butoaie cu pecetea oficială a
Lăţiţi foaia aceasta între cunos-
la amiazi ora 12 Astfel numai puţine Turciei şi va servi îndeosebi la botezul
cunosţii D-Voastră! persoane au alergat spre biserică, care copiilor şi la sfinţiri de apă.
şi după explozie a, răms deschisă.
