Page 1 - Bunul_Econom_1906_46
P. 1

Anul  VII.                        Orâftte  (Szăazviros),  9  Decemvrie  n.  1906.














                    REY1STA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU


       ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  O răştie1'  şi  „Reuniunii  române de agricultură din comitatul  Sib ii ni ui“

                    A B O N A M E N T E :                         A P A R E :               ir              I N S E R T I U N I :
       Pe  an  4 coroane  (2  fl.)i  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                   ♦  w   11  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
         Pentru  România  şi  străinătate  10  lei  pe  an.  În  flecare  Duminecă.              Abonamentele  ş i . inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                   parte  dela  meseriaşi  şi  negustori străini    Să  ne  ferim  de  a  lua  lucrurile  cele
                      A V I Z                                                                                             •r
                                                   de  legea  şi  limba  lor.                  bisericeşti  şcolare  în  mod  uşoratic  sau
             Deoare-ce  cea  mai  mare  parte  a
                                                        Acesta  e  un  rău  mare  în  nisuinţa   chiar  de  a  nu  le  da  nici  o privire, căci
       abonenţilor  noştri  sunt  în  restanţă,  îi   noastră  de  propăşire  atît  pentru  unii   de  vom  continua  în  feliul  acesta,  pre­
       rugăm  din  nou  să-’şi  achite  şi  trimită
                                                   cât  şi  pentru  alţii.                     cum  cu  durere  vedem  că  s’a  deprins
       abonamentul,  fiind-că  suntem  la  finea
                                                        Rău  mare  e  şi  lipsa  de  a  învăţa  unii  de  ai  nostrii,  să  fim  încredinţaţi  că
       anului  şi  nu  mai  putem  aştepta.
                                                   pe  popor  în  mod  practic  la  acoperirea  mergem  la  ruină  sigură  atât  în'privinţa
                                 Administraţia.    trebuinţelor  lui  de  tot  feliul  apărându-1  averii  cât  şi  a  culturii.  Deci,  înainte  de
                                                   de  ori  ce  lucruri  străine  si  de  lux,  toate:  şcoala  şi  biserica,  pe  afcestea  să
                                                                              »
          Şcoală  şi  biserică.                         Ţăranii  cari  pleacă  la  America,    le  întărim  cu  mult  mai  bine  de  cum
                                                   dupâ-cum  s’a  adeverit,  câştigă frumoase  sunt  azi,  căci  acestea  vor  fi  şi  în  viitor
            Meseriaşi  şi  negustori  avem  încă   sume  de  bani,  întrebuinţândule  la  înain­  cetatea  cea  mai  sigură  de  adăpost  e-
       tot  prea  puţini  decât  să  putem  vorbi   tarea  economică  de acasă  El  nu-’şi uită   conomic  cultural.
       şi  despre  trebuinţele  lor,  ca  şi  despre   nici  de  biserica  şi  şcoala  sa,  ci  le  aju­
       ale  ţăranului.  Cel  mult  dorinţa  ni-o  pu­  toră  şi  jertfeşte  cu  plăcere  din  câştigul   Comerciul Ungariei cu Oriental
       tem  exprima  ca  să-i  vedem  înmulţin-    avut  şi  pe  seama  lor.
       du-se  în  aşa  număr  încât  toate  tre­        Acesta  este  cel  mai  frumos  exem-                            (Urmare  şi  fine.)
                                                                              \
       buinţele  ţăranului  să  se  acopere  prin   piu,  cea  mai  vie  pildă  pe  terenul  eco­  Exportul  Ungariei  în  Rusia  a  lost
       munca  lor  şi  ei  să-şi  facă  concurenţă   nomic,  de  a  ne  întruni  cu  toţii  şi  pe   de  mai  puţin  de  un  milion  în  1897,
       cinstită  întru  a  împlini  cele  multe  tre­  terenul  cultural,  fără  deosebire  de  cre­  dar’  a  crescut  mereu  pentru  a  atinge
       buinţe  ale  poporului  nostru.             dinţă,  şi  a  jertfi  cu  dragoste  de  neam   6.5  rnilioane  în  1902,  apoi 7.3 milioane
            Lipsa  de  meseriaşi  şi  negustori    pentru  şcoli  şi  pentru  legea  străbună,  în  1903  şi  6 99  milioane  în  1904.
       harnici,  pentru  trebuinţele  poporului,   fiecare  cu  ce  poate,  cel  cu  învăţătura    Comerţul  Ungariei  cu  Turcia  eu­
       o  simţim  foarte  mult  şi  începem  de  a-   şi  cu  sfatul  cum  şi  cel  cu  averea  şi   ropeană  s’a  echilibrat  aproape,  căci im­
       colo  că  ţăranul,  din  cauza  aceasta  îşi   munca,  fiecare  cu  cât  poate  din  priso­  portul  ungar  a  trecut  dela  5  la  7  mi­
       acopere  trebuinţele  în  cea  mai  mare    sul  ce  i-la  dat  D-zeu.                 lioane,  pe  când  suma  exportului  Unga-


      '           F   O   I Ţ    A      U;         Măr  nu  mai  putu răbda, eşi  din  popor,  chemă   nu  o  să  murim nici unul, căci  trebue  să  trăim
                                                   cânii  cu  el,  să  duse  la  fată  şi-i  zise:  şi  să  fim  fericiţi.
                                                        —  Scoală  cocoană!  nu  te  teme!  că  eu   Poporul  adunat  văzând  acestea  zicea:
                 Măr  şl  Păr.                     nu  te  voiu  lăsa  să  te  omoare  bâlaurul.  —  Ce  om  străin  poate  să  fie  acesta,  de
          —  Din  „Poveşti  A rdeleneşti"  —            Atunci  ea-şi  lidică  capul,  şi  văzândul   vorbeşte  cil  atâta  cutezare,  ca-şi-când  nu i-ar
       (Urmare).              de  I.  Pop-Reteganul.  aci  z se:                              fi  frică  de  bălaur,  sau  e  un  voinic  viteaz  şi
                                                        Cine  eşti  tu  de  mă  batjocoreşti,  sau  îţi   atnnci  poate  că  scapă  fata  împăratului  şi  ne
            Acolo  când  ajunse  văzu  o  mulţime  de   pui,capul  pentru  mine?              mântueşte  şi  pe  noi  de  nefericirea  aceasta
       oameni,  cari  aşteptau  să  vină  fata  împăratu­  —  Eu  sunt  dragă  un  străin,  care  din   ori  că  este  smintit!
       lui.  Să  băgă  şi  el  în  mulţime.  Nu  mult  stătu   norocite  am  ajuns  aici,  şi  văzând  ce  este,   Cânii  neîntrerupt  să  prewmblau  în  jurul
       căci  iată  veni  dinti’o  parte  o  trăsură,  toată   voi  cerca  să  te  scap...     stoborului  fântânii,  râcăind  cu  picioarele  In
       îmbrăcată  în  negru,  din  care,  când  să  opri,   —  O  să-ţi  pui  viaţa,  1—  z:se  fata;  —   pământ,  schilâind,  par’câ  ar  fi  ştiut  că  acolo
       să  coborî  o  fetiţă  frumoasă,  de'  gândea-i  că   lasă-mă  du-te  de-aici,  scapă-ţi  barem  viaţa   este  ceva.
                                                                                                   Măr  îi  întrebă  pe  oameni:
       e  înger  scoborît  din  cer.  Păru-i  galbin  lăsat   ta,  şi  nu  gândi  Ia  mine,  la  o  nenorocită,  ale
       pe  spate,  fâţa-i  gingaşe,  ochii  cei  vineţi,  bu­  căreia  minute  de  viaţă  sunt  numărate.  Ce  semne  să  văd,  când  ese  bălauru
                                                                                              afară r
       zele  subţiri  şi  roşii,  o  ridicau  peste  celelalte   —  Fără  tine  nu mă  duc;  mai  bine mor!   —  Es  stropii  dm  fântână,  —  ziseră
       zidiri  ale  Iui  D-zeu,  de  pe  pământ.  —  fu  răspunsul  scurt  alui  Măr.         oamenii.
            Gum  să  scoborî  din  trăsură,  o  înnecă   —  Apoi,  de  ce  ţi-ai  pune  viaţa  pentru   —  Atunci  draga  mea  pune-ţi  capul  la
       plânsul,  şi  cu  ea  plângeau toţi  oamenii. Ţi-se   miner!  —  întrebă  fata.        mine  în  poală  şi  odihneşte-te  puţin,  căci  ră­
       rupea  inima  văzând-o  pe  sărmana fată  cum  îşi   Atunci  Măr  nu.  mai  ştiu  ce  să  z'câ.  mân  eu  să  priveghez.
       aştepta  moartea.  Nu  mai  putu  sta pe picioare,   Intr’un  târziu  zze:                 . Ea-şi  puse  capul Ia  el  în  poală  fiind os­
       leşină  şi  căzu  la  pământ.  Când  văzu  acesta  —  Nu  mă  întreba  nu  este  erat  şi  nici  tenită  şi  suferind  mult,  îndată  şi  adormi.
   1   2   3   4   5   6