Page 4 - Bunul_Econom_1906_47-48

Pag. 4 B U N U L ECONOM Nr. 47—48

face primăvara pe timp uscat, după să- precedent şi ale cruţării, dupâ-ce afost face fără amânare raport inspectorului
mănatul orzului şi ovăsului. Acolo unde pertractat în şedinţa curatoratul ui sau şcolar regesc.
a scaunului şcolar, şi provăzut cu apro­
clima de primăvară este mai secetoasă, Dacă comuna- politică este obli­
barea inspectorului şcolar regesc^ ca pri­ gată a îngriji de toate trebuinţele ma­
e mai recomandabil dacă lucerna să sa-
măria comunală să aibă posibilitatea de teriale- ale economiei de pe lângă şcoala
mână de cu toamnă. Cantitatea de să­ a intercala cele trebuincioase în preli­ economică de repetiţie cu învăţător spe­
mânţă ce voim a sămăna, diferă după minarul comunei şi în senzul §-lui 125 cialist independent şi despre trebuin­
uscătura climei şi pământ; ea poate să al art. de lege XXII din 1886 a le per- ţele şcoalei, curatoratul respective sca­
fie 15— 25 kilogr. de un pogon. După tracta în adunarea generală extraordi­ unul şcolar trimite reprezentanţei (con-
nară de toamnă.
ce s’a sămănat trebue grăpata uşor, ziliului) comunale un exemplar nedocu­
Despre aceea, că reprezentanţa co­ mentat al computului despre materialele
căci fiind măruntă, să nu între mai a-
munală lffat-a şi prevăzut-a indigenţele furnizate în scopul indigenţelor materiale.
dânc de doi şi jumătate centimetri. In şcoalei economice de repetiţie cu învă­
primăvara a doua după sămănâtură, pă­ ţător de specialitate în budgetul per­ Dacă, de indigenţele materiale ^în­
grijeşte tezaurariatul regesc, respective
mântul să se grape — dândui-să din tractat în adunarea ţinută în timpul in­ dacă despre acelea este şă se îngrijească
nou gunoiu. Recolta lucernei dela un dicat, curatoratul cere dela primăria co­ în contul venitelor aceluia şi în cadrul
munală înştiinţare până la 1 Decemvrie
pogon — socotit fiind mediul — ar fi budgetului şcoalei economice de repe­
a fiecărui an şi despre acest rezultat
cam 2200 kg. anul, ear între împreju­ tiţie, atunci budgetul în toată regula al
înştiinţează şi i pe învăţătorul specialist. economiei, respective al institutului tre­
rări mâi bune produsul anual poate fi
Tocmai aceasta procedură este de bue înaintat pe calea inspectorului şcol.
şi până la 4500 kg. Cu cât pământul a să urma şi atunci, când comuna s’a reg. ministrului de culte şi instrucţiune
unde este sămănată lucerna îi va prii obligat prin contract că ya procura im- publică, care îl stabileşte din cinci în
mai bine şi va fi favorizată de timp mobilfi pe sama şcoalei- economice de cinci ani.
•potrivit, cu atât mai mare e produsul ei. repetiţie cu învăţător specialist. Dacă
comuna ar refuza împlinirea obligamen-
JF. Hamsea.
telor luată în această direcţiune, cura­ Cătră abonenţi.
toratul respective scaunul şcolastic tace
Prin aceasta aducem la cunoştinţa
Şcoala economică de repetiţie. raport inspectorului şcol. reg. petruca onor. abonenţi, că numărul aceşta e ulti­
să iee dispoziţiuni urgente corâspunză- mul ce apare în formatul aceşta, mare.
(Urmare şi fine).
toare. Numărul viitor îl vom tipări pe for­
- §. 58. Dacă dintre indigeriţiile materiale mat 8°, de 16 patine Şi apare numai la
Dacă şcoala economică de repeti­ comuna ar dori să execute anumite lu­ 29 Decemvrie n. cu un cuprins mai va­
ţie cu învăţător specialist de economie crări în regie proprie, cum ar fi unele riat, având articoli de scriitori economic»
buni.
deosebit şi celelalte indigenţe aparţină­ transformări sau restaurări, contra aces­ Ne rugăm ca şi de aci înainte să fim
toare economiei sau o parte a acelora tora nu să poate face excepţiune, dar’ favorizaţi de binevoitorul Dv. sprijin, abo­
este datoare a le provedea comuna po­ şi în astfel de cazuri curatoratul, scau­ nând foaia şi pe mai departe. -
litică, atunci curatoratul său scaunul şco­ nul şcolar şi învăţătorul specialist de Totodată rugăm pe d.nii abonenţi res-
lar prin învăţătorul specialist înaintează economie sunt îndreptăţiţi a controla tanţleri ca să-'şi achite preţul abonamen­
primăriei comunale preliminar pentru lucrările; şi încât anumite lucrări ar vă­ tului pe anul de faţă, cât mai curând.
anul viitor compus cu strictă conzide- tăma interesele institutului şi ale eco­ Adm. şi Red.
rare la rezultatele şi indigenţele anului nomiei, sau nu ar corăspunde, să va „0unul Econom”

nişte lanţuri; lui ia luat puterea şi aşa l’a Baba ear’ zise: — Taci, babă spurcată, şi aibi grijă nu
prăpădit. Te vei duce şi te vei feri de aceasta. — Vai, că frimu-mi-e, mor de frig, atinde broasca ta de carnea mea, căci ţi-o
Ai grije însă la lucrurile aeestea, nu uita de — Da scobori-te şi te încălzeşte, să nu arunc în cap.
D-zeu, căci atunci toate sunt trecute, D-zeu te aud văietându-te — zişe Păr, fâcândursă Iar’ atingea broasca de caroea lui Păr
să-ţi ajute. Eată eu îţi dau nişt; picături, aces­ răstit. şi zicea:
tea bândule nu să va lega de tine nici o — M’aş scobori, dar’ mi-e frică de cânii — Eu mâne carnea ş- tu broasca.
vrăjitură. Acum te du că azi fiind ziua mea, tăi, — zise ţ>aba. — Taci, babă spurcată,— că te dau la
eu trebue să merg la biserică. — Nu te teme, — zisă Păr, până voi cânii mei să te rnânce.
Plecă Pâr mulţumind lui D-zeu pentru fi eu aici, nu-ţi vor face nimic. — Te mâne eu pe tine cum am mân­
îndreptare, şi gândind la ceea-ce zisese; Măr — Ba mă tem, — răspunse baba cat (şi pe frate-tău.
cătră mumâsa când l’a inferat; acesta era no­ numai fi bun, na trei peri din capul meu şi-i Atunci ca muşcât de şerpe sări Păr în
rocul, care i la mâncat mumă-sa, căci şi-a ui­ aruncă peste câni. sus şi strigă cătră câni:
tat să facă o fată bună, şi din aceia au pro­ — Bine. — Na Bujor, na Rozor, na Cetina-bra-
venit toate nenorocirile lui şi mai în urmă Ea luă trei peri din cap, îi aruncă jos, zilor! prindeţî-o şi mi-o ţineţi?
moartea. >. şi zise încet ca el să n’o auză: îndată săriră cânii, unul o prinse de
Ajungând şi el în aşa loc, de unde să — Lanţ peste câpii tăi 1 grumazi altul de picioare şi altul de mâni.
vedea »zîna de peatră«, un dor ferbinte-1 cu­ El luă perii şi-i băgă în foc. Insă ea Atunci zise Păr:
prinsă. I-să părea departe locul până acolo simţi putoarea şi zise: — Aturisită-ţi fie mumăta, te învăţ eu
să vadă pe aceea, care îi este ursită lui. — Ai aruncat perii în foc, mă înşeli pe tine.
Totuşi gândi, că fiind înserat, să ră­ poate ţi-e frică, un june voinic de o biată Unde-i frate-meu?!
mână sub un copac şi să se odihnească până babă rătăcită şi ascunsă aici de fiarâle săl­ —- Lasă-mă, că ţi-l dau, — răspunse
dimineaţa, ca aşa în ziua următoara mâi bine batice. baba, — e aci la copacrul din dreapta, vezi
să se poată lupta cu smeoaica, dacă va fi — B v nu mi-e frică. Na Bujor, ce ţi-ai cânii acolo.
lipsă de aceea. băgat coada în foc de ai pârlit-o! Coada câ­ — Haid’ iute şi mi-1 arată.
, ' Să duse tocmai sub copacul, unde fu­ nelui s’a pârlit nu pierii tăi. -ţ— Dute la buşteanul acela, scoate-i inima
sese frate-său, făcu un foc bun şi vru să-şi Ea crezu; să sccborî jos, să puse lângă din el, te du cu ea spre dreapta şi vei găsi
frigă carnea ce a fost vânat-o prin pădure. foc şi zise: lacul zânelor, pune-i inima jos şi fă formă de
Când întorcea carnea în frigare mai bine auzi — Vai că mor de foame. trup de om din pământ pe lângă inimă, spa­
din copac glasul: — Fă-ţi de mâncare,zise Păr. lă 1 cu apă din lac şi va invia.
— Vai, că frigu-mi-e, mor de frig. Baba luă 0 broască o împlântă în fri­ Aşa şi făcu, să duse, făcu ceea-ce zise
Să uită în sus şi văzu o babă în copac. gare, o puse pe foc să se frigă, şi pe care baba, şi înviă frate-său Măr.
Îndată ştiu cine, e. deci zise: atingând-o de carnea lui Păr zicea: — Vai, că mult am durmit, — zise Măr.
— Scobori babă, de te încălzeşte. — Eu mâne carnea şi tu broasca. — Ai fi durmit tu pentru tot-deauna,