Page 3 - Calauza_1990_02_01
P. 3

C Ă L Ă U Z A  NR.  1  •  JOI,  1  FEBRUARIE  1990                                                                                         Pag.  3


                                       Ce  ne facem   cu
                                                                                                                      înainte  flori,  recent

                „TURNURILE”  din  Micro  15 ?                                                                                      gloanţe


                Iată  o  întrebare  pe  care   Dobreseu   de  la  Energo-   Procesul  verbal   de  re­  Deci,  stim aţi  domni  edili   N.C.,  între, alte  obiceiuri  aiurite,  avea  .şi  pc  acela
              ar  fi  trebuit,  de  m ult  timp,   construcţia  Deva  şi  Con­  cepţie  definitivă  din  partea   ai  oraşului  Deva,  întreba­  al  vizitelor  (aşa  zise  de  lucru)  în  ju d eţele’ţării.  Indi­
              să  şi-o  pună  foştii  edili  ai   stantin  Zarif,  adm inistrator   constructorului  —  sem nat    caţiile  preţioase,  nu  făceau  altceva  decit  să  sporeas­
              oraşului  Deva.   în treb area   al  Asociaţiei  de  locatari  nr.   de  Jianu  Fărca.ş,  şef  secţie   rea  care  v-o  pun  locatarii   că  debitul  apei  sîmbetei.
              răm îne  însă  valabilă   .şi   141.  A ceastă  comisie  a  în­  A.C.T.,  Pavică  G usm an  şi   acestor  patru  blocuri  este   De  judeţul  nostru,  tiranul,  nu  s-a  apropiat  prea  de
              pentru  noua  conducere  a                        ing.  Nicolae  Pirvu  de  la   urm ătoarea :  Cit  tim p  mai   m ulte  ori.  II  irita,  mai  ales  Valea  Jiului.  Şi  totuşi,  în
              oraşului...              tocm it  un  proces  verbal  de   G.I.G.C.L  Deva,   cuprinde   au  de  aşteptat  pînă  la  îm­  anul  trecut,  anul  dispariţiei,  d  venit  şi  ia  noi.  Ca  de-
                                                                                                                   obicei,  a  trebuit  să  fie  prim it  cu  m are  fast,  cu  zeci  de
                Nu  cred  că  este  un  se­  constatare,  cu  nr.  90827  din   m aterialele  înlocuite  în  ce­  bunătăţirea  condiţiilor   în   mii  de  oam eni  scoşi  din  producţie,  cu  mii  şi  mii  de
              cret  pentru  nim eni  situaţia   19.12.1987.  V aloarea  lucrări­  le  32  de  apartam ente  ale   care  locuiesc ?  elevi  scoşi  de  ia  cursuri.  Cu  obişnuita  pîine  şi  sare,
              dezastruoasă  în  care  se  a-   lor  se  estim a  la  sum a  de   întreprinderii   m enţionate.     cu  ovaţii  şi  aplauze,  cu  lozinci,  gata  pregătite,  ce  se
              flă  blocurile  turn  —  60,  61,   33 017  lei,  sum ă  ce  urm a   M ateriale  care  nu  s-au  vă­  CONSTANTIN  IM A M . EL  derulau  de  pe  bandă.  Devenii,  nu  s-au  prea  om orît  cu
              61,  66  —  situate  în  Deva,   să  fie  plătită  de  Energo-   zut,   s u s ţ i n e    doam na     ovaţiile  şi  aplauzele,  de  aici  şi  nem ulţum irea  tiran u ­
              cartierul  „Micro  15“.  Dacă   construcţia  şi  depusă  pînă   Chelsău,  dovadă  starea  ac­        lui.  Dar,  tiran ul  şi  ţoapa  lui,  avea  şi  slăbiciunea  flo­
              pentru  unii  este,  totuşi,  un                                                   Fotografii  de    rilor.  De  unde  flori  ?  Ei,  de  unde,  ce  nu  s-a  găsit  pen­
                                        la  data  de  25.12.1987.  tuală  a  apartam entelor.  TBAIAN  TODL'A      tru   ei.  Peste  noapte,  au  venit  florile,  tocm ai  de  la  Sere
              secret,  îi  invităm   să  citeas­                                                                   de  la  Arad.  Cîteva  mii.  dacă  nu   m ai bine   de 10  mii j
              că  cele  ce  urm ează.
                                                                                                                   de  garoafe.  V aloarea  acestora,  cîteva  zeci de  mii  de jj
                Zilele  trecute  am   vizitat                                                                      lei,  sum ă  ce  a  fost  achitată  din bugetele  com itetelor   j
              cîteva  apartam ente  din  a-                                                                        sindicale  ale  instituţiilor  şi  întreprinderilor  devene.   jj
               ceste  blocuri.  Sînt  încă  ui­                                                                        Pe  atunci  flori.                        |
               m it  de  ceea  ce  am  văzut.                                                                          Bine  că  totul  s-a  încheiat,  recent,  cu  un  buchet  '
               Băile  au  fost  înegrite  de                                                                       de . ..  gloanţe  !                           ‘
               mucegai  (vezi  băile  aurite                                                                                                         T.  M IREA
              ale  fostului  dictator),  coloa­
               nele  de  apă  sînt  sparte  fă-
              cînd  im practicabile  instala­                                                                            Cine  eşti  dumneata,
               ţiile  sanitare,  coloanele  de
              scurgere  înfundate,  apa  cro-                                                                     domnule  Aristoteî  Buneseu?
               indu-şi  drum   prin  fisurile
               şi  îm binările  dintre  plan-
               şee,  casa  scărilor  s-a  trans­                                                                    Nu  vă  speriaţi  :  domnul   meni  vor  să  aibă  şi  o  lege
                                                                                                                  Aristoteî  Buneseu  nu  este   ■x  cetăţeniei,  vor  să-şi  în­
               form at,  fiind  iarnă,  în  pa­                                                                                            tregească  planul,   vor  să
               tinoar,  iar  unde  n-a  pătruns                                                                   m inistru  adjunct   şi  nici   aibă  un  drapel  —  tricolo­
               apa  dom neşte  igrasia.                                                                           m ăcar  un  început  de...  „ai
                                                                                                                  fabet“   post-revoluţionar.   rul  1  —  şi  un  imn  propriu,
                P rim ul  apartam ent   în                                                                        I-am   întilnit  sem nătura  prin   ■are  poate  fi  chiar  poemul
               care  am   intrat,  din  blocul
                                                                                                                  paginile  „Scânteii  tineretu-   „Un  răsunet !“.
               60,  cel  cu  nr.  3,  m i-a  ofe­                                                                 lui“  şi  sperăm   din  toată   După  domnul  A.B.,-aceste
               rit  o  privelişte  cutrem ură­                                                                    inim a  să  nu  facă  parte  din   legiiime  dorinţe  de  liber­
               toare.  L ocatarul  Laurenţiu                                                                      colectivul  de  azi  al  „Tine­  tate  —  probabil,  fiindcă  nu
               Nojogan,  m i-a  spus  că  îi                                                                      retului  liber"  1!  De  ce ?  A-   sînt  aprobate  şi  diriguite,
               este  team ă  să  atingă  tabloul                                                                  flăm   din  prim ul  num ăr  pe   să  zicem,  de  „ATEM “  —
              .electric  pentru  schim barea                                                                      acest  an  al  prestigioasei  re­  constituie  abateri  „din  ca­
               siguranţelor  arse,  preferind                                                                     viste  „L iteratura  şi  a rta # 11  lea  vieţii"  ele.  etc.
               seara  să  m ănînce  la  lum i­                                                                    —  editată  la  Chişinâu  —  că   Cine  eşti  dum neata,  dom ­
               na  lum inării.   D ar  team a                                                                     num itul  A ristoteî  Buneseu   nule  A ristoteî  Buneseu  '!  în
               tnai  m are  a  dom nului  No-                                                                     i-a  apostrofat  sever  pe  m ol­  numele  cui  şi  pentru  cine
               jogan  este  pentru  cei  şase                                                                     dovenii  dintre  P ru t  şi  Nis­  scrii ?  Prin  ideile  prezen­
                                                                                                                  tru,  în  paginile  cotidianului
               copii  care  în  lipsa  lui  s-ar                                                                                           tate  într-o  gazetă  străină,
               putea  electrocuta   pur  şi                                                                       „Comsomolskaia   p ravd a“,   ai  în tin at  si  lupta  noastră
               sim plu  prin  atingerea  pe­                                                                      care  apare  la  Moscova.  „D a­  de  azi  pentru  dem ocraţie
               retelui  îm bibat  cu  apă.                                                                        că  îi  dai  om ului  prea  m ultă   şi  o  libertate  cît  m ai  de­
                                                                                                                  libertate  şi  nu-i  spui  cc  să
                Aş  dori  să-i  întreb  pe  a-                                                                    facă  cu  ea  —  filosofa  A.B.   plină.
               cei  care  au  repartizat  acest                                                                   —,  s-ar  putea  ca  omul  să   Lasă-i  pe  acei  oameni  m i­
               apartam ent   în  urm ă  cu                                                                                                 nunaţi,  dintre  P rut  şi  Nis­
                                                                                                                  se  abată  din  calea  vieţii  şi
               două  luni  —  adică  cei  de                                                                      să-şi  piardă  orientarea  so­  tru,  să-şi  croiască  viaţa  în
               la  I.P.E.G.  Deva,  unde  lu ­                                                                    cială.  Din  inerţie  omul  va   linişte  şi  pace,  aşa  cum  şi-o
               crează  dom nul  Nojogan  —                                                                        cere  să  i  se  mai  dea,  uitând   doresc.   Dacă  ţii  neapărat
               dacă  au  cunoscut  în  ce  sta"                                                                   că  şi  cl  şi  alţii  încă  nu  sînt   să  te  ,.râfuicşti“  cu  cineva
                                               In  n p arm m en tn l  nr.  3  din  blocul  <10,  Micro  15,  f a m ilia   locatarului  la u r e n ţiu   No
               re  se  află  apartam entul  şi   jogan   este  Înfricoşata  p e r m a n e n t   de  pericolul  electrocu tarii.  apţi  păntru  aşa  ceva  nici   de  pe  acele  plaiuri,  îţi  in­
               dacă  dum nealor  a r  accepta                                                                     din  punct  de  vedere  profe   dicăm  un  num e :   P rut  !
               să  trăiască  în  această  ca­                                                                     sional,  nici  din  punct  de   Pentru  că  :  „Prutule,  udin-
               ră ?                                                                                               vedere  cultura]  sau  moral..."
                                                                                                                  (Am  citat  din  „L iteratura  şi   că  rană,/  Peste  Ţara  cea
                în   aceeaşi  situaţie  şe  a-                                                                                             Ştefană,/  Tu  desparţi  ca  un
               fiă  şi  apartam entul  locata­                                                                    arta").                  duşm an,/  M oldovan  de  Mol-
               rilor :  Ion  Cojocarii,  bloc                                                                       După  cum  se  vede,  A.B.   dovan“.  Dar,  nici  bietul  nos­
               60,  ap.  1,  locuit  de  şapte                                                                    işi  perm ite  să  dea  „lecţii
                                                                                                                  de  libertate"  poporului  din­  tru  P ru t  nu  are  vreo  vina
               persoane,  G heorghe  Bodros,                                                                                               faţă  de  cineva.  Acum,  este
               ap.  12,  V iorel  Mateescu,  ap.                                                                  tre  P ru t  şi  N istru,  care  a   tocmai  m om entul  ca  m alu­
               l-l,  cu  cinci  persoane,  Pa-                                                                    luptat  din  greu,  prin  cei   rile  lui  dragi  să  fie  legate
               raschiva  Pleşa,  ap.  23  cu                                                                      m ai  credincioşi  fii  ai  săi,
                                                                                                                  scriitorii,  să  obţină  dreptul   prin  podurile  de  au r  ale  co­
               trei  persoane,  loan  Sinon,                                                                      şi  libertatea  de  a  vorbi  în   laborării,  prieteniei  şi   r e ­
               ap.  73  (toţi  din  acelaşi  bloc),                                                               limba  m aternă  şi  de  a  scrie   laţiilor  frăţeşti  în  toate  do­
               Rodica  Roman,  bloc  61,  ap.                                                                     in  grafia  latină.  în  casa  lor,   meniile.
               2,  cu  patru  persoane,  Mi-                                                                      proprie  !  Acum.  aceşti  oa­     K.N.  OYIDIl
               hai  Moroşan  cu . patru  p er­
               soane,  Tudose  Tudose,  ap.
               8,  cu  patru  persoane,  loan                                                                            O  în tre b a re   fa  care
               D ănărieu,  ap.  29,  cu  patru
               persoane,  Cornel  D ărăbanţ,                                                                                se  răspunde  u ş o r!
               ap.  27  cu  patru  persoane,
               Vasile  Chelsău,  ap.  67,  cu                                                                          C hiar  la  o  vîrstă  destul  de  înaintată,  di.  Ion  G heor­
               şase  persoane,  Rclu  Tode-                                                                        ghe  M aurer,  se  păstrează  un  diplom at  desăvârşit  atunci
               raşcu,  ap.  67,  cu  şase  per­                                                                    când  vorbeşte  în  faţa  cam erelor  de  luat  vederi.  E  calm,
               soane,  toţi  din  blocul  61  ;                                                                    nu  se  precipită  de  loc,  a  reţin ut  destule  am ănunte  de
                                                                                                                   prin  locurile,  era  să  spun  m eridianele  pe  care  a  călă­
               lista  ar  putea,  continua  cu                                                                     torit  spre  a  transform a  raiul  capitalist  în  rai  com u­
               m ulte  alte  num e  din  blocu­                                                                    nist.
               rile  61,  66  etc.                                                                                     Efortul  Domniei  Sale  de  a-.şi  am inti  cîtc  ceva  o
                La  întrebarea  mea,  dacă                                                                         demn  de  toată  lauda.  Scena  politică  pe  care  a  şezut
               s-au  luat  m ăsuri  pentru  re­                                                                    desul  tim p,  s-a  transform at  acum  în tr-u n   fotoliu  im­
               m edierea   acestor  blocuri,                                                                       presionant,  care,  probabil,  prin  m oliciunea  lui  il  o-
               unul  din  locatari,  doam na                                                                       preşte  pe  fostul  om  de  stat  de  la  a  spune  totul...
               Chelsău,  m i-a  a ră ta t  o  lis­                                                                     Pentru  că,  bănuim ,  dincolo  de  faptul  că  nu  a  reu­
               tă  cu  „tovarăşi“  care  au                                                                         şit  să  oprească  procesul  colectivizării  şi  n-a  reuşit  sa
                                                                                                                    creeze  şcoli  profesionale  cu  durată  de  5—7  ani,  dl.
               fost  la  faţa  locului  pentru                                                                      M aurer,  ros  de  incertitudini  dar  şi  de  bunăvoinţă  a
               a  constata  situaţia  existen­
               tă.   A ceasta  s-a  întîm plat                                                                      reuşit  să-l  ajute  pe  ceauşescu  spre  a  deveni...  dictator...
                                                                                                                    A  mărturisit--asta, cu. o  sinceritate  dezarm antă  şi  atunci
               in  anul  1987.  Comisia  era                                                                        m -ara  în treb at  tot  cu  sinceritate  cum  să  nu  ajungă  ţara
               constituită  din  :  V irgil  B ur­                                                                  asta  înlr-o  aşa  stare  dacă  cei  care  au  condus-o  în  ul­
               tea,  de  la  Consiliul  popu­                                                                       timii  40  de  ani,  s-au  priceput  atît  de  m ult  la  oameni
               la r  m unicipal,   lo an   Dan,                                                                     (deşi  aveau  un  serviciu  de  cadre  care  spunea,  cîteoda-
               judecător,  plutonier  m ajor                                                                        tă,  prin tre  bu ze:  „Cadrele  hotărăsc  to tu l! ’)  încîl  nu
               D um itru  Nicolae,  sectorist,                                                                      au  putut  deosebi  urr  paranoic  de  o  m inte  lim pede  :
               Ionel  M unteanu,  agent  din                                                                           C redeţi  că  e  o  <m ,-ebare  uşoară,  dom nule  Ion
                                                                                                                    Gheorghe  M am vr  '
              partea  G.I.G.C.L.  Deva,  Ti-                                                                                                 \  M   E R II'  B  \R G   Vt!
               beriu  Schm idt,  din  partea
              fvjndului  Locativ,   M arîâ
   1   2   3   4