Page 3 - Bunul_Econom_1906_47-48

Nr. 4 7 - 4 8 ______ B U N U L ECONOM Pag. 3

trii a putea urma cu succes staturile gătoare va fi mai bine; hrănită, cu atât necesară. Sămânţa cea mai bună pen­
date astăzi, de neapărată trebuinţă este putem pretinde mai mult dela ea — tru cultura lucernei produce Francia de
să se alcătuiască un astfel de aşeză­ supunându-o la poveri însemnate. Prin Sud şi în comerciu să vinde sub nu­
mânt, deia care economul nostru să se
poată provedea cu bani şi anume a* aceea că vitele ne stâtisfac şi ne în- mele — sămânţa de lucernă Franţu­
tunci când are, şi cu suma de cate are destulese pretensiunile noastre — ele zească. In comerciu mai întâlnim o altă
trebuinţă, băni câştigaţi; cu puţină chel­ consumă şi perd din puteri şi puterea varietate de lucernă care are frunzele
tuială de bani şi de vreme şi recoman­ perdută trebue recâştigată prin hrană mai late decât cea franceză şl putere
dă înfiinţarea în -.Cristian a unei -Inso* îndestulitoare. Când vitele trăgătoare mai mică de reproducţiune. Aceasta
ţiri de credit săteşti sistem »Raiffeisen«.
nu le întrebuinţăm la muncă, atunci ele este lucerna de China. Lucerna are o
Arată cum economii din cele 12 co­
mune din comitat, în cari Reuniunii pot fi nutrite şi cu nutreţuri mai slabe. statornicie de 5— 10, adecă odată să-
agricole i-a succes să înfiinţeze aseme­ Este ştiut aceea, că nu cu ori-ce mănatâ este deajuns pe această durată
nea aşezăminte, bincuvântă ceasul când fel de nutreţ putem hrăni vitele în de timp. Cositul să poate începe chiar",
Reuniunea a pus piciorul acolo, cum ei mod îndestulitor. Paele şi cocenii d. e. la începutul lunei Iui Maiu. Cositul să
au scăpat de datoriile dela alte bănci
dau prea puţină putere vitelor, din se facă înainte de a înflori — când a
şi cum dobânzile rămân în folosul lor.
causa că ele cuprind o parte mică de ajuns cam la o jumătate metru înălţime,
A stărui asupra tuturor celor expuse
cred a fi de prisos după ce însemnă­ substanţe nutritive, mai adăogând la lăsându-să timp prea mult necosită, ea
tatea acestor Însoţiri acum e cunoscută aceea, că -— substanţele cocenilor şi înlemneşte şi prin aceasta perde din
şi la noi. Drept rezultat practic al în­ paielor fiind uscate, sunt greu de mis­ calitatea ei. Când lucerna este ajutată
trunirii cu plăcere constat, că fruntaşii tuit. In timpul verei mai cu seamă— - de timp favorabil, să poate cc^x de
din Cristian bază au pus Insoţirei şi
digestuinea paielor şi chiar a fânului 4— 6 ori pe an. Lucernei îi prieşte în
pus-au în fruntea ei pe nou alesul pa-
roch Popa. Banchetul eu mâncări bune e m ai mică decât în lunile de iarnă. ori-ce pământ uscat şi călduros — a-
de post a fost servit cu gust de dna Economii noslrii fac tocătură de cela este cel mai convenabil teren şi mai
Nemeş, soţia învăţătorului. N’au lipsit sigur pentru producerea lucernei. Lo­
paie şi fân, amestecându-le acestea cu
nici discursuri şi mulţămiri la adresa
uruialâ de orz sau cucuruz, dând ast­ curile mlăştinoase, argiloase şi năsipoase
cârmacilor Reuniunii etc.
fel paielor şi fânului un gust mai bun şi nu sunt pentru a produce lucernă. E
„Emanuil". .
o digestiune mai mare. Intre nutreţurile bine ca toamna să se facă o arătură
Lucerna ca nutremânt pentru Yite. principale şi bune hrănitoare putem so­ cât de adâncă, fiind-că rădăcinile ei sâ
coti la loc de frunte şi lucerna. Plan­ întind în pământ până la 1 m. 10 cm.

Pentru ca plugarul să-’şi poată lu­ ta aceasta — lucerna — poate fi în­ — tot toamna după ce s’a ogorît sau
cra cum să cade ţarina ca, are necon­ trebuinţată la vite în jlouă forme, verde primăvara până nu s’a făcut arătura
diţionată lipsă de vite bune trăgătoare, si uscată. ? pentru sămănat să va îngrăşa pămân­
>
cari să aibă deplină putere, mai cu sea­ Această plantă este a să considera tul ca bălegar — gunoiu — de vite.
mă la munca pământului cu plugul. în tara noastră, în —- tocmai ca tri- Sămânţa ce vom sămăna trebue să fie
Puterea unei vite depinde de si­ foiul roşu în ţările de nord. Pentru cei calitate cât mai bună, căci după cum
gur dela valoarea şi cantitatea nutremân-
__ ,__ ' •__ cari păşesc pe calea progresului agri- zice vorba »ce sameni aceea răsare«,
Sămănatul în cele mai multe cazuri să
tului care îl capătă. Cu cât o vită tră-
gulturei — lucernă este o plantă foarte
i c i
Merse prin oraş cu faţa astupată, ca să nu s’au mai întors. Ti-am spus că eşti bun, Smeoaica cum a făcut, cutij n’a făcut, ce a
un-1 mai cunoască nimeni. şi toţi oamenii buni trebue să aibă ceva rfs- vrăjit ce n’a vrăjit, destul că a omorât pe
La maginea oraşului văzu o casă, care plată, un viitor frumos te aşteaptă. Ascultă împăratul, pe împărăteasa şi pe toţi oştenii
era să se huruie de veche, el să gândi: dar’ ce-ţi spun eu. A fost odată un împărat, lui, iar’ fata o-a făcut peatră, chiţir când era
— Precum văd, aici şede cineva şi i-să care avea numai o fată. împărăţia lor era mare la isvor. A fost foarte frumoasă fata aceea
huruie casa, iar’ de reparat nu şi-o poate. Tot şi puternică, să putea măsura cu toate împă- şi pentru aceea §â chiamă zîna de peatră.
atâta cu câteva minute, mă duc să-o prop­ răţiiţe. Lor nu le-a fost destul, că le-a dat Poate ursita a voit, ca până va fi ră­
tesc cu un lemn. D-zeu o fată, ci ar fi dorit, ca să aibă măşiţă de smeoaica aceea, zîna de peatră să
Să dusă la casă şi pusă un lemn, ri­ un fecior, care să moştenească împărăţia. şi nu să mai mişte de acolo, ci tot peatră să
dicând, cornul picat. avuţia lor; pentru aceea totdeauna cârteau fie. Acum cei trei feciori ai ei sunt omorâţi,
Când era să plece, eşi din casă o mu­ împotriva lui D-zeuf Apoi ştiut este] că D-zeu mai este bătrâna în viaţă, care a omorât pe
iere bătrână, era Sfânta-Duminecâ, care îl totdeauna pedepseşte pe toţi aceia, cari deşi fratele tău. De vei avea grije, o vei omorâ,
striga napoi zicând: ştiu sau trebue să ştie, că Dumnezeu toate şi-atunci folosind ce-ţi va spune bătrâna de ;
— Vino încoace, omule, vino. le face bine, totuşi cârtesc îpotriva lucrării smepaică, vei învia pe fratele tău, vei învia
Să duse, îl băgă în casă, îl puse pe lui, nefiind îndestuliţi cu ce face. Când a şi pe fata cea de împărat, o vei lua de soţie
scaun şi îl tntrehă: crescut fata mărişoară, ba încă şi când să şi vei fi împărat peste împărăţia aceea. No­
— Unde mergi ? juca în colb, a avut destui peţitori, dar’ îm­ rocul fetei, că smeul în chip de bâlaur a pe­
— Am avut un frate, — răspunse fe­ păratul nu a vrut s’o dee zicând, că lui îi rit de sabia fratelui tău, că luând pe fata
ciorul, — cu numele Măr, pe fnine mă chiamă trebue împărat în loc. Pe aici să ţinea o sme- împăratului de acolo,, nici odată nu i-s’ar fi
Păr, frate-meu s’a dus în lume, şi precum oaicâ bătrână, care avea trei feciori, pe care gătat neamul şi rămăşiţa. Eu am fost Ia înţ- '
am auzit, s’a dus la zîna de peatră după apă i-a ombrât fratele tău Măr, pe unul în chip păratul, de le-am spus, că e bună apa dela
ca să spele pe împăratul şi împărăteasa spre de smhu, pe altul în chip de taur şi pe al >zîna de peatră«, cu toate că aceea apă e
a să însănătoşa. Acolo de bunăsamă a perit treilea în chip de bâlaur; aceea smeoaicâ ceru ca şi cealaltă, gândind, că fratele tău ca om
căci pe năfrâma mea ce mi-a lâsat’o s’au ivit fata pe sama feciorului ei cel mai puternic, bun şi credincios ce l-am cunoscut să va abate
trei picuri de sânge. Mă duc săi caut. ' acela care a fost în chip de bălaur în fân­ pe la mine, si după sfaturile mele va desiega
~ Oh! dragul meu acolo şi tu ppriai tâna din oraşul nostru, dar* fireşte împă­ de vrăjituri pe abeea nenorocită fată omo­
dacă nu te-ai fi abătut pe-la mine. Eşti bun ratul nu s’a învoit. Nu s’a rugat lui D-zeu rând smeoaica, dar’ am văzut că el aceea nu
la inimă, pentru-câ mi-ai proptit casa, şi, să-l scape din încurcătură; n’a cerut dela nime a făcut’o, dar’ a şi păţit’o cu negândirea lui.
fratele tău a fost bun om, dar’ adâncit în vr’un sfat, oi numai de capul lui a lucrat. A Smeoaica ia ţipat păr din capul ei; ca să-iel
gânduri, nu s’a uitat în lături, şi aşa, ca toţi, pornit cu oastea îfl contra smeoaicei pentru ţipe peste câni, el aşa a şi făcut, iar’ ea cu vrâ-
cari au trecut p’aici şi nu au dat de mine îndrăsneala care a avut’o când a cerut fata. jiturile ei, cu păru! ei, a legat cânii ca şi cu