Page 4 - Calauza_1990_02_01
P. 4
Pag 4 C Ă L Ă U Z A NR. 1 • JO I, 1 FEBRUARIE 1990
— Eu ce fac ? Uncie
m erg ? Corvinul şi ... uniformele
Acestea sint înu eb ările
justificate ale contabilei
C.A.R. de la D irecţia Sa —foileton—
nitară. Este profesoară de
lim ba engleză, dar pentru Să vă prezint un joc pe ieţii răm aşi în joc, bine schim bă cîteva cuvinte în
a-ii ciştiga o piine, m un care nu mă îndoiesc că form aţi la şcoala lui M ircea tre ei şi cavalerul fluieru
ceşte pe acest post. Nor l-aţi urm ărit. „Corvinul" a Lucescu, se regăsesc după lui se apropie nervos eu
mal, îi este greu. „pierdut" pe teren propriu, prim ele m om ente de deru cartonaşul în m înâ, carto
Mai ales, avea nevoie de datorită intervenţiilor ă lă tă şi... jocul... continuă. Pun naş pe care cei doi îl pri
un mic spaţiu unde să cal Dinamo şi Victoria, ce se balonul Ia centru, privesc vesc uluiţi... Bine, d ar pen
culeze, in linişte datoriile lăsau cu goluri. Nu pe ta tabela de m arcaj cu 1 pen tru ce ? !
am an ţilo r care trăim de la bela de m arcaj, ci în lotul tru oaspeţi şi zero pentru F ără să renunţe la deci
un îm prum ut la altul. La gazde. Nu durează m ult şi zie, la arată doar direcţia...
şi conducerea echipei...
de la m argine „tuşierul" Dinamo B ucureşti !
Iată, îşi fac apariţia pe (care dintre ei ?) sem nali
teren cele două echipe şi zează pe Rednic şi A ndone „Corvinul" are 5 la ade
Sub sem nul nelipsiţii „cavaleri" ai flu în poziţie de... „neacordare văr ! F ără să m ai pună la
ierului". U rm ează tragerea de prioritate", drept pentru socoteală acel 0—1 cu Vic
ad evăru lu i la sorţi a terenului, oaspe care li se ridică perm isul toria — tot acasă — meci
la care H anganu, sem nalat
ţii trebuie să aleagă şi o de joc la „Corvinul", cu prom pt de la tuşă pentru
fac. V întul bate de la Bu
Un cabinet cureşti spre H unedoara, aşa reexam inarea' pe perioadă „depăşirea vitezei legale",
nelim itată la... Dinamo Bu
că vor ataca pe direcţia cureşti. este suspendat la H unedoa
oriaina! vîntului. Iată, regulam entul ! ra în vederea „reexam ină
Lovitura de începere au Tabela indica 3—0 pen rii" la Bucureşti.
avut-o ei. M aeştrii în arta tru oaspeţi. Dacă sînt în final, suporterii vo
deposedării şi a atacului oaspeţi trebuie să fii am a tează în bloc platform a-pro-
un m om ent dat a fost la direct, înscriu din prim ele bil că altfel nu se ştie ce gram „REÎNTREGIREA
un pas de reuşită, însă in momente. Goooll ! „prim ire" îţi vor face... COR VINULUI HUNEDOA
ultim ul mom ent, adm inis Un gol răm as pe banca A rbitrul dictează repune RA ÎN 1990“ i
tratorul Constantin A lexan antrenorilor : M ircea Lu- rea mingii în joc. De balon
dru a auunţat-o că nu se cescu trebuie s-o pără se apropie K lein şi M ateuţ ; ROMEO CHIRIPOCI
poate. sească. Spre Bucureşti. Bă-
A dm inistratorul are un
garaj închii :at de la Spi
tal (în care îşi ţine m aşi Pour-qoui, monsieur Mitterrand
na proprie) şi un alt garaj CHIPAROS : (25 ianuarie ieşte cu plăcere în trib. bativ în idei şi un răz
la G ospodăria A nexă a spi vrătit în viaţă C aracterul M -am supărat pe dum neavoastră, D om nule M itte
talului in care îşi ţine ben — 3 februarie) Fidelitate. Cu toate acestea nu este
zina. A stld . se sim ţea o- Este m are şi suplu. Are un sentim ental. Este un său sim plu contribuie în rrand. M ultă vrem e eram hotărît să vă aşez la loc de
cinste în istoria preşedinţilor păm înteni. Faptul că nu
mul obl'gat să-i dea un alură, trăsăturile nu sînt tip cald, sever şi surîză- a-1 face un tovarăş ferm e l-aţi iubit pe Ceauşescu şi aţi refuzat să veniţi la noi
spaţiu, mai întii, „doctoru fine, dar adeseori regulate. tor. leneş uneori dar un cător. cit insul a fost în viaţă, m -au făcut să vă cred un de
lui" căpitan Andrei, secu- Corpul este lung, solid şi bun cam arad. Tovărăşia C hiparosul nu este ne m ocrat, un preşedinte energic, cu pulsul aflat cu m ult
ristul, pentru a nu fi as clintit decît într-un singur
cultat de acesta cu „stetos musculos. Chiparosul se lui este odihnitoare, cîte- punct — fidelitatea. Este peste norm alul diplom atic. Nu ştiu de ce (sau poate
copul" şi a i se descoperi m ulţum eşte cu puţin, el se fidel iubirilor sale, prie ştiu), de cîte ori vă vedeam îmi aduceam am inte de
cine ştie C”.- alte beteşuguri. adaptează îm prejurărilor. tenilor. am intirilor şi îsi Ronald Reagan...
Dar iată, că dintr-o dată fiind (Dvs.) pe cale de a
Trecind la spaţiul cu pri Poate trăi în orice condiţii dăruieşte afecţiunea pen
cina. nu ştim exact dacă pe deplin fericit, se lip tru toată viaţa. Nu ezi intra în anonim at (lipsind abundenţa gesturilor tea tra
„doctorul" A ndrei a avut taţi să apelaţi la el dacă le, ieşind alţi preşedinţi în lum ină) aţi hotărît să spu
pacienţi şi citi la num ăr, seşte cu uşurinţă de cel sînteţi prietenii lui. El va neţi ceva ilogic, ceva care să stîrnească stupoare, ila
deoarece aici nu se dădeau mai elem entar confort. ritate, să atragă atenţia agenţiilor de presă asupra
bonuri de ordine. O rdinea Foarte precoce, de tînăr veghea asupra D um nea Dvs.
voastră pînă la moarte.
o stabilea chiar dom nia sa zboară cu propriile lui Regret — dar trebuie să vă aduc la cunoştinţă că
în funcţie de „m arile ne aripi. De obicei nu vrea Inteligenţa sa este chib aţi reuşit într-o foarte mică m ăsură. D upă ce am scris
cesităţi" Au auzit şi ei, să reuşească în viaţă, să odatâ obositoare. Ii plac zuită. iubeşte m editaţia. aceste cîteva rînduri, deja v-am uitat, dom nule
pacienţii, că un „conzult" fie bogat. celebru. Nu-.şi siestele prelungite, reve Viaţa îi va fi de obicei M itterrand...
se făcea de la cap la tăl riile. Se Iasă condus în calm ă şi potolită în m ij VALERIU BÂRGAU
pile picioarelor, fără a fi doreşte decît fericirea, locul celor pe care îi iu
uitate coastele. fuge de tot ce-i poate viaţă. Pierdut în gîndu- beşte, dacă cel pe care-I
Cei care au trecut — de pune probleme. Detestă rile sale. pare deseori
voie, de nevoie — prin a- singurătatea, izolarea. Se som nolent sau indiferent. iubeşte nu-1 părăseşte, A N U N Ţ I M P O R T A N T
cel cabinet al securistului aranjează deci să fie în Refuză întotdeauna discu pentru că se poate plic
Andrei, sint rugaţi să se a- ţiile, cu atît mai mult tisi uneori lingă chiparos. Aducem !a cunoştinţa inclusiv de la întreprinderi
dreseze cu încredere redac conjurat de prieteni, de cititorilor că jurnalul nos şi instituţii, in zilele lu
ţiei noastre. fam ilie num eroasă şi tră- certurile. Uneori este com- M AFALDA
tru — prim eşte anunţuri crătoare, intre orele 10 —
Pi TRU h ANCILA • — • — • ® — » — » — e — • — • — publicitare de orice fel. 14, la sediul redacţiei.
ROMAN POLIŢIST* SN FOILETON B.R. BRU5S
I. Probabil că dacă eu deoarece prietenia noastră ţa făcînd m achete de deco departe aşa — intr-un cu Lionnel Dosseda sosise sau sem iexacte sint mai
şi cei trei prieteni ai mei era tem einică şi trainică şi, ruri pentru teatru ; jar eu, vin t. în mod plăcut — da înaintea mea. Pe vrem ea rentabile decît învăţăm in-
n-am fi iubit sporturile in aceeaşi m ăsură, fiindcă Georges Lenand, am deve că dintr-o dată... studenţiei noastre colegii îl tul ce-mi fusese sorocit sau
nautice, n-am fi trăit aven aveam aceeaşi pasiune pen nit profesor de literatură la - o - botezaseră Apolo. Era un decît artele, de care avea
turile incredibile, fantastice tru sporturile nautice şi un liceu din cartier. Am tînăr superb, înalt şi muş- parte Lionnel. Patrick a-
şi îngrozitoare pe care le pentru viaţa în aer liber. continuat să locuiesc în a- ...îmi am intesc şi acum chiulos, blond, cu chipul vea un post destul de în
voi destăinui şi al căror u- Trebuie să fie cu adevă propierea bătrînului nostru ziua în care am luat ma tăiat, parcă, în m arm ură sem nat in întreprinderea la
nic supraveţuitor sint. S u rat frig straşnic sau vreme cartier, avînd norocul să rea hotărîre. Ne aflam la de vreun sculptor grec din care lucra ; H erve îşi fă
pravieţuitor. dar nu pentru urîtă ca să nu ne adunăm găsesc pe cheiul- Monte- „Taverne du Pantheon", lo epoca clasică. Zîm betul său. cuse o clientelă bună.
m ultă vreme, o ştiu... dum inica pentru a practi beilo. într-un vechi imobil calul nostru obişnuit de după spusele femeilor, era Iată de ce ziua aceea e-
Sînt cîteva luni de atunci; ca sportul nostru favorit. plin de chiriaşi, un mic a- intilnire încă de pe vremea irezistibil. Dar frum useţea ra o zi mare. N eputînd să
toţi patru eram puternici, Vacanţele ni le petreceam partam ent confortabil din studenţiei ; era într-o sîm- nu l-a făcut înfum urat. E- cum părăm un iaht — asta
sănătoşi. în jurul virstei de totdeauna îm preună pe m a care puteam adm ira cate bătâ, la 29 iunie. Timpul ra neafectat în com porta fiind pentru noi o perspec
treizeci de ani şi prieteni lul m ării sau a unor rîuri. drala Notre-Dam e, insula era m inunat. Zarea, atit de re, îndrăzneţ şi tim id In tivă foarte îndepărtată —
din copilărie. Cu toţi ne-am înotui, canoe, schiul nautic Saint-Louis şi Sena, dragul albastră, aerul, atît de plin acelaşi timp, plin de far am hotărît să cum părăm in
născut în vechiu cartier şi chiar pescuitul subacva şi frum osul nostru fluviu. de făgăduinţe, incit iţi ve- mec şi de talent. comun o barcă cu motor,
M ontagne-Sainte-G enevieve tic nu aveau nici un se Ne vedeam m ereu şi destul nea să fugi de indatâ cîl unul din acele mijloace
Ne-am tocit îm preună pan cret pentru noi. de des. Trebuie să mai a- mai departe de zgomotul — Aşa dar, îmi spuse, nautice rapide şi viguroase
talonii pe băncile Liceului Această pasiune a con daug că toţi patru eram oraşului, să te bucuri de asta-i ziua cea m are ? Din pe care 11 adm iram de
H enric al IV-lea. Chiar tinuat să ne unească şi du burlaci şi nu aveam nici verdele cîm piilor şi, mai a- păcate contul meu la ban mult... Dar chiar o barcă
dacă după aceea drum uri pă term inarea studiilor. Pa- rude apropiate. les să regăseşti mediul ce) că e atît de slab în acest cu motor, dacă o vrei nouă,
le noastre s-au despărţit — triek Buez a devenit ingi Visul nostru era ca în m ai plăcut din toate, apa moment... frum oasă şi cu un m otor
Patrik la Politehnica din ner în industria de auto tr-o zi să devenim stăpinii veşnic schim bătoare sub — Vom vedea, spusei, ce bun, costă destul de mult.
vecinătate. Lionnel la Şcoa mobile ; H erve Migal şi-a unui iaht, unul mic dar a- scăpărarea luminilor. vor zice „Înstăriţii". Dar noi niciodată n-am fi
la de A rte Decorative, toi deschis un cabinet medical devârat, întrucît cele mari îm i făcusem calculul e- înstăriţii erau Patrick şi consim ţit să ne m ulţum im ,
din îm prejurim i, eu la Sor- în vechiul nostru c a rtie r; xact al economiilor mele cu Herve. Fără să fi făcut pentru echipam entul nos
bona. aflată în aceeaşi zo Lionnel Dosseda, aşteptînd costau groaznic de scump Nu erau prea m ari deoare avere nici unul nici celă tru, cu lucruri de ocazie...
nă şi Herve Ia M edicină gloria artistică ce nu se Dar visul, vai 1 nu se îm ce cu un an înainte cum lalt, totuşi se descurcau (Va urm a)
nici ea prea departe, — putea să nu-i încoroneze plinise încă. Am fi fost părasem o m aşină tip mai bine decît noi pe plan în rom âneşte de
n-am încetat să ne vedem talentul, îşi ciştiga existen m ulţum iţi să trăim şi mai Dauphine... financiar. Ştiinţele exacte NECULAI CHIRICA
• C A L A U Z A • Colaboratorii externi ai „Călăuzei" ; Emilia Gurschi
(Ghişinău), Luminiţa Mihai Cioabă (New York, S.U.A.), ■ Semnatari materialelor publicate în pagi
Nicoîas Pândaru (Paris, Franţa).
Jurnal independent de opinie şi informare. nile jurnaluliu nostru poartă întreaga răs
Acest num ăr a fost tipărit, într-un tiraj de 30 000 pundere pentru conţinutul acestora.
Redacţia şi administraţia : 2700 Deva, str. exem plare, de fraţii noştri tipografi ; OtvoS Ioan Gheza
Horea nr. 30, telefon 1 55 45. K asler Gheorghe linotipişti. Popa Lucia, Popa M aria, H Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Crişan Livia paginatori, Iepure Dorin zincograf.
Tiparul : Tipografia Deva, str. 23 August, M ihăies Nicolae stereotipar, Biro Em eric m aşinist rota Luăm în considerare şi anonimele, cu con
nr. 257. tivă şi m aistrul Popa Ionel. diţia să reflecte adevărul.
