Page 1 - Bunul_Econom_1906_47-48
P. 1
Anul VII. Orăştie (Szâszvâros), 16 Decemvrie n. 1806.
REVISTA PENTRU ACRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN ÂL: „Reunimii Economice din Orăşiie“ şi „Remiimii române de agricultură din comitatul Si Mi u lui“
A B O N A M E N T E : A P A R E: I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. In fie c a re D u m in e că . A bonam entele şt inserţiunile se plătesc înainte.
această stare nu-’i vrednică, nu-’i bună, şi Să te poţi tace agricultor, meseriaş
pentru .că-’i dejositoare şi neamul româ şi negustor harnic pentru tine şi mai
nesc este mândru de obârşia sa, şi are folositor pentru ţara ta?
talente şi putere de viaţă ca puţine Nu cercetăm şi discutăm motivele,
Pământul e acoperit cu zăpadă şi alte ne amuri deci, el, trebue să dar’ constatăm că dl ministru de agri
economul harnic, pe lângă îngrijirea de se ridice la o altă stare mai vrednică cultură actual, Escelenţa Sa Ignatie Da-
vite, acum are timp mai mult, pentru de obârşia lui şi de aşteptările lui. rânyi să ocupă chiar acum cu planul
cetit şi* pentru învăţătură. De sigur aceasta nu să poate din- de a întemeia o şcoală mai înaltă agro
Cunoştinţele de lipsă în viaţă, din tr’odată, ci pe rând, treptat, după zeci nomică, şi cu reorganizarea celorlalte
agricultură, industrie şi comerciu să în de ani de muncă şi lucrare bine plă şcoli de agricultură, aşa ca să corăs-
suşesc şi câştigă mai uşor din cele-ce nuită. Nu să poate fără de şcoli şi băr pundă mai bine trebuinţelor ce să cer.
fiecare vede şi face, sau cu alte cu baţi experţi a înaintai o cauză ca aceasta. Cum să se facă şi unde şcoala aceasta,
şi cum să se schimbe planul de învă
vinte din praxă şi păţanie. Expoziţia din Bucureşti a lăsat să ţare la celelalte, sau cum să se îmbu
Dar’ oare câţi oameni cu cunoş se zămislească multe gânduri bune în nătăţească peste tot starea aceasta pe
tinţe temeinice avem noi din neamul mintea celor-ce o au vizitat. terenul agronomic, ne interesează foarte
românesc, cari sunt în stare de a tace Asupra noastră a făcut impresiune mult şi pe noi, pentru-că darea trebue
întreprinderi pe ori-care teren cu re bună mai vârtos pavilionul ţării noastre, să o plătim ţării, şi ne-am bucura dacă
zultate bune? De sigur foarte puţini, şi Ungaria. Iţi era drag . l'A. .vezi şi şă ce ş‘ pentru noi s’ar fiice ceva îmbunătă
aceşti puţini ne sunt necunoscuţi şi lucră teşti titlul diferiţilor aricii scris în limba ţiri mai ales pentru învăţătura poporu
fiecare singur, cum poate şi ce poate.
ta maternă românească şi alăturea, ace lui în mod practic şi în limba lui, acolo,
Avem mai multe foi economice, laşi titlu în limba maghiară. unde locueşte în masse compacte, în-
dar’ puţini experţi în feliul de a sene Pentru-că alt interes, altă price fiinţându-să astfel de şcoli şi pe sama lui.
şi învăţa, şi tot aşa stăm şi cu cetirea pere să întipărea la moment în minte Şcoalele agronomice de repetiţie,
•acelora. şi îţi venea oare cum întrebarea de sine, cari ar eorăspunde recerinţelor în pri
S ’ar crede că astfel de lucruri nic1 că oare de ce guvernul ţârii nu să vinţa aceasta nu funcţionează cu rezul
nu trebue învăţate ca doar Românul îngrijeşte şi acasă la tine de soartea ta, tate mulţămitoare şi ar fi bine dacă li-
e născut plugariu, de măiestrie însă nu spunându-ţi şi arătânduţi îu limba ta s’ar da mai multă atenţie şi îngrijire
vrea să audă ear’ la negoţ nu să pricepe. mai întâiu cunoştinţele şi apoi şi în pentru-ca poporul să primească în ele
Destul de dureros că este aşa, însă limba maghiară, ca să poţi pricepe uşor cunoştinţe practice şi' folositoare.
^ P O I ţ A făcu foc şi vru să frigă nişte carne ce a fost Ea luă trei peri din cap, îi aruncă, jos
vânat-o în pădure. Insărase bine, când le gătă şi zise încet, încât el să n’o audă:
aceste şi abia îşi putu întoarce în frgare car Lanţ peste cânii tăi! .
Măr şi Păr. nea de vre-o câte-va ori, când auzi un glas Atunci să scoborî şi să puse Jângă foc
din copac. şi iar zise:
— D in „P o v eşti A rd elen eşti" — :— Vai, că frigu-mi-e, mor de frig. — Vai, că mor de foame.
(Urmare şi fine). de I. Pop-Reteganul. Să uită în sus şi văzu o babă bătrână — Fă-ţi de mâncare, zise Măr.
în copac. Ca om .milos ce era, zise: Baba-şi luă o broască, o împlântă-în fri
Merse Măr multă lume şi împărăţie cu Scobori babă, de te sîncălzeşte. ■ gare, o puse lângă foc să se frigă, pe care
gândul la norocul ce l’a fost perdut, când l’â Ea iar z se: atingând-o de carnea lui Măr zicea: Cine frige
fost inferat mumă-sa, dar’ care până acum — Vai, că frigu-mi-e, mor de frig. broască, va mânca carne şi cine frige carne
nu l’a jăsat, să temea că acum va da de rău, — Scobori babă, de te încălzeşte, zise va mânca broască.
iar Măr.
nu avea ce face, căci ce-i era scris în cartea .— Taci, babă. spurcată, — zicea Măr,.
— Vai, că frigu-mi-e, mor de frig. —
" sorţii, tot trebuia să i-să întâmple.' Să gân
zise a treia oară. — şi nu-ţi. tot atinge broasca de carnea mea
dea şi la fata împăratului, şi-atunci uită toate
—^ Dar’ scobori şi te încălzeşte, să nu că te dau cânilor mei să te mânce.
năcazurile ba pici ,de moarte nu-şi aducea — Te 'mâne eu pe tine! — răspunse baba
nu te aud văietându-te, zise Măr răstit.
aminte numai să ajungă iar’ Ia ea cu veste
—- Mas scoborî dar’ mi-e frică de cânii — precum ai mâncat tu pe cei trei feciori
bună. tăi, zise baba. ai mei. 1 A
Eată că ajunse cu sara odată la un loc —- Nu te teme, până voiu fi eu aici Atunci ca muşcat do şerpe Sări sus Măr
unde să vedea »zîna de peatră*. Cugeta că nu-ţi vor face nimic. şi strigă cătră câni.
mai bine să odihnească puţinei până dimi — Ba mă tem, , numai na, fi bun, trei —: Na Fiorian! na Ciobani na Frunză-)
neaţa, Când apoi va lua apă şi va pleca cu peri din capul meu, şi ţîpă peste câni. de-măgheran, prindeţi-o şi-o faceţi tot fărîmi,
ea spre casă. Să puse deci sub un copac, şi — Bine. nimic să nu mai rămâe din ea.
