Page 2 - Calauza_1990_02_01

Pag. 2
C Ă L Ă U Z A NR. 1 • JOI, 1 FEBRUARIE 1990

Ceferişti şi călători la datorie... l
2500 dolari „U.S.A” dispăruţi... în buzunarul j
Inc-ă de la începutul re­ Tim işoara — laşi) care pe
voluţiei din Tim işoara, ce­ tim p de zi şi de noapte au %
feriştii şi-au adus din plin strigat şi- au m anifestat, au unui securist ! (I) I
contribuţia asigurînd buna m obilizat şi au făcut cu­ «
desfăşurare a activităţii fe­ noscut tutu ror celorlalţi ce­ că nu are de-a face cu liţie cu un taxi (plata fi­ tre care figura şi M arius) I
roviare şi circulaţia trenu ­ tăţeni din alte trenuri şi hoţi sau crim inali (cum ind achitată de tineri). au fost anchetaţi de o !
rilor de călători şi de m ar­ m ai ales din gări — despre ie-a m ărturisit) căpitanul
altă tristă figură a H u- |
fă în deplină siguranţă. Ti­ cele întîm plate la Tim işoa­ s-a dovedit un om. Le-a A juns aici, M arius oftea­ nedoarei Lt. Maj. M oroşa- J
ză şi mai greu... După ce
ranii vâzînd că nu mai au ra, m obilizînd oam enii în­ dat de m încare şi chiar s-au făcut cercetările de nu (femeie) pentru activi- >
ce să le facă eroilor revo­ tru sfinta şi aşteptata revo­ algocalm in - care să le li­ rigoare de către procura­
luţiei, au dat ordin să nu luţie populară. niştească durerile... tură şi de locotenentul tate îm potriva statului, I
mai plece trenuri de călă­ şi : * recte a lui Ceauşescu. J
tori înspre şi dinspre Ti­ în Staţia C.F.R. Sim eria- l Predaţi la M iliţia Deta, Busuioc (un tînăr cu su­ M erită să am intim în a- |
flet de om care a vrut
mişoara, în special, trenu ­ călători, personalul opera­ % aceştia i-au transportat la chiar să-i elibereze...) în- cest periplu a lui M arius »
rile care legau B anatul de tiv şi TESA, al Secţiei L 9, M iliţia Tim işoara, unde că respectiva fem eie lo- |
judeţele învecinate sau în­ com pus din 26 persoane o- l au fost tunşi şi îm brăcaţi tocm indu-li-se dosare ; a cotenent m ajor a propus I
doua zi s-au înfiinţat la
d epărtate ale României, cu cupnu tot atita spaţiu cît | (Urmare din pag. I) în hainele libertăţii ceau- la vrem ea respectivă ca I
excepţia intrării m ai m ultor cei 4 securişti aflaţi în „gaz­ şiste. După o noapte, s-a M arius „băieţii" veseli de toţi cei im plicaţi să pri- '
mească cite 10 ani închi- j
garnituri de trenuri cu dă" . J buie geanta ?“. Pe drum , înfiinţat la arestul de aici la etaj. Se num esc în di­
rect şi fără m enajam en­
gărzi patriotice şi securişti D iferenţa era că secu- | M arius a aflat că solda- subofiţerul Nicoriei, de la soare. N um ai intervenţia I
înarm aţi cu măciuci pen­ riştii nu plăteau chirie şi * tul era de loc din Cara- Ghc-lari care de la prim a te : M aior H aiku şi căpi­ energică a decanului a *
tru a-i bate pe tim işorenii nici im pozitul la stat pen­ | cal... vedere i-a dat un picior tanul M orărescu la insti­ reuşit să-i scape din |
aflaţi în stradă. Ştiut e că tru clădire. D atoriile astea * O dată ajunşi la gara din in stom ac lui M arius, tuţia de tristă am intire. ghearele securităţii pe »
fraţii m uncitori s-au alătu ­ le achită C.F.R.-ul. Securiş- | Deta, patru soldaţi au „Aşa ca să fie !“. Au venit cu un dosar da- bieţii oam eni nem ulţum iţi |
rat celor obidiţi ca şi ci tii mai făceau cite un chef ; început să-i bată pe pe- O dată ajunşi la H une­ lînd din 1988 cînd 6 oa­ de' regim ul tiranic a lui ,
Demn de rem arcat este a- fiindcă locuiau chiar dea­ i ron pe cei trei arestaţi doara (la orele 2 noaptea) meni de la Institutul de ceauşescu... ■
portut călătorilor de pe tre­ supra restaurantului „Fero­ * in cătuşe. Au continuat au călătorit pînă la' M i­ subingineri H unedoara (în- (Va urm a) .
nurile accelerate din 21 spre viarul'1. j „opera" (de unde dracu’
22 decem brie 1989 ; 746, 656,
I atita sadism la oameni
I popor V) în sala de aştep-’ A P E L pitalul străin odată introdus caţie, independentă, în Ţara
346 (Tim işoara — G alaţi şi C. AOA.VEI R A IIO V U W ' Inlruniţi in ziua dc 28 ia­ deri, dar să nu uităm , ca­ „Călăuză", o noua publi­
* născuţi în sinul
acestui
nuarie 1990 angajaţii în tre ­
prinderii de T ricotaje Hu­ cere după sine exploatare, H unedoarei... Un vis pe ca­
* tare. D intre pum nii ace-
Siniem îm potrivă ca niş­ re l-am trăit fiecare de-a
| lor (in) creaturi i-a scă- noi m uncitorii nvînd iarăşi lungul tim pului... Pe care
nedoara, in consens şi-au
| pat un căpitan (cu verde
D em isia doam nei exprim at punctul lor de te oameni care au stat în de suferit de pe urm a aces­ am încercat să-I împlinim ,
5 vedere îm potriva unor p ar­ huzurit, tor proprietari. Credem că găsind cînd înţelegere (mai
1a caschetă, cum precizea­ străinătate şi au
în
ză M arius) de la cerce- nel'iind alături de noi
Doina Cernea tide polilice, aşa zise isto­ vină platform a F.S.N. de trecere puţină I), cînd indiferenţă
|
ţări, aparţinînd de Bata- anii de suferinţă, să
nu-i
(mai m ultă I). ca să
( rice. care luptă cu o vio­ acum în ţară şi să ne im­ lentă spre o economie de spun altfel. Cînd entuziasm
honul disciplinar. Ştiind
lenţă deosebită contra pună un drum care în mo­ piaţă a ţării noastre este
în ziua de 23 ianuarie stat şi convingerile politi. cea mai indicată la ora ac­ din partea unora dintre noi
a.c., cu prilejul unei înlil- ce pe care le nu, sînt în Frontului Salvării N aţiona­ m entul de faţă, in situa­ tuală, întrucît noi, m un­ (mai puţini I), cînd veleităţi
părerea
ţia actuală, după
niri publice care a avut totală contradicţie. le uitînd că acest front este noastră, nu ar da rezulta­ citorii, trebuie mai întîi să din partea altora (mai
m ulţi !).
loc la Cluj, doam na Doina La noi în ţară. demisia em anaţia revoluţiei, a p o . tul scontat. învăţăm sâ m uncim cinstit,
dintr-un organism politic porului şi reprezintă po­ să ne dăm seam a că sîn-
Cornea şi-a an unţat re­ In program ul P artidului
tragerea din Consiliul Na- Sau dc altă natură — de­ porul. N aţional Ţ ărănesc — . De­ tem adevăraţii producători MĂRTURISIRE
misia sim plă şi dem nă ba­ Consiliul Frontului S alvă­ mocrat C reştin de exem ­ de bunuri m ateriale şi să
V ţional al F rontului Salvării ne com portăm ca atare.
zată, în exclusivitate, pe rii N aţionale, intr-o lună de D ar visul nu s-a risipit.
N aţionale. Ce sem nificaţie zile, a reuşit să pulverizeze plu. se spune că se va tre­ D orim ca toate cuceririle
resursele de gîndire şi voin­ ce la retrocedarea păm în- Dovadă, prezentul prinos
are acest act politic ? o întreagă legislaţie de în, revoluţiei scăldate in sîn- adus publicisticii rom âneşti
ţă ale persoanei în cauză ! turilor la ţărani. Acest
D istinsa profesoară Doi­ robire a poporului, a reu­ ge să răm înă ale revoluţiei, de m intea şi sufletul celor
na C ornea a in trat în con­ — reprezintă un gest atît şit să ne creeze dem nitatea partid nu cunoaşte situa­ ale poporului, şi nu ale in­ ce nu continuat să viseze
de rar, îneît scriem aici, ţia reală a agriculturii. M a­ truşilor de orice fel. Să sub cerul acestei părţi de
ştiinţa rom ânilor — şi nu de oameni liberi cu dreptul creăm o dem ocraţie fără
din toată inim a : M ulţum im , joritatea ţăranilor sînt bă- ţară.
num ai a lor 1 — drept cea la exprim area liberă a glo­ trini, neavînd posibilitatea precedent în istoria om e­ E m eritul celor ce s-au
doam nă Doina Cornea !
mai puternică şi curajoasă durilor şi cu dreptul de a să lucreze acest păm înt. nirii, o dem ocraţie a po­ zbătut pentru a-1 îm plini şi
lua o atitudine politică'chiar
opozantă a ' regim ului dic­ Deci ciţiva oam eni care porului, să putem trăi în- cărora m ă alătu r cu toată
A L T Ă l !TU şi în faţa acestor partide. tr-o adevărată ROMÂNIE, dragostea mea şi cu toată
tatorial ceauşist. Tocm ai a- ştiu să se „descurce" ar u r­ dem nă şi liberă. puterea mea de muncă.
ceste calităţi au propulsat-o ma su acapareze păm întui Sînt convins că lum inile
în Consiliul N aţional al revenind iarăşi la marea TRAIASCA slovelor tipărite în aceste
F.S.N. — loc pe care nu l-a proprietate privată, la mo­ ROMÂNIA LIBERA I pagini vor însenina sufle­
cerut ,insă l-a acceptat, îm ­ şieri. (Acest Apel a fost adop­ tele cititorilor şi vor adu­
preună cu alţi niulţi disi­ în privinţa industriei, ţă­ tat de către oam enii m uncii na alături de inim oşii şi
denţi din ţară, pentru a răniştii vor şi aici privati­ db l-a întreprin d erea de tri­ talentaţii ei cititori pe toţi
zarea. Aici, ei ar dori pă­
cotaje tip lină H unedoara,
creatorii de frum os din ţi­
putea sluji mai bine liber­ trunderea capitalului străin la mitingul care a avut loc nutul cuprins între Cri.ş şi
tatea poporului, alît de fra­
pentru a cum păra introprin- in ziua de 28 ianuarie 1990). Jiu şi pe cei din întreaga
gedă. ţară rom ânească, la fel de
Dem isia doam nei Doina încrezători, ca şi noi, în
Cornea din conducerea frumos, în har şi adevăr.
F.S.N.' se datorează, după Bucureşti a vorbit telespec­ „La început a fost Cuvîn-
O în trebare
cum a declarat, hotărîrii a- tatorilor rom âni. Discursul tul..." Sub sem nul E ternu­
cesţuia de- a participa la Recent, din Studiourile a fost deosebit de intere­ lui C uvînt înscriu, şi eu. cu
prim ele alegeri libere din Televiziunii Române Libere, sant. Dar : cu ce prilej ? sm erenie, aceste gînduri.
România ultim ei jum ătăţi am basadorul U.R.S.S. la C. VRIOSU NECULAI CH1RICA
de veac, stabilite pentru
ziua de 20 mai a.c ..
Ga fiu de ţărani, am in- copiii mei decît pe mine.
F ără a intra în analize
drăgit de mic copil şi-ani întoarcerea dar acum a ştiu că ea şi
complexe, pe care doar po­ sim ţit cu întreaga fiinţă bu­ toţi părinţii generaţiei mele
litologii de m eserie le pol nătatea. im ensă a sfinlului şi-au pus speranţa în ne­
face, noi considerăm de­ nostru păm înt. De aceea pămîntului poţii lor, că într-o zi ei le
misia doam nei Doina Gor- poate, şi astăzi încă, liniş­ vor aduce păm întui înapoi.
nea un act plin de dem ­ tea mea sufletească o gă­ crim inali eare-au am enin­ Doamne, Dumnezeule, dă-le
nitate. pe care ar trebui sesc cînd mă întorc în sat ţat-o pe m am a cu pistolul sănătate şi viaţă lungă
intre fraţii mei ţăranii. şi ne-au luat păm întui la şi liberă acestor tineri ca-
să-l încerce cît mai m ulţi . re-au făcut ca bunicii lor să
oameni atunci cînd consta- ' Am fost săraci1 dar aveam colectiv. Aşa am răm as să­ vină la tine, îm păcaţi, cînd
tă că funcţiile ce- le deţin păm întui nostru bun şi dar­ raci cu adevărat şi-ntregul îi vei chema, iar noi pă­
nic, care, ne răsplătea tru ­ sat a fost în doliu ca-n u r­
în anum ite organism e ale da. Parcă-o aud pe mama, ma unei invazii barbare. rinţii lor să trăim lucrînd
puterii adm inistraţiei de păm întui în pace şi liber­
Dum nezeu ' s-o odihnească, Noi, tinerii, arri lu at d ru ­
sculaţi-vu copii că s-a lu ­ m ul pribegiei. N um ai noi, tate. Doamne iartă-m ă pe
drepte. Ba mai m ult chiar, m inat de ziuă. Păşeam în pentru că pe părinţii noş- m ine cel care din fam ilia
„...num itul Isac Victor, a noastră de trei bărbaţi, am
fost condam nat prin sentin* Un om în cel de-âl doilea, rechizi­ urm a ei som noros pînă ie­ trii nu i-a p u tu t urni ni­ fost cel laş în faţa ta şi în
m eni şi nim ic din sat. A-
•ţa nr. 20 din 15 ianuarie toriul i-a prevăzut con­ şeam din sat şi-n cîmp tre- proape patruzeci de ani ei, faţa vieţii m ele şi-am de­
săream . T rupul m eu tînăr
i 959 pronunţată de fostul condamnat dam narea la m oarte. Jude- se m etam orfoza, eram om tetea Vasile şi Ion, tuşa zertat din luptă. Ceilalţi doi
T ribunal M ilitar al Regiu­ decătorii au fost însă mai sînt Eroi. T ata m ai are cas­
indulgenţi şi sentinţa a şi pasăre, fluture şi miel, Telia şi-nţeleptul m eu unchi
nii III-a M ilitar Cluj, la la moarte fost num ai de m uncă silni­ holde întinse şi păduri în D avid şi pînă nu dem ult ca de lu ptă lingă cruce, fiul
m uncă silnică pe viaţă şi că. pe viaţă. Ne aflăm deci preajm a m arilor podgorii sfinta m ea m am ă, Cătălina, m eu m ai poartă casca pe
.confiscarea averii pentru în faţa unui om cu o via­ care-ncepeau de la Blaj şi au făcut m ilioane de m ă­ cap în aceste clipe cînd eu
infracţiunea de insurecţie pentru... ţă zdruncinată şi cu o si­ se term inau deasupra salu­ tănii către păm înt la sece­ m ă m ărturisesc. Dacă se
dă păm înt, voi . cere şi eu
arm ată prevăzută de art. tu a ţie cu totul excepţiona­ lui meu din m ijlocul Ar­ rat şi săpat şi tot de atîtea
211 din codul penal în vi­ insurecţie lă. Acelaşi regim care I-a dealului. ori au privit peste podgorii cît m i se cuvine şi-l voi lu­
cra cu dor şi drag, adău­
goare la data pronunţării onorat cu două condam nări, Cînd a venit tata din răz­ şi livezi în zare, aşteptînd gind la fiecare picătură de
sentinţei, răm asă definitivă l-a răsplătit şi cu două a- boi, bucuria a fost m are, ziua Libertăţii. sudoare cîte-o lacrim ă,
p iin decizia nr. 381 din 14 armată 1(1) chiteri. Fragm entul de la dar scurtă. D upă cîteva luni M ulţi n-au m ai avut ră b ­ ca-n felul acesta să-mi li­
aprilie 1959 a T ribunalului desfăşurat pe parcursul a începutul articolului nos­ l-am îngropat în păm întui dare şi au p lecat la Dum­ niştesc sufletul. Gă din pă­
Suprem colegiul M ilitar". tru este extras din cea. de-a nostru sfînt şi bun, că din nezeu flăm îrizi şi jigniţi în m înt ne-a făcut D um nezeu
citorva ore, nu-m i vine să
Mă uit la om ul din faţa cred că cel pe care îl ascult doua achitare. bunătatea lui, lingă cruce dem nitatea lo r de ţărani, pe noi şi num ai simţindu-1
mea. El este D -nul Victor şi care em ană în ju r atîla D ar să pornim pe firul a răsărit un cireş. La p u ­ dar şi supăraţi pe noi, co­ necontenit în palm e putem
Isac, filosof şi eseist cunos­ pace şi linişte, a fost con­ întîm plărilor, şi începutul ţinul care-1 aveam am mai piii lor, care-am aplaudat să fim puternici şi vii, h ră -
cut şi apreciat în ţară dar dam nat cîndva, de către de drum al relatărilor noas­ prim it un hectar de păm înt, dezrădăcinarea ţăranului nindu-ne în pace din pîinea
tre să fie anul 1945.
şi peste hotare cu o serie T ribunalul M ilitar, în două (Va urnia) însă dem ocraţia s-a tran s­ rom ân. ■' cea de toate zilele.
de studii şi c ă rţi' apărute. p! f se, la scurt tim p unul form at rapid în' sperietoare N u puteam Înţelege de ce
Deşi discuţia noactră s-a după altul, la fel de ne- MARIANA P.ANDARU roşie cu activişti beţivi şi m am a îi iubea m şi m ult pe DAVID RUSU