Page 2 - Bunul_Econom_1906_46

Pag. 2 B U N U L ECNOOM Nr. 46

riei în Turcia să menţine dela 1900 Ungaria a vândut în România în Peşte proaspăt de 0 55 milioane Cor.
cam la 7 milioane. anul 1904 Peşte sărat . « 0 5 1 « «
Comerţul României cu Ungaria pentru 2.0 mii. Cor. cai Tărâţe . . « 0 40 « «
« 1.35 « « fire de bumbac Maţe « 0.32 « «
arată o transformaţiune foarte remar­
« 1.24 « « lemne de ferestrău Pasări . . « 0.15 « «
cabilă. « 0.98 « « vagoane Articole diverse « 2.49 « «
Până cam pe la 1886 Ungaria fur-
r ' ('■: « 0.96 « « fer, oţel în bare Rezultă din cifrele aci citate că
niza României cea mai mare parte din « 0.56 « « şlepuri
articolele manufacturate de primă ne­ « 0 45 « sape, lopeţi Ungaria ca şi România au tot interesul
cesitate: zahăr, petrol, ciment, lemnării, « 0.45 « « tutunuri de a îngriji relaţiunile dintre ele.
făină, coniac, surogate de cafea, căpun, « 0.43 « « ţes. de bumbacuri
« 0 34 « « piei de vite
lumânări, piei, ţesături de lână, hârtie, Şcoala economică de repetiţie.
« 0.33 « « ţesături de lână
sticlării. « « « cânepă
De atunci încoace România pro­ 0.32 (Urmare din nr. 42).
« 0.30 « « lemn de fasonat
duce singură aceste articole atât de « 0.28 « « saci §. 54.
bine, în cât face faţă aproape tuturor « 0.28 « « cărbuni Economia pe teritorul economic,
trebuinţelor sale. Pentru anumite arti- « 0.28 « pluguri în cadrul planului de exploatare stabilit
»
cole ca făina, lemnăriile, zahărul, Ro­ « 0.26 « « locomobile şi al rotaţiunii pentru sămănat să ţine
« 0.22 « « semănătoare exclusiv de datorinţa şi dreptul învăţă­
mânia a devenit chiar un concurent se­
« 0.22 « « orez cojit
rios pe pieţele balcanice. torului specialist de economie şi astfel
« 0.21 « « lignită
Cele mai mari industrii ungare: « . 0 20 « CC ape minerale învăţătorul specialist atât în ce să re­
morăritul, distileriile, fabricile de zahăr, « 0.20 « « batoze feră la conducerea lucrărilor economice,
tăbcăriile, etc. au trebuit să se retragă « 1.72 « « mărfuri diferite. cum şi la începerea şi sistarea lor, numai
de pe piaţa românească. Importul ungar din România a fost puţin în privinţa tocmirii zilerilor şi a
Dară Ungaria a creat noui indus­ mai important. El n’a fost de cât de lucrătorilor specialişti în cadrul prelimi­
trii cari contribuesc a face faţă noilor 3.38 milioane Coroane în 1890, 7 mi­ narului stabilit al şcoalei şi cu observa­
trebuinţe ce s’au ivit în România gra­ lioane în 1895, pentru a să ridica la rea ordinaţiunilor regnicolare existente
ţie îmbogăţirei constante a acestei ţări, 11.8 milioane în 1900, apoi 13 milioa­ referitor la tocmirea lucrătorilor econo­
sau cari furnizează industriei române ne în 1902, în sfârşit 18 8 milioane în mici le execută independent şi pe răs­
născânde şi agriculturei române setoase 1903 şi 28.8 milioane în 1904. punderea propiie sub supraveghiarea cu-
de progres uneltele necesare pentru In 1904 România a vândut Un- ratoratului şcoalei elementare de stat,
perfecţionarea lor. Noile industrii un­ gariei mai ales respective a scaunului şcolar comunal.
gare au luat în România locul celor Grâu . de 10.4 milioane Cor. §• 55.
vechi şi vânzările Ungariei pe piaţa ro­ Porumb « 6.67 « « Pe servitorii tocmiţi pe an, cu simbria
Lemn . . . « 1.72 « «
mână, merg în genere, crescând. stabilită în budget deasemenea îi toc­
Orz . . . « 1.50 « «
Vânzările Ungariei în România au meşte şi concediază învăţătorul specia­
Lână 1.34 « «
scăzut în 1890 la 10 36 milioane Co­ Semânţă de in « 0.97 « <k list pe lângă observarea dispoziţiunilor
roane şi s’au ridicat în 1895 la 16 şi Petrol brut . « 0.83 « CC legii servitorilor; instituirea servitorilor
în 1904 la 28.89 milioane coroane. Meiu . . « 0.77 « « tocmiţi pe an are însă să o anunţe în

Dela un timp cânii începură a ţilăi şi tnlea cap încă-l reteză, dar’ din acela nu să Fata împăratului atunci luă pe după cap
hămui. făcură numai trei capete, ci nouă, din cari pe Măr şi zise.
El trezi atunci fata de împărat, căci să făcură nouă şerpi mai. Trei din ei îi apu­ — Mi-ai scăpat viaţa; de nu erai tu,
gândia că o să fie ceva, şi îi zise să meargă cară cânii şi-i sfăşiară, mai rămase însă şasă, eu nu aş mai fi pe pământ. Eşti voinic, de
mai încolo. cari săriră toţi la capul lui Măr să îl apuce care nu s’a mai pomenit.
Nici nu greşi cu gândul Iui, căci abia în toată clipita. El calcă cu picioarele doi cu El zise.
să duse cu câţi-va paşi mai încolo, eşiră câţi­ mâna apucă alţi doi, daţ' mai rămaseră doi — De nu te scăpăm nici nu mai tră­
va stropi din fântână. care săriau şi mai turbat asupra capului lui iam; neputându-te şă te uit în veci. Să nu
El îşi chemă cânii lângă el, şi-şi pre­ Măr. uităm însă dragă, că D-zeu bunul nostru pă­
găti sabia. Ce să facă el atunci? Nu să gândi mult. rinte din cer a fost care ne-a ajutat, ca noi,
Poporul cât a fost adunat, tot a fugit. Ii apucă şi pe aceştia şi cu o vitejie uimi­ biruind pe vrăşmaş, să putem fi fericiţi, să-i
Odată eşi un cap de balaur din fântână toare să luptă cu ei, pănă ce cânii gătară cu mulţămim dar’ lui întâia.
Măr să repezi şi-I răttză, din acela însă să cei mai dinainte; atunei Măr slobozi pe rând Să puseră în genunchi amândoi, să pusă
făcură trei capete, dar’ cânii apucară fiecare şi pe ceilalţi şerpi, pe cari încă îi sfăşiară tot poporul si cu o rugăciune tainică, cu la­
câte-un cap; el tăie vârfurile limbilor şi le cânii, încât n’a . mai rămas nici urmă de în­ crimi în ochi, mulţămiră lui D-zeu pentru
băgă în buzunar, dar’ deodată din acele ca­ fricoşatul balaur. ajutorul ce l’a dat.
pete eşiră trei şerpi, cu care însă avură ce După-ce gătă mai aşteptă Măr o bună Veni apoi poporul la el şi îi mulţămî
face cânii, îi sfăşiară în bucăţi. bucată de vreme să vază, că poate tot o să şi lui, pentru-că l’a scăpat de năcaz, ne mai
A! doilea cap când eşi, earăşi nu avu mai iesă ceva, dar’ spre bucuria lui nu mai având grije de aci înainte de bâlaur să-i câş­
răgaz, şi il reteză, tot aşa făcu cu al treilea eşi nimic. tige tot la o jumătate de an o fată.
al patrulea, a! cincilea şi al şasâlea, pe toate Atunci scoase apă din fântână cu o va­ Mai înşiră apoi vârfurile limbilor, cari
Ie reteză. Făcându-se apoi din ele câte trei, dră şi bău el, îi dete fetei şi chemă şi pe erau 27 la număr, pe o aţă, puse steag alb
cânii le apucau pe câte unul, Măr tăiă fâr- oamenii, cari cu mânile încrucişate să uitau pe trăsură sui fata împăratului în ea, să sui
furile limbilor, cari eşiau la câte un şerpe, la cele ce s’a întâmplat. şi el, apoi chemă şi cânii la picioarele lor şi
iar’ cânii îi sfâşiau pe rând. Când eşi al şep- Veniră şi ei şi băură până-ce să săturară, plecară cătră curtea împăratului.