Page 5 - Bunul_Econom_1906_47-48
P. 5
Nr. 47—48 B U N UL ECONOM P»g. 5
' Nocrolog. M ihail Cândea, paroch hrăni pe ceilalţi membri ai familiei. Pe
gr.-or. în Avrig a încetat din viaţă lângă foamete mai bântue şi tifusul, co-
Sâmbătă în 8 Dec. n. în etate de 79 lera, scorbutul şi alte boale rele. Ce
Seara sf. Andrei s’a sărbat
şi în Orăştie cu vorbiri, declamări şi şi 52 de ani ai păstoriei sale ea pa bine era, dacă miliardele cele multe nu
cântări potrivit aranjate de învăţătorii roch ear 58 ani ai fericitei căsătorii în să cheltuiau în nenorocitul răsboiu în
mormântarea s’a făcut Marţi în 11 Dec. Japonia, ci să ajuta acum ţărănimea cu
nostrii din loc şi elevii lor. A fost aşa
la 10 oare a. m. în cimiteriul bisericei banii aceia!
de cercetată încât şalele dela azilul co
gr.-or. din Avrig, * ■ I : ’ .
piilor au fost prea înguste pentru a te
tnai Simţi şi bine într’o astfel de înde- Cuprinşi de adâncă durere aducem Natura este întotdeauna cel mai
suială. această ştire jalnică, la cunoştinţa tutu mare măiestru de vindecare şi mijloacele
Din contribuirile benevole a rămas ror cunoscuţilor. Ana Cândea n. Pos şi căile ei sunt admirabile. Aşa sunt d.
şi pe seama bibliotecei o sumulicâ co tea soţie. Ioan, protopop, Vasilie, Maria, e. cuprinse. în uleiul de peşte forţe vin
Ana. Ioan, Nicolae. Eudochia, Ioana şi decătoare, pe cari nu le poate prepara
respunzătoare. Ostenpala învăţătorilor
Floare, ca fii. artificial nici o fiinţă omenească. Forma
nostrii pentru succesul moral şi mate *
rial merită toată lauda! cea mai gustoasă şi mai uşor de mis
* Nou răsboiu. Din Asia răsări-, tuit a uleiului de peşte să oferă în
teană vine veste că Iaponezii sunt ne- »Emulziunea-Scott«, care acum să ca
Dl Dr. Aug. Bunea, canonic
mulţămiţi cu atitudinea Rusiei în situa- , pătă în toate farmaciile.
în Blaj şi-ja săţbat Marţi jubileul de 25 *
ţia nouă şj au de gând ca In înţelegere
ani de când a fost sfiinţit întru preot.
Cu China să pornească un nou război O epistolă. Stimatului Domn Al-
' ■ ■ * contra Rusiei şi să o împingă până din bert M iii Ier, Budapesta, str. Vadâsz V.
Primul ooh de aramă la noi. colo de lacul Baical. nr. 42/G Am primit crucea inventată
Societatea minieră franceză dela Almă- * de d-voastră şi vă rog să primiţi sin-
şel (comit. Hunedoara) va ridica la pri Hârtie de bumbac lnventatorii cerile mele mulţămiri de oarece prin
măvară un coh de aramă Ia Zam. A- americani au descoperit o nouă mate invenţia d-voastră v’aţi îndurat de mine.
cesta e cel dintâiu coh de aramă în rie pentru fabricarea hârtiei. Fiind că Rog pe bunul Dumnezeu să vă binecu-
Ardeal, la cari vor trimite producte pasta de lemn devine din ce în ce mai vinte pentru aceasta. Cu deosebită sti
de-ale lor şi băile ■ de aramă din Un scumpă, ea s’a înlocuit în mod avanta mă M atei D irkits. Această scrisoare a
garia, jos prin fire de bumbac. Rezultatele primit-o adresatul care e inventatorul
Societatea franceză va face şi o cale primelor cercetări să zice că au fost crucei duple elecro-magnetice R. B nr.
ferată minieră între Almăşel şi Zam. atât de favorabile că s’a şi făcut o so 86.967, care inventaţie, are efect vinde*-
* cietate cu un capital de 15 milioane câtor contra ischiasului, reumei, astmei,
La Fondul Victor şi Eugenia de franci pentru a face hârtie de sgârciului de inimă, etc.
Tordăşianu pentru înzestrarea tetelor bumbac. *
sărace au mai dăruit: Timotei Popo- Cum putem vindeoa gutura
vici, profesor la sem. »Andreian« cor. Foamete în Rusia. Printre ţă iul oailor? Este ştiut, că caii capătă
10; Emilian- Cioran, hirotonit preot. rănimea din Rusia dom leşte cea mai de multe-ori morbul foarte periculos ce
{Răşinariu) şi soţia şa Elvira n. Coma- mare mizerie. Oamenii nu mai au ce să numeşte guturaiu Calul care are gu-
nici, cor 4 ; Sora Drăgoi, soţie de cur mânca. Tătarii îşi vând copiii, şi mai turaiu să cunoaşte de pe următoarele:
sor consist, cor. 2. ales fetele mari pentru-ca să pună mâ nu are poftă de mâncare, tuşeşte şi
* na pe nişte parale şi să aibă din c e ' lapădă pe nas un fel de umezeală gal-
de nu veniam eu, şf îi spuse în ce umblase — Cine eşti tu? plecat cu toţii la oraşul, unde era fata îm
şi câte păţise, şi ce ştiuse. — Eu sunt acela, care din blăstămul păratului, pe care o scosese Măr dela bălaur.
Atunci zise Măr: smeOaicei tc-atp scos. La marginea oraşului să uită Păr să vadă că
— Cât e . de bine, că are cineva un — Unde-i smeoaica ? suţa cea stricată, dar’ nu văzu.
frate credincios ca ţine, iţi mulţumesc, că ma-i — Smeoaica e aci mai încolo, îndată o Deci zise cătră Măr:
scos din nenorocul, în care m’a băgat mama. sâ-i curm zilele! — N’ai văzut aici o căsuţă?
Vorbind, ajunseră la smeoaica, care era Ea căzu leşinată în braţele lui. '> ■ — Ba mi s’a părut că am văzut, dar’
to t în ghiarâle cânilor. Lu te teme dragă, — zise el, — nime nu m’am uitat la ea.
Măr îi zise: nu te va scoate din braţele mele, a mea vei Atunci spuse Păr toată istoria cu casa
— Unde sunt cânii mei ?! fi, şi-o sărută cu dragoste. aceea şi ştiură toţi, că Dzeu i-a îndreptat pe
— Eati colo, — arătă smeoaica, — Ea să trezi din leşinul, în care căzuse calea aceea. ,
sunt desiegaţi. şi zise: Ajungând la împăratul, el şi împărătea
— Na prihdeţi-o şi cânii meii Florean, — Dacă m’ai scos a ta Voi fi. sa s’au fost sculat, şi îl aşteptau pe Măr.
Cioban şi Frunzâ-de-măgheran. Merseră înapoi şi ajungând Ia smeoaică, Au spus toate câte au păţit; au tăcut
Păr îi zise. zise Păr cătră câni: apoi logodnă şi au mers cu toţii la tata şi
— Babo, cum să înviez zîna de peatră ?! — Na Florean, na Cioban, na Frunză- mama lui Măr, şi la mama lui Pâr.
— Este colo de desubtul ei un cui de de-măgheran! na Bujor, na Rozor, na Ceti- Ol ce bucurie mare a fost pe toată
ftr, acela să-l scoţi şi apoi învie, — zise nea-brazilor! toată fărâmă să-o faceţi! împărăţia.
smeoaica. • Cânii o şi prinseră şi o tăcură toată Au făcut apoi un ospăţ ca acela! Măr
— Ai grijă frate Măr, — zise mai în praf, nu mai rămase scbiamătă din ea. Capul a luat de soţie pe fata de împărat, ce o scă
colo Păr, să nu-i taci nimic, că poate n’a fi i-1 arseră. pase din gura bâlauruîui, rămânând la tatăl-
spus drept şi când mă reîntorc s’o aflu aici. încă tot atunci noaptea a mers la cur său; iar’ Păr a luat cu sine pe mumă-sa, pe
— Bine frate. tea fetei celei schimbate din stâncă, acolo toţi bucătăreasa, şi cu logodnica lui să duse a-
Plecă Pâr, ajunse la zâna de peatră, au cunoscut-o de pe chipul ei, care era pe casă în împărăţia acesteia; a făcut apoi şi el
beu apă din izvor şi scoase cniul de desubt. păretele casei, unde dormia e a .' ospăţ, şi a rămas împărat. Măr împăratul şi
Peatra d .n ce în ce să ^schimbă în car Tot oraşul, care o aştepta de mult, îi Păr împăratul au trăit apoi şi mai departe
ne şi în oase, până in urmă să făcu o fată veni înainte să o vadă, şi a întrebat-o: ca doi fraţi şi dacă n’au murit şi astăzi trăesc.
frumoasă, caşl care n'a mai fost sub soare. — Unde ai tost atâta timp ? Cine nu crede, să se ducă să vadă.
—• Vai, câ mult am durmit — zise. — Am fost moartă, — răspunsă ea,—
—■ Ai fi durmit în veci, de nu te scu dar’ junele acesta m’âi înviat, omorând sme
lam eu. oaica, vrăjmaşa noastră.
-— Văzând ea un june înaintea ei, să — EI să ne fie dar’ împărat!
înspăimântă şi zise: S’au logodit fiind dn faţă şi Măr, şi-au
