Page 4 - Bunul_Econom_1906_46
P. 4
Fag. 4 ___________________ " B U N U L E C O N O M Nr. 46
de iluminat; materiale de uns (parafină, Iată că Ungurii s’au gândit la a- grijă să dea de ştire oamenilor să cu
d ea de maşini), in fine curele, funii, căiţi pârarea păsărilor şi-a pomilor. reţe.. pomii de omizi; iar’ pe unde pri
pentru curăţirea maşinilor ş. a. Ministrul învăţăturilor, cum s’ar marii le-au spus, oamenii s’au lenevit
In cercai său propriu de activitate prinde al «instrucţiei publice«, a hotă- şi-au lăsat lucrul baltă.
îndeplineşte în cadrul sumei generale rît o zi pe an când să fie sărbătoarea Ar fi de dorit ca măcar iarna şi
provăzută în buget potcovirea cailor, pomilor şi-a păsărilor. In ziua aceea, primăvara ce vine să nu stăm cu mâ-
renovarea rechizitelor stricate, etc. în toate şcoalele primare de băeţi şi de nile în sân pradă acestor juvine păcă
fete s’or aduna toţi şcolarii şi-or sădi toase.
Aceste procurări respective plata
câte un pomuleţ. învăţătorul şi preotul, St. Xiculcea.
lucrătorilor de peste zi le achită cura-
precum şi toţi fruntaşii satului sau ma
toratul pe baza, cărţilor de afaceri şi a de Yite din Săsciori.
halalei, s’or aduna de-asemenea la
conturilor, — de regulă lunar — ; dar’
şcoală. învăţătorul va arăta de ce
numai astfel, dacă învăţătorul de spe
folos sunt păsările şi ce rău ne fa Duminecă în 21 Octomvrie n. c.,
cialitate a justificat în regulă în cartea
cem ucigândule. Va arăta cum oame poporaţiunea din Săsciori (cerc. Sebe
de cumpărare respective prin cont cum
nii mai luminaţi de pe aiurea le fac şului săsesc) şi comunele învecinate au
părarea materialelor, executarea lucrări
cuiburi, aşezate la locuri bune prin avut zi de sărbătoare, căci ori de câte-
lor, pe răspunderea proprie şi pe lângă
pomi şi copaci şi cum nu să atinge ni ori dat ne este a semnala câte o în
obligamentul de a da socoteală.
meni de ouă, de cuiburi, de puişori trunire agricolă, sau câte o altă lu
(Va urma).
sau de păsările bătrâne. Vor mai arăta crare a «Reuniunei române agricole din
■- Sărbătoarea pasărilor şi ce bogăţie şi de ce folos pentru sănă comitatul Sibiiu«, prin comune -— pen
tate pot fi pomii roditori pentru săteni tru economii nostrii din partea locului
pomilor. şi ce sălbătăcie şi răutate fac cei cari serbare este.
rup crengile pomilor s’au chiar îi taie Ca puţine alte aşezăminte ale noa
De multe ori am vorbit cu ceti
ca să-şi facă din ei un băţ. Vor mai stre Reuniunea agricolă ne are în ve
torii noştri despre pagubele uriaşe ce arăta ce legătură e între pomi şi pă dere binele nostru, al economilor şi pen
fac omizile şi tot felul de muşte, gâze sări, precum şi între păsări şi holde. tru a noastră înaintare şi înflorire lu
sau insecte, cum zice la carte. Ne-am Ca să nu le fie greu învăţătorilor crează. Lucrarea Reuniunei e cu atât
învăţat cu răutăţile acestor duşmani ca a lumina ; pe copii şi pe sătenii în vâr- mai binefăcătoare, cu cât cârmacii ei
Ţiganul cu schinteile şi multora ni-să strâ, le va trimite fără plată câte-o căr ies la faţa locului, la vetrele noastre şi
pare că nici nu s’ar putea altfel. ticică în care o fi scris pe înţelesul tu aici află relele, ce bântuesc în trebile
Am arătat că păserile sunt cei mai turor tot ce trebuie ştiut în privinţa noastre şi cu noi împreună chibzuesc
harnici prigonitori ai tuturor jigăniilor pomilor şi-a păsărilor, cât şi-a jigăniilor asupra celor de făcut pentru delătura-
şi că le caută şi găsesc în toate as-, - stricătoare pe cari păsările le mănâncă. rea lor.
cunzătorile lor. In cartea aceasta au să fie şi chi O astfel de sărbătoare am avut
De altfel, cine n’a văzut rândune- purile aidoma ale tuturor fluturilor, ale Duminecă, când Reuniunea şi-a ţinut în
lele sau vrăbiile gonind fără odihnă, căror omizi sunt stricătoare, precum şi comuna Săsciori a 15-a expoziţie de
după tot felul de muşte, fluturi, gân ale omizilor. Cartea va arăta cum să vite de prăsilă, împreunată cu împărţire
daci sau omizi, ca să le mănânce ele pot'stârpi omizile şi fluturii. De asme- de premii în bani. Preparativele pentru
sau să le ducă puişorilor ? nea va arăta şi alte insecte vătămă expoziţie le-a făcut comitetul aranjator
In ţările unde nu vor să bage de toare afară de fluturi şi de omizi, cum locul din Săsciori, în frunte cu paro
seamă la duşmanii holdelor şi pomilor şi ce e de făcut pentru a le ţinea în dici Ilie Moga şi cu notarul Ioan Ha-
nici la duşmanii acestor duşmani, oa frâu. lalai, cum şi fruntaşii din celelalte co
menii să cred foarte 'vrednici de laudă, Cine o să scrie cartea ? Nu să ştie, mune admise cu vitele lor la expoziţie.
când ucid fără milă şi fără judecată pă Căci s’a făcut coucurs sau întrecere şi Mulţumită hărniciei acestui cemitet, la
sărelele, găsindu-le, ba o meteahnă, celor patru cari or fi mai dibaci, de-or expoziţia din Săsciori, reprezentaţi au
ba alta. scrie mai pe înţelesul tuturor şi mai fost cu vite locuitorii din comunele:
Măcelul cel mare îl fac mai întâi adevărat, ori să le dea plată: celui Săsciori, Sebeşel, Loman, Răchita, Stru-
copiii, cari numai de capul păserilor şi mai bun 150 de lei ; celui de al doilea gari, Cacova, Laz, Deal şi Căpâlna. Va
de stricatul cuiburilor să ţin. Măcelă 100; iar’ celui de al treilea şi de al să zică toate comunele cuprinse în pro
resc de-asemenea cei cari le vânează patrulea, câte 50 de lei. Cartea n’o să gramul expoziţiei. Ca semn al ingrigirei,
ca să le vânză pielea cu penele pe ea fie mai mare decât de 32 de feţe de- ce fruntaşii o au faţă de poporaţiunea
sau^chiar păsărele uscate întregi, până ale »Albinei«, foaia enciclopedică din muncitoare şi a iubirei şi alipirei, ce o
şi în ţări străine, la cei cari fac pălării România, din care am luat articolul au câră Reuniune, serveşte faptul, că la
pentru cu coane. de faţă. expoziţie au participat preoţii, învăţă
Dar' acolo unde le-a intrat oame Mi să pare că n’ar fi rău să avem torii, notarii, primarii, cu un cuvânt în
nilor în cap că, dacă cruţă paserile şi şi noi o carte la fel; căci anul acesta treagă inteliginţa din comune.
nu lasă omizile să-şi facă de cap, la am vărut ce pot omizile şi că pagubele Expoziţia a fost condusă de vice-
sfârşitul anului văd că au mai mult căşunate de ele nu sunt glumă. prezidentul Reuniunei, dl Ioan Ckirca,
grâu şi porumb, precum şi mai multe Mulţi oftează şi să căinează de pe notar în Sălişte, asistat de membrul din
roade dela pomi. urma lor; dar’ mulţi primari n’au avut comitet Dr. P . Şfian, prof. şi de secre
