Page 5 - Bunul_Econom_1906_46
P. 5
Nr. 46 B U N U L E C O N O M ______________________ _________P»g. 5
tarul Reuniunei Vie. Tordăsianu Co La fine s’au împărţit premiile în 1906 împărtăşit fiind cu Sfintele taine
misia economică comitatenză a avut de bani cu sume de 4 — 10 cor, E de în în etate de 56 de ani. Osemintele de
reprezentant pe dl prim-pretor I. Schopp, semnat, că lomănarii cu oile expuse au cedatului să aşază spre vecînica odichni
în 8 Decern. în ţimiteriul gr.-ort. din
Membrii absenţi din juriu au fost înlo- fost.toţi premiaţi.
Turdaş. Fie-i ţărâna uşoară şi me
cuiţ prin dnii Dr. Ioan Miclea, pretor, Parochul Ilie Moga, la fine aduce
moria binecuvântată. Turdaş în 7 Dec.
<j. Tătar, comptabil, Zevedeiu Mureşan, comitetului Reuniunei agricole cele mai 1906. Todor Romoniţa, soţie. Victor
paroch, George Fârcaş, Petru Androne, sincere mulţumite pentru ostenelele şi Lnla, Zoe Lula. nepoate, Petru Lujş,.
propr., Iulius Czegler, veterinar, toţi din munca închinată binelui poporului no preot, jinere. Maria Lula, preoteasă,
Sebeşul săs , Ilie Moga, paroch, Săsciori, stru şi doreşte, ca sămânţa aruncată fiică.
Nicolae Raica, codrean (Strugari), Va- astăzi, să aducă roadele cele mai bel-
Biserică românească în Ie
silie, Surdu, ec. (Deal), Nicolae Hinţa, şugate.
rusalim. Românii şi călugării români
par. (Sibişel). Raportor al juriului a fost La masa comună luat’au parte un locuitori în Ierusalim au adresat o ru-
numit secretariul Reuniunei Vie. Tor- număr mare de economi şi toţi parti gare câtră guvernul României ca să li
dăşianu. cipanţii la expoziţie. Aici s’a ridicat sprijineascâ întru ridicarea unei biserici
Materialul expus aparţine cea mai toaste pentru îndelunga viaţă a prezi în Ierusalim. Guvernul a instituit un
comitet în trunte cu T. Burada, care
mare parte rassei »Pinzgau« încrucişată dentului Lucuţa, care deşi bătrân şi
să adune bani din colecte anume spre
cu rassa indigenă. Dovadă aceasta, că cu o activitate' mănoasă şi obositoare
acest scop. Românii de acolo -aşteaptă
poporaţiunea noastră din părţile Sebe din trecut, carea l’ar îndreptăţi la bine- cu mare bucurie realizarea dorinţei lor
şului în ultimii 10 ani şi-a premenit meritatea odihnă, stă cu vrednicie în ferbinte.
r , ■ *
aproape cu desăvârşire rassa' vitelor de fruntea Reuniunei şi o cârmueşte; pen
Froducţiunea pescăriilor sta
odinioară. Mulţi din economi acum ţin tru vice-prez. Chirca, secretarul Tordă
tului român şi în special a dome
vite mai puţine, dar’ mai bune, mai şianu şi pentru ceialalţi cârmaci ai
niului Brăilei a fost, precum cetim în
spornice, mai cu preţ. Reuniunei. ziarele bucureştene, foarte abundentă.
Puţina îngrijire dată vitelor a fost »învingător.» Dela 1 Aprilie până acum numai Brăila
justificată prin exponenţi cu faptul că a dat comerciului 1,300.000 chlgr. de
Onoraţi cetitori!
în lipsa de nutreţuri şi în lipsa de pă crap. Din această cauză preţurile peş
Lăţiţi foaia aceasta între cunos telui au scăzut mult.
şuni pe şesuri, nevoiţi sunt să-’şi ţină
cuţii D-Voastră! 1 *
vitele la păşunile slabe din munţi. j
Stdssei aouzat da trădare.
Exponenţi au fost în total 73 şi Ştiri de tot felul. »Neue Hamburger Zeitung« anunţă din
anume 33 din Săsciori, 25 din Loman, -■ ■ ■■ — - , —- ---srr-*t ~ 7*“: i . -J Petersburg, că tribunalul militar a ho-
9 din Sebeşel, 2 din Cacova şi câte 1 R e g e le R om & niei şi in d u stria tărît, că pe baza unor denunţuri să in
din Laz, Câpâina, Deal şi Strugari. Eco ungară. Din Bucureşti să anunţă, că tenteze un proces de tradare de patrie
nomii din Loman s’au distins ca culti- regele Carol a trimis Miercuri pe se generalului Stossel. Procesul să va ju
cretarul său în pavilonul ungar dela deca de tribunalul militar din Moscva.
vători de oi de soiu ales. Am remarcat
expoziţie pentru a cumpăra pe seama *
exemplare frumoase de berbeci mari,
domeniului regal maşinile economice, Şooală de hoţie. Poliţia din Bu
cărnoşi şi bogaţi în lână frumoasă. alese de suverannl român cu ocaziunea dapesta a descoperit o şcoală de hoţie,
juriul şira îndeplinit lucrările în vizitărei Expoziţiei. Moştenitorul de tron al cărei director este un tâlhar italian
timp de peste 3 ore, când a urmat şi priincipesa au cumpărat mai multe iar elevii sunt copii de 10— 14 ani. Ma
premiarea. covoare şi o grămadă de vase deZsolna. terialul învăţământului este furtul dela
* oul de găină, până la casele mari de
Vice-prezidentul Chirca într'aceia
ţine un frumos discurs despre cultura S ta r e a săm ă n ă tu riio r. In urma fier. Directorul a fost deţinut.
timpului uscat moale din Septemvrie şi *
vitelor şi în legătură cu aceasta despre
Octomvrie s’a isprăvit sămănatul de Explozia unei sonde de petrol la
cultura nutreţurilor măestrie, ear’ se
toamnă. Holdele sămânate de vreme au Ţintea jud. Prahova (România). In
cretarul Tordăşianu, arătând că, Reuniu răsărit bine. In sămănături însă fac pa ( apropiere de comuna Băicoiu, din ju
nea agricolă a aranjat până acum 15 gubă şoarecii, ici-colea şi vermii cu deo deţul Prahova, este satul Ţintea, pe pă
expoziţii de vite cornute, 1 de oi, 4 sebire în trifoiu şi luţernă. Viile au fost mântul căruia sunt mai multe sonde
de poame şi 1 industrială (lucru de îngropate şi gunoite. Vitele în multe şi guri de puţuri pentru scoaterea ţiţe
părţi umblă încă la păşune şi să află iului, şi ai căror proprietari sunt socie
mână femeiesc), că ea în scopul răs-
în bune condiţii. Nutreţ a fost mult şi tăţi străine ori persoane din ţară ori din
pândirei culturei de vite alese înainte
bun anul acesta, aşa că nici Ia primă străinătate.
cu vr’o 12 ani a adus mai multe zeci vară nu va fi lipsă de el. Pe pomi s’au Una din sonde, proprietatea d-lui
■de vite sassa »Pinzgau« curată, pe cari observat cu deosebire în unele ţinuturi Trearder; american, s’a aprins zilele tre
le-a vândut între membrii cu preţ re multe cuiburi de omide. cute la rezervorul cu ţiţeiu, iar focul a
* trecut ca fulgerul şi la oamenii de ser
dus, ear’ acum dă împrumuturi cu ca
rnete puţine acelor economi, cari do Principesa Maria a României viciu, cari n’au avut vreme să fugă din
resc să se provadă cu vite de prăsilă; a fost decorată cu medalie »Răsplata preajma sondei.
Muncii* -ci. I. pentru merite pe teren Vre-o zece lucrători au fost grav
mai departe cum ea împarte an de an
bisericesc. ârşi, unul mort şi alţi vre-o trei sunt pe
în mod gratuit săminţe de nutreţuri măe- * moarte.
strite, apelează la sprijinul economilor N ecro lo g Teodor Ioan, econom Răniţii au fost duşi Ia spitalul din
noştri, pentru cari s’a alcătuit Reu din Turdaş, după un morb îndelungat Ploieşti, iar o parte din ei sunt îngri
niunea. a reposat în Domnul Vineri în 7 Dec. jiţi în sat, de medici.
