Page 3 - Bunul_Econom_1906_46
P. 3
Nr. 46 " - : ' ■■■■ ■■■>■: • BUNUL ECONOM P*fr 3
scris prezidentului curatoratului respec pativ luarea la cunoştinţă a abzicerii. ţin în evidenţă, predându-se învăţătoru
tive scaunului şcolar comunal în decurs Această luare la cunoştinţă trebue să lui specialist pentru manipulare pe răs
de 48 ore dela tocmirea lor. Preziden se facă în scris în cele zece zile numite, punderea proprie, despre ceia-ce cura
tul curatoratului respective a scaunului la din contră este a să privi ca- luată toratul, respective scaunul şcolar îi cere
şcolar este însă obligat a să declara în la cunoştinţă. socoteală din timp în timp învăţătorului
scris în timp de opt zile dela tocmirea Referitor la abzicerea efeptuită de specialist.
anunţată referitor la luarea ia cunoştinţă cătrâ învăţătorul specialist de economie In acest scop un exemplar al in
a aceleia; dacă aceasta declaraţiune nu prezidentul curatoratului, respective al ventarului să păstrează de cătră învă
a urmat în timp de opt zile, servitorul scaunului şcolar numai în acel caz poate ţătorul specialist, un alt exemplar însă
anunţat este a să conzidera tocmit de face excepţiune, dacă în exerciţiul său de cătră curatorat, scaunul şcolar.
finitiv. Prezidentul curatoratului respec de oficial de controlă s’ar fi convins, că Restaurările mai mari, lucrările de
tive al scaunului şcolar poate face ex- servitorul sau individul tocmit cu con transformare, încât ministrul nu ar fi
cepţiune contra primirii servitorului res tract în totdeauna a dovedit diliginţă dispus alfel, le execută curatorul, res
pective a muncitorului anual, numai dacă excepţională, şi faţă de învăţătorul de pective controlează şi conduce executa
acela este un individ beţiv, dacă stă sub specialitate purtare bună şi dacă astfel rea acelora.
cercetare sau ucuză pentru delict sau dimisiunea să poate reduce la cauze Afacerile referitoare la ţinerea per
crimă, sau pentru acelea a tos judecat, personale. In cazuri de diferinţă inspec petuă în stare bună a edificiilor, la cu
sau este cu un trecut problematic even torul şcolar regesc decide definitiv. răţenie, la asigurarea contra focului, la
tual fiind sua tutorat, sau în fine sufe § .5 6 . încălzit şi luminat, acoperese acelea de
rind de vre-o boală contagioasă. stat, de comuna politică sau de alţi in
Procurarea obiectelor economiei,
Fiindcă individul excepţionat de teresaţi, aceste lucrări şi afaceri le exe
fie acelea mobile sau imobile, aşadară
prezidentul curatoratului, respective al construirea edificiilor, închisori fântâni, cută învăţătorul specialist în cadrul bud
scaunului şcolar nu poate fi primit, ex- getului anual respective al speselor des
facerea localităţilor laterale, cumpărarea
cepţiunile trebue bazate pe fapte con maşinilor, rechizitelor, plugurilor, gra tinate spre acest scop de comună sau
crete şi în caz de trebuinţe trebue jus pelor, carălor, căruţelor ş. a., — pe alţi interesaţi, el inspecţionează lucră
tificate cu documente. rile şi pentru executarea punctuală a
baza proiectului învăţătorului specialist
acestor lucrări el e răspunzător curato
In cazuri de diterenţâ, în urma ape- de economie, ce trebue pertractat în şe
ratului respective scaunului şcolar.
laţiunii învăţătorului specialist, referitor dinţa curatoratului, respective a scaunu
la primire decide în mod definitiv in lui şcolar, în cadrul preliminarului spre §. 57.
spectoratul şcolar' regesc. acest scop sau al creditului aprobat deo învăţătorul specialist de economie
Referitor la concediarea persona sebit, aparţine curatoratului, dar’ aceste procură în cadrul budgetului toate cele
lului de serviciu anual învăţătorul spe afaceri scaunul şcolar sau curatoratul necesare zilnic în economie, cari să cer
cialist de economie face arătare prezi le poate încredinţa şi învăţătorului spe pentru ţinerea în rând bun a maşinilor,
dentului, curatoratului, respective al scau cialist. Obiectele procurate în modul a richizitelor, cum este ferul necesar
nului şcolar cel puţin cu zece zile mai acesta, imobile şi mobile în senzul îndru pentru ferar, butnar, curelar, cărbuni^
Înainte de timpul defipt pentru abzicere mării edate cu ordinul Nr. 40 505 din de peatră, cărbuni pentru ferar, mate
revelând cauzele aceleia şi cere antici anul 1899 să induc în inventar şi să rial de lemn, lemn de butnari, material
Aj ungând acolo, găsiră pe împăratul şi scula până nu să vor spăla cu api adusă — Ba să uu te duci dragă, — îl în
pe împărăteasa leşinaţi de durerea pentru dela «zâna de peatră». trerupse fata, — căci te vei pierde p’acolo,
pierderea ficei lor. Dau să le vorbească, dar’ — Unde-i zîna de peatră? întrebă Măr. şi eu rămân singură; nici părinţii nu mi-să
îndeşert, căci nu aveau cu cine; împăratul şi — E foarte departe dragul mamii, peste vor scula, nici tu nu vei venî, şi apoi va fi
împărăteasa nebuniseră. nouă ţări trebue să meargă cineva, dacă vrea vai de mine.
să ajungă acolo. — Nu te teme, iar’ vin, — răspunse
Curtenii înainte erau supăraţi pentru
— Apoi bună va fi apa aceea? — în Măr. _ . . .
una, acum erau supăraţi pentru alta. Nn să
trebă de nou Măr. — Lasă-1 să meargă după apă, — zise
puteau deci îmbucura din destul pentru scă
— Va fi foarte bună chiar şi morţii să fratele cel mai mic al împăratului, care gân
parea ficei, erau însă supăraţi că împăratul şi
pot scula cu ea. Aşa‘mi-a spus mama şi aşa dea, că dacă va merge Mâr acolo, nu să va
împărăteasa sunt în aşa stare, încât le era în
trebuie să fie, dar’ până acum nimeni n’a pu mai întoarce, iar’ fratesău împăratul şi cum-
primejdie viaţa.
tut srtăbate până acolo, cu toate că s’au dus natăsa împărărteasa vor muri şi el va rămâ
Iute chemă Mâr toate babele din oraş
foarte mulţi şi nu s’au mai reîntors. nea singur împărat.
să le întrebe, ce ar fi de făcut, ca să se
— Intr’adeyăr este zînă de peatră ? cum Să şi gătă Măr de cale, luă un cal din
scoale împăratul şi împărăteasa. Şi au venit
curge apa ? şi pentru-ce să poate merge aşa stavă, cânii lui, paloşul înpăratului şi sabia
babele, şi au cercat cu câte de toate: des-
de greu acolo? — întrebă iar’ Măr. adusă de acasă şi plecă.
cântat-au, vrâjit-au, bosconit-iau, tămâratu-au,
— Acea fântână ştiu bine că este, apa Cu lacrămi în ochi-1 petrecu fata împă
dar’ toate nu au folosit nimic. Veni în Urmă
curge la picioarele unei zine de peatră, iar’ ratului până la marginea oraşului. Acolo el
o babă foarte bătrână să uită la împăratul,
pentru-ce să poate ajunge aşa de cu greu, o sărută şi o mână acasă zicând:
şi la împărăteasa şi pe-o parte şi pe alta. eu nu pot să-ţi spun; atâta însă ştiu, că îm
apoi le-a descântat cu inimă de şoarece ames părăţia aceea e a unei smeoaice bătrâne care — Du-te dragă acasă şi mă aşteaptă.
tecată cu usturoi dar’ nici aceasta n’a folosit Te voiu aştepta, scumpul meu, ori-şi-
a avut trei feciori.
nimic. — cât —- zise ea.
— Eu plec să aduc de-acolo puţinică . (Va urma).
In urmă zise: apă, să scol pe împăratul şi împărăteasa, —
— împăratul şi împărăteasa nu să pot zise Măr.
