Page 1 - Calauza_1990_02_01
P. 1

JURNAL  INDEPENDENT  DE                                ANUL  I
                                                                                                                                            Nr.  1

                                                                                                                                      JO I,  1  FEBRUARIE
                                                                                       OPINIE  Şl  INFORMARE                                 1990
                                                                                                                                       4  PA GIN I  1  LEU






                                                                                                                                         u  găsesc  a lt  te rm e n
                                                                                                                                     N
                  Că t r e               c i t i t o r i                              Prin   telefon,  de  la                       p a ra fra z e z    p o triv it   p e n tru
                                                                                                                                         m a i
                                                                                                                                         M it ic ă   S avici,  d e şi
                                                                                                                                                         il
                                                                                                                                              c u   b u n ă - ş tiin fă
        R edacţia  noastră  adresea­  Doamne,  cîte  drepturi  şi   siţi  pentru  ideile  şi  gîndu-                                p e   D a n   V e ro n a .  D a r   c h ip u l
      ză  un  călduros  „Bun  gă­  libertăţi  sfinte,   cuvenite,   rile  lor  •   C om petenţă  şi   colaboratorul  nostru         a c e s tu i  c o p il  d e   d o is p re z e c e
                                                                                                                                                        pe
      sit"  atît  confraţilor  de  con­  doresc  rom ânii !  Declarăm    profesionalism   în  toate  sec­                           a n i,  a p ă r u t   d in t r - o d a iă    îm i
                                                                                                                                            te le v iz o ru lu i
                                                                                                                                    e c ra n u l
      dei,  din  ju d eţ  şi  din  ţară,   cititorilor  că  vom  lupta  cu   toarele  vieţii  economico-so-   din  Paris :
      cit  şi  dragilor  noştri  cititori.  toate  forţele  pentru  îm pli­  ciale  (nu  prom ovări  după...                        d e m o n s tre a z ă    că   lu m e a
                                                                                                                                    d e sc ris ă
                                                                                                                                            cu   a tita   p ric e p e re
        P înă  acum ,  poştaşul  nu   nirea  acestor  aspiraţii.  Cî-   dosare !).                                                  d e   p o e tu l  in  ca u z ă ,   există
      ne-a  adus  prea  m ulte  scri­  teva  dintre  ele :  •   Egali­  Nu  le  m ai  înşirăm    pe   Dragi  Prieteni,              c u m p lit  d e   c ru d   şi  de  a d e ­
      sori  de  la  cititori.  Este  fi­  tate  în tre  toţi  rom ânii,  in­  toate  aici.   Dar,  declarăm    Noi,  cei  din  Franţa,  am   văzut  întreaga  voastră   v ă r a t  la   un  p a s   d e   nor.  Şi
      resc.   „Călăuza"  abia  s-a   diferent   de  naţionalitate,   cititorilor   că  vom  lupta   Revoluţie  în  direct  pe  canalele  de  televiziune.  Este   n o !   n -a m    ş tiu t  !   N - a m
      născut.   Dar,   publicaţia   religie,  sex  etc.  •   C ălăto­  pentru  tot   ceea  ce  este
      noastră  —  num ită  (deocam­  rii  libere  pe  oricare  m eri­  dem n  şi  frumos,   pentru   unica  revoluţie  din  lum e  care  n-a  avut  nim ic  de  as­  ş tiu t  ?
                                                                                   cuns,  în  care  poporul  şi-a  spus  cuvîntul  şi  a  înfăptuit
      dată)  „Călăuza"  şi  cu  apa­  dian  al  lum ii  •   Păm înt   păstrarea  naturii  aşa  cum   ceea  ce  trebuie  să  se  întîm ple  în  tim purile  noastre   In fe rn u l  d in   c a re   e l   a
      riţie  (deocam dată)  săptăm î-   pentru  bietul  nostru  ţăran   ne-a   lăsat-o   Dumnezeu,   care  nici  pe  departe  nu  mai  sînt  ale  tiraniei.  Am  tras   fu g it   se  n u m e ş te   le a g ă n u l
      nală  —  declarăm ,  aici,  că   rom ân   (nu  doar  pentru   vom  lupta  pentru  Om  (cu   pe  casete  tot  ce  s-a  dat  la  noi.  Şi  s-a  dat  totul.  E  o   d e    c o p ii  P om irla ,  ju d e ţ u l
      îşi  pune  paginile  cu  totul   m orm înt,  ca  pînă  acum   !)   „O"  m are)  şi  toate  nevoile   m ică  istorie  a  Rom âniei  pe  care  o  ţin  pentru  a  o  cer­  B o to ş a n i.   A   a ju n s    to c m a i
      şi  cu  totul,   la  dispoziţia   •   O rganizarea  confruntării   sale.     ceta  din  cînd  în  cînd.                       la  B u c u re şti,   s p e rin d   in c ă
      tu turor  cititorilor,  a  dorin­  tu turor  m ărfurilor   rom â­  Am  lăsat   pentru  final   R egret  că  unul  din  reporterii  noştri  a  fost  strivit   in  o m e n ie   şi  in ţe le g e re   deşi
      ţelor  şi  intereselor  colective   neşti  pe  PIA ŢA   —  singu­  declaraţia  către  tinerii  ci­  sub  şenilele  tancurilor,  în  Bucureşti.   Este,  probabil,   ră n ile   lu i  sint  a d in e i.   Pro-
      ale  oamenilor.          rul  loc  în  care  va  învinge   titori  :  fără  voi,  dragi  ti­  picătura  de  sînge  pe  care  trebuie  să  o  jertfim   noi,
        Ştim   că  setea  de  ADE­  produsul  cel  m ai  bun  şi  cel   neri,  fără  jertfele  voastre   francezii.  Fie-le  ţărîna  uşoară  eroilor,  tu turor  eroilor
      VĂR  este  atît  de  puternică                    din  Decembrie  1989,  n-am    care  s-au  jertfit  în  M area  Revoluţie  a  R om ânilor  I
      la  cetăţenii  României  Libe­  m ai  ieftin,  singura  m odali­              Acum,  vă  doresc  putere  şi  luciditate,  în  libertate  şi   ÎNGER  chilug
      re  —  cum  a  fost,  de  fapt,   tate  prin  care  producătorii   fi  putut  să  aşternem   pe   dem ocraţie !  Iar  pentru  viitor,  vă  prom it  cît  mai  m ulte
      întotdeauna,  fără  însă  ca   de  orice  gen  se  vor  trezi   hirtie  nici  un  gînd  din  cele   veşti  despre  ce  sim te  F ranţa  pentru  sora  sa,  România!
                                                        de  m ai  sus.  „Călăuza"  va
      însetaţii  să  aibă   dreptul   din  letargia  ceauşistă,  rea­
      m ăcar  la  un  „pahar  de  a-   litate  anacronică  în  care  —   reflecta  preocupările,  fapte­  NICOLAS  PÂNDARU          p r i a - l  m a m ă   l- a   a lu n g a t,  l-a
      devăr"  —,  încît  noi,  redac­  conform   indicaţiilor...   „a-   le  şi  ideile  care  vă  anim ă,                          in c h is  b u c u ria ,  i- a   in g u s la t
                                                               nu  îşi  propune  —
                                                        însă,
      torii  „Călăuzei"   declarăm    toate.ştiutorului"  !  —  nicio­                                                              c e ru l  d e   d e a s u p ra    c a p u lu i,
      cititorilor  că  reflectarea  A-   dată   întreprinderile   nu   conform  num elui  —  să  vă                                 in tr-u n   le a g ă n ,   ca re ,  d u p ă
      DEVÂRULUI  constituie  ju-   trebuiau  să  dea  falim ent,  ci   îndrum e,   în  nici  un  fel,                              d e s c rie rile   tin ă ru lu i,  s e a m ă ­
      răm întul  nostru  de  credin­  conducerile  acestora.   Aşa-   paşii.  Din  c o n tra :  „Călău­  IN   Z IA R U L   D E  A Z I :  n ă   m a i  m u lt   cu  un  la g ă r,
      ţă  şi  vom  lupta  pentru  el   zisa  „economie  de  piaţă"   za"  noastră  este  fericită  să                              în tre b ă rile   lu i  :   „ D e   ce  m -a
      chiar  în  situaţia  cînd  anu­  îşi  va  spune  cuvîntul  şi  la   vă  urm eze,  să  fie...  călău­  ■   Rom an  poliţist  în  foileton  :  „Figurina  de  plum b",   a lu n g a t   ?   D e   ce  nu  m -a
      m ite  „grupări  lezate"   ar   noi,  desigur,  în  mod  gra­  zită  de  dum neavoastră 1  tradus  din  lim ba  franceză  de  Neculai  Chirica  p u t u t   tin e   şi  p e   m in e ,  c u m
      dori  şi  ar  reuşi  să  ne  aga-   dat,  ca  în  toate  ţările super-       ■   Horoscopul  copacilor                       fin e   p e   ă ila lţ i  d o i? "    d e vin
      ţe  de  m îini  tristele  „inele   dezvoltate  ale  lum ii  •   Oa­  Vă  m ulţum im  I                                       obse sive    şi  z d ru n c in ă    d in
      de  logodnă"  ale...  cătuşelor !  menii  să  nu  m ai  fie  pedep­  „Călăuza"  ■   Un  condam nat  la  m oarte  pentru  insurecţie  arm ată  te m e lii  s u fle tu l  o ric ă re i  m a ­
                                                                                                                                   me,  o ric ă re i  le m e i.
                                                                                                                                     O ,  in g e r  c h ilu g ,   in g e r
                                                                                                                                    chilug...
       Eveniment  la  Maternitatea  Deva                                                                                             „ V re a u   să  invăţ.  Să  d e ­
                                                                                                                                   vin  o m   d e şte p t.   A m   n o te
                                                                                                                                               de  la   o p t  in
                                                                                                                                    b u n e,  n u m a i
          Trei  copiliţe  libere!                                                                                                  sus".   S in t  fr in tu r ‘   de  lu ­
                                                                                                                                    n i'n â    in  g in d u r ile   a tit   de
                                                                                                                                    În tu n e c a te   a le   iu ;  M itic ă .
        Dragi  cititori  !   Vă  adu­  socotite  „tabu"  ca  date  ale
                                                                                                                                            scriso a re  adresată
                                                                                                                                     In tr-o
      cem  la  cunoştinţă  un  eve­  declarării   naşterii  la  sta­                                                                D - lw   Ion  llie s c u   işr  d e sc rie
      nim ent   unic  petrecut  la   rea  civilă.   Poate  se  mai                                                                 cu  sfia lă   via ţa .   C u v n t e le
      m aternitatea  Deva.  în  ul­  reconsideră  şi  data  înre­                                                                  p lin g   in  io c u i  s e m n a ta r u lu i
      timii  20  de  ani.      gistrării  naşterii  civile  faţă                                                                    In  o c h ii   lw   nu  m a 1  e  ioc
        La  20  noiem brie  1989  au   de  data   naşterii  biologice                                                              d e c it  de  a rşiţă.  O   a rşiţă  ce
      văzut   lum ina   zilei  trei   la  prem aturi  mici,  la  lim i­                                                            ne  c u p rin d e   şi  o e   noi.  ne-
      copile  gem ene :   Cristina,   ta  de  viabilitate.                                                                         g ă s m d u - n e   cuvintele...
      A driana  şi  G abriela   Vi­
      zitiu.   Toate  aveau  în  jur   Fetiţele   îm plinesc  două                                                                   Ce  s c u rt-c irc w i   a  p u tu t
                               luni.   Nu  putem   să   nu                                                                         suferi,   in  fiin ţa   ei,  fe m e ia
      de  1 500  gr  şi  42  cm  lun­                                                                                              c a re   i-a   d a t  n a şte re   ?  P en­
      gime.  N aşterea  a  fost  a-   ne  am intim   că  ele   s-au                                                                tru  ce  i- a   lu a t   d r e p tu l  la
      sistată  de  dr.  Sandu  Giotea.   născut  în  preajm a  zilei  de                                                           c o p ilă rie    d u p ă   ce  i-a   d a t
      moaşa  N atalia  Popean   şi   1  Decembrie  cînd  alte  trei                                                                d r e p tu l  la   v ia ţă   ?  P en tru   ce
      asistenta   pediatră  Rodica   surori  gemene :   Moldova                                                                    o tita    n e iu b ire ,  a c o lo   u n d e
      Ştirbei.   Fetiţele  s-au  năs­  cea  Mare.   M untenia   şi                                                                 tre b u ia   să  Pe  iu b ire   ?
      cut  fără  dureri  şi  în  lu­  T ransilvania   s-au   unit                                                                    S int  in tre b ă ri   la   c a re   n o i
      m ina  puternică  străluceau   pentru  vecie.   Poate   că                                                                   nu  vo m    a f la   n ic io d a tă   ră s­
      ca  nişte  bănuţi  noi.  părinţii  Vizitiu,  de  baştină
                                                               H ora  victoriei  R evoluţiei  R om âne,  avînd  în  m ijloc  trlco  lorul  scum p  al  p atriei,  a  în ­  puns.
        Evoluţia   ulterioară   a   m oldoveni,  le  mai  ataşează   ceput  în   sfîn ta    zi  de  22  De cem brie  1989   şi   la  poalele  cetăţii  din  Deva.
      fost  bună.  iar  m ăm ica  lor  simbolic  copilelor  şi  aces-                             F o to g rafie  de  TRAIAN  TODEA   MARIANA  PADARU
      Vizitiu  Zinica  în  vîrstă  de   te  nume,  ca  semn  al  nea-
      26  ani,  şi-a  îngrijit  copi­  tîrnării  noastre.
      lele  cu  dragoste  şi  devo­  Fie  ca  drumul  vieţii  lor
      tament,  le-a  hrănit  la  sin.   să  fie  presărat   cu  flori,
      le-a  legănat   mai  ceva  ca   la  sănătatea  lor  vor  veghea   j  2500  dolari  MU.S.A“  dispăruţi...  în
      mama   Sătiţa   lui   Moş   ca  şi  pînă  acum  medicii,
      Creangă.   Nu  s-a  supărat   la  libertatea  lor  e  chemat
      nici   cînd  fericitul  tată   să  vegheze  întregul  popor.
      Fănică  Vizitiu.  în   vîrstă   Aşa   să  ne  ajute  Dum­  |   buzunarul  unui  securist!  (I)
      de  31  ani,   şofer  de  me­  nezeu !
      serie,  în  loc   să  fie  pre­                   I    Dorul  de  tată  (pe  care  formăm  pe  oamenii  noştri   teroarea  se  refugiaseră  in   Marius.  După  bătaia  „ca
      miat,  a  fost  amendat  pen­  Dr.  MARIANA  DOBRE,   ■  nu-1  văzuse  de  mai  bine   de  ce  privilegii  se  bucura   ţările  lumii,  la  vamă  li   la  hoţii  de  cai"  au  fost
      tru  depăşirea  celor  15  zile  medic  pediatru
                                                        I   de  zece  ani  pentru  că  le-   un  cetăţean  din  ţara  ve­  s-au  luat  actele,  fiind  pre­  inchişi  intr-o  cameră  pe
                                                        I   gile  ceuşiste  nu-i  aprobau   cină  care  descoperea  un   luaţi  de  pichetul  de  gră­  pereţii  căreia  curgea  apă
                                                        I   venirea  în  ţară)  l-au  fă-   român   refugiat ? I)   i-a   niceri  de  la  Stamora.  Un   şi  era  mai  frig  ca  afară
                   Este  lumina I                       I  cut  pe  tînărul  de  numai  descoperit  şi  reţinut.  Şi-a   căpitan  cu  mustaţă,  la  38   La  plecarea  din  acest  cuib
                                                        ■  20  de  ani  Marius-Doinaş
                                                                                  văzut  tatăl  doar  prin  fe­
                                                                                                          de  ani.  i-a  bătut  cu  pum­
                                                        I  U.  din  Hunedoara  să  In-  restruica  maşinii  poliţiei   nii  şi  cu  picioarele.   La   de   năpîrci  al  Stamorei,
           Fantoma  comunismului   dogmatic  mai  bîntuie                         vecinilor...                                    Marius  a  vrut   să-şi  ia
        încă  aiurea  In  lume.  El  mai  răspindeşte  de  aiurea   ■   cerce  marea  cu  degetul.        un  moment  dat,  probabil   geanta  in  care  avea  hai­
        neîncredere,  inerţie,  egoism,  foamea  de  a  supune.  |    Astfel,  în  noaptea  de  14/15  Marius  imi  spune  că  e   nesatisfăcut   de   bătaia   nele.  ţigările  şi  două  lăn-
                                                        ■  noiembrie  1989  împreună   greu  de  descris  iadul  —   profesională  aplicată.   a   ţişoare  din  aur.  fiecare  in
           Gîtă  durere  mai  există  încă 1                                      atunci  cînd  îi  cer  să-mi
                                                        I   cu  un  alt  hunedorean  au                   cerut  un  furtun  şi  şi-a   greutate  de  cîte  6  grame
           Dar  este  lumină !                          I   trecut  frontiera  în  Iugo-   povestească  ce  a  urmat...   continuat  opera   „sadică"   Soldatul  care-i  escorta  l-a
           Libertatea  este  o  stare  de  spirit  Ea  nu  se  în­  !   slavia.  Ghinionul  celor doi   11  rog  totuşi  să  o  facă   asupra  inşilor  care  nu  fu­  impins  cu  automatul  zi-
        vaţă.  Libertatea  este  dorinţa  de a  crede  in  libertate.   I   a  fost  acela  că  în  mo-   Tresare  din  cînd  in  cînd   raseră  nimic,  nu  loviseră,   cindu-i  „Ce,  îţi  mai  tre-
        Şi  noi  credem  acest  lucru I  Literatura  română,  cul­  !   mentul  cînd  trebuia   să   şi  începe...  nu  omorlseră  pe  nimeni.
        tura  român  a  participat  activ  la  Revoluţia  română   I   aibă  întilnirea  cu  tatăl  lui  Predat  în  ziua  de  Sfîntu   Voiau  doar  să  fie  liberi   VALERIU  RAUREANU
        De  aceea  este  acuma  lumină I                ■   Marius,  poliţia  iugoslavă   Nicolae,  odată  cu  alţi  inşi   sau   să-şi  vadă  părinţii,
                                                        |    (poate  n-ar  strica  să-i  in­  care  nemaiputînd  îndura  cum  a  fost  în  cazul  lui  (Continuare  în  oag  a  2-a)
                           CONSTANTIN  BEHELEAN
   1   2   3   4