Page 2 - Calauza_1990_02_02

Pag. 2

Zile fierbinţi la Timişoara

A parent, totul pare fi­ clică", „Ei s-au ales* nale. în treb area care mu reuşeşte acest lucru, însă
resc. V iaţa reintră pe fă­ ş.a.m.d. In cele din urm ă, frăm întă este aceea că, num ai pentru două zile,
gaşul ei norm al, un du-te- obligat de strigătele m ulţi­ după cîte ştiu, In zilele de zile in care apare un nou
vino perm anent pe străzile mii, L orin Fortuna îşi dă 16—19 decem brie 1989, n-a ziar, „Tim işoara". D upă
cu vitrine re-m obilate sau dem isia din funcţia de pre­ existat nici-o grupare dis­ num ai două num ere, după
uitate, m ilitarii plasaţi in şedinte, iar com andantul tinctă care a pornit şi a greva ziarelor locale „Neue
punctele principale ale m u­ garnizoanei, general-m aior condus evenim entele, ci B anater Zeilung", „Uj Szo",
nicipiului şi încă vreo cî- G heorghe Popescu, reuşeş­ tocm ai pe data de 20 de­ „Naşa rec" şi o altă m a­
teva urm e ale luptelor du­ te să pună lucrurile la cem brie cînd s-a in trat în nifestaţie a nenum ăraţi oa­
se nu cu m u lt tim p în punct, anunţînd că arm ata incinta clădirii „Operei" din m eni ai m uncii, ziarul „Re­
urm ă pe aici, urm e de ia conducerea pînă cînd, Tim işoara, s-a constituit naşterea bănăţeană* a... re­
gloanţe, de incendii. Dar, într-un term en cît m ai scurt, un com itet provizoriu de co­ născut. Ce se va m ai în -
dincolo de toate acestea, vor avea loc noi alegeri, ordonare a revoluţiei. Du* lîm pla ?... V orba rom ânu­
viaţa nu este precum pare. in m od dem ocratic, în în ­ pă părerea m ea trebuie fă­ lui : „vom trăi şi vom ve­
In sufletele tu tu ro r m oc­ treprinderi şi instituţii, iar cută o precizare, absolut dea 1“„
neşte neliniştea şi neîncre­ acestea îşi vor trim ite re­ necesară, lingă această a- In ultim ilc zile, pentru
derea, fiecare se întreabă locuitorii Tim işoarei m itin­
şi întreabă, este dornic de gurile au devenit ceva fi­
inform aţii, de zvonuri, de resc, aproape zilnic avînd
conversaţie, de puncte de De !a corespondenţii noştri : loc cîte unul, revendicînţj
vedere. în ziua de 12 ia­ şi m anifestînd nem ulţum i­
nuarie, declarată zi de do­ rea pentru diverse proble­
liu naţional m ulţi dintre me. U na din problem ele
cetăţenii Tim işoarei încă nu prezentanţii pentru Frontul firm a ţie ' apăru tă în presă, puse, esenţială pare-m i-se,
şi-au găsit apropiaţii dis­ Salvării N aţionale instituit pentru a nu da naştere c- este aceea a num ărului
păruţi în viitoarea revolu­ la nivel de jud eţ şi de m u­ ehivocului. m orţilor din tim pul revo­
ţiei. Z vonuri fel de fel bîn- nicipiu. In general, în toa­ Un a lt punct fierbinte al luţiei din Tim işoara. De la
tuie oraşul născînd astfel te sectoarele de activitate acestor zile îl reprezintă zvonuri de genul 4—5060 de
suspiciune şi, pe alocuri, dom neşte dezordinea, ne­ ziarul local, „R enaşterea m orţi, populaţia află în
panică. M ulte întrebări m ulţum irea şi chiar team a. bănăţeană", care publică u- ui-ma unei dezbateri tran s­
plutesc prin oraş încă ne­ Duminică, 14 ianuarie, se nele ştiri contradictorii şi mise in direct la postul de
clarificate. A ceastă stare descoperă în cim itirul din uneori, chiar hilare. Dato- televiziune Tim işoara Libe­
de sp irit naşte, în ziua m ai C alea Lipovei, alte cadavre rindu-sc, probabil, unor in­ ră, dezbatere la care par-
sus am intită, o m anifesta­ neidentificate, cu cîte un form aţii nefondate şi ne* ticipă reprezentanţi ai pro­
ţie care ajunge în faţa ac­ leucoplast lipit pe care este verificate, şi din cauza gra­ curaturii, arm atei, bisericii
tualului sediu a l Consiliu­ înscris un cod al cărui se* bei de a inform a opinia şi poliţiei, că cifra m orţi­
lu i Ju deţean al Frontului creţ nu îl ştie nim eni. In publică, d ar tot atît de bi­ lor nu depăşeşte cu m ult o
Salvării N aţionale. Televi­ ziua de 16 ianuarie apare ne şi din lipsa unei auto- sută... N eîncrederii popu­
ziunea încearcă să ia pulsul în ziarul local, un com u­ cenzuri riguroase, Consiliul laţiei că aceste organe nu
acestei m anifestaţii şi, în nicat în care se specifică, Judeţean al Frontului Sal­ vor să dezvăluie adevărul
consecinţă, preşedintele printre altele : „Constituit vării N aţionale num eşte pe îi răspunde televiziunea lo­
cală care anunţă că se do­
Consiliului M unicipal al im ediat după victoria Re­ M arcel Tolcea în funcţia dc reşte a se constitui o co­ De ce a murit livada?
F rontului Salvării N aţiona­ voluţiei populare, Consi­ redactor-şef al ziarului, ac­
le, M arcu Ioan, susţine cu liul Provizoriu al Frontu­ ţiune căreia redacţia i se misie din apropiaţi (rude)
ferm itate în faţa cam erei lui Salvării N aţionale din opune, argum cntînd că nu ai celor dispăruţi sau că­ In nici un caz de c- dii bine ce au gîndit. Eu
de lu at vederi că „masele judeţul Tim iş a inclus în zuţi în tim pul Revoluţiei fectclc bătrîneţii şi nici sînt o livadă experim en­
populare îl doreşte", iar com ponenţa sa o parte din este dem ocratic, astfel in­ pentru a se verifica ade­ că ar fi suferit de o boală tală şi ca sâ înţelegi, dacă
cînd Dorin Fortuna, preşe­ m em brii C om itetului de cit M.T. nu este recunos­ vărul cu privire la soarta grea, incurabilă. Nici seis­ vrei să înţelegi, iţi spun
dintele consiliului judeţean, Conducere al Frontului De­ cut în funcţie. Sîm bătă, 20 celor dispăruţi şi neiden- m e nu s-au abătut asupra că, pe pielea mea, se fac
încearcă să le vorbească m ocrat Român, care a con­ ianuarie, la Casa dc C ul­ tificaţi încă (dacă m ai e- ei. Poale, poluarea să-t fi o scrie de testări privind
„maselor* (de la „Palace" ?), dus Revoluţia..." (subl. îmi tu ră a Studenţilor are loc xistă asem enea cazuri) şi apăsat frunza şi ramul. compatibilitatea unor pes-
este întîm pinat cu fluieră­ aparţine), com unicat sem ­ o adunare publică la care a num ărului total al vic­ Şi totuşi, a murit. Deci, ticidc. Se urmăreşte bio­
turi şi huiduieli, apoi m ul­ nat de Biroul Executiv’ al punctul forte este acela de timelor. s-a-ntimplat ceva. Cineva logia bolilor şi dăunătoti-
ţim ea strigă, printre alte­ Consiliului Judeţean Timiş a înlătura pe vechii redac­ se face vinovat, a săvirşii lor, după care se em it a-
le, „Jos Fortuna şi-a lui al Frontului Salvării N aţio­ tori ni „Renaşterii...". Se V IO RIX DOGARI) un lucru nedemn. Ştim vertizările de executarea
că, cine sădeşte un pom, lucrărilor in combaterea
înseamnă că este om. A bolilor şi dăunătorilor".
condamna la moarte mat „Ce experienţe, ce biolo­
bine de 1 500 de pomi, în­
A apărut,
în ziarele
Un om condamnat la moarte centrale, Proiectul legii seamnă a fi neom. înseam ­ gii şi avertizări ? Gata, s-a
cu experienţele,
terminat
electorale. nă a fi un Irod sau fost nu mai e nevoie de expe­
Irod, aflat pînă nu demult
pentru... insurecţie armată! Nu vă sfiiţi să faceţi la cirma judeţului. Deci, rienţe. Aici, trebuie să
crească iarbă, fin, borceag,
observaţii cinstite şi să a- acest Irod a dat sentinţa, furaje. E nevoie de teren
mai marele de atunci şi
duceţi propuneri dc îm- arabil. Asta-i baza". M ai
P rim a arestare a avut de victoria U.R.S.S.-ului. al Partidului Comunist, mai micul dc azi. El, iro­
loc în data de 22 iulie 1945, Acum M ihai Levente, dom nul M ăglaşu, a cărui dul, a dat buzna şi s-a m arele, a mat vrut să sca­
într-o tipografie, unde Vic­ stătea într-un fotoliu co­ prezenţă în lot a uşurat răstit la nevinovata liva­ pe nişte vorbe aiurite, dar
tor Isac pregătea tip ări­ mod, fum înd dintr-o pipă, m ult atît graţierile perso­ flnvitaţie fa dă. „Cine eşti tu şi de ca livada a început să vuias-
rea unui m anifest public ca un aristocrat de vre­ nale ulterioare, cit .şi achi­ mai stai. aici ?“. „Eu sînt o că In semn dc protest a-
îndreptat îm potriva u lti­ m uri vechi. Uşor deci de tarea pedepselor. Ceea cc dezbateri livadă şi sînt aici, că aici supra irodului. Acesta,
m atum ului dat de U.RS.S. închipuit, ce sentim ente a este interesant e f a p t u l îmi este locul. Ce, n-ai poate s-a tem ut şi şi-a luat
tălpăşiţa. A doua zi, fără
p en tru cedarea Basarabiei tră it V ictor Isac în mo­ că întregul lot, form at din mai văzut o livadă ?" nici un termen de recurs,
şi a nordului Bucovinei. m entul revederii cu vechiul optsprezece persoane, ce „Gura mică, poate nu ştii a hotărit, moartea livezii!
Sub regim ul prim ului gu­ prieten. Intr-o ţinută de stăteau într-o singură ca­ bunătăţire la această lege cine sînt cu ? Ia, uite cc
Unii, au rupt gardul, alţii,
vern dem ocrat instaurat vară (aşa cum fusese a- m eră, erau toţi condam ­ pe baza căreia, ia 20 mai obrăznicie pe ca". Merii, au intrat cu utilaje grele,
la p u tere de Dr. Petru restat) reîntîlnea pe fostul naţi pentru aceeaşi învi­ a.e., vom vota chiar Vii­ perii, prunii şi gutuii, în­
Groza, n u se putea tipări tovarăş ce acum se afla nuire, evident anticom unis­ torul României. treaga familie, s-a adu­ îndeplinind verdictul. Cei
nim ic în ceea ce priveşte instalat într-o funcţie m i­ tă şi totuşi cu o diversita­ Unii dintre cititori ne-au nat şi s-a privit în unita­ care au avut în folosinţă
apărarea drepturilor n a­ nisterială. L evente a con­ te fundam entală de opi­ cerut sfaturi. Singurul în­ te şi frăţie. După puţină livada, Centrul de protec­
ţionale. nii. Sufereau alături atît vreme, a replicat: „Dacă ţia plantelor Simeria, asis­
tu rat intr-adevăr o atitu ­ socialişti cît şi antisocia- demn pe care vi-1 putem
D upă arestare, a fost dine prietenească, oferin- lişti. adresa este să citiţi fie­ eşti cine eşti, undc-ţi este tau fără nici o şansă de
dus la arestu l Prefecturii du-i chiar eliberarea ime- care cuvînt şi expresie a bunăcuviinţa, ai pierdut-o a opri m asacru!. Iată de ce
capitalei. Acolo a tră it în ­ diată. D ar aceasta, num ai D upă detenţia de doi pe drum ? Sau n-ai avut-o a murit livada şi m ai ales
tr-o prom iscuitate de ne- în schim bul serviciului, a- ani şi jum ătate a venit la legii, cu gîndul la dem o­ niciodată Upercutul, a din cauza cui. Num ele ni!
H unedoara (fiind de prin
descris, cu o m asă sum ară dică de a deveni Inform a­ părţile locului) fără drep­ craţie, adevăr, libertate venit la timp, l-a zdrun­ i-l scriem. Nu vrem să
la zl, laolaltă cu to t felul tor pe lingă P artid u l Na- tul de a se angaja în oraş. şi să aveţi (bineînţeles, în cinat pe cel din ring. „Mai m urdărim coala de htrtîe..
de deţinuţi de d rept co­ ţional-Ţărănesc. De fapt, A găsit totuşi la Călan tim pul lecturii respecti­ mare, dacă tot ai vrut să Irod, fără animare, astăzi,
m un. In arest nu existau V ictor Isac, se alia ares­ un post de profesor. Cîte- ve I) în sufletul dum nea­ afli ceva despre mine, îţi vin şi zic, fosta-i cândva
nici m ăcar paturi. Se stă­ ta t în calitate de m em bru va luni a avut o relativă voastră, team a de insta­ spun că rostul meu nu e mare. Acum, eşti aşa dc
tea şl se dorm ea direct pe al acestui partid. B ineînţe­ linişte. Apoi a fost elim i­ larea unei noi dictaturi. întimplător şi cci care mic.
cim ent. L a 3-4 zile a fost les că el a refuzat şi a nat din învăţăm înt şi i Deocamdată, a t î t ! ni-au aşezat aici, au gîn- M. BOZAN
dus la Secretarul general fost nevoit să-şi continuie s-a im pus să aleagă una
al Prefecturii. Aici îl aş­ destinul. A urm at apoi an­ din cele trei posibilităţi ;
tepta o m are surpriză. Se­ cheta de 1* M inisterul de Brad, Valea Jiului sau T iranul şi savanta anal­ cializat cel m ai scum p „o- apele M ării Negre.
In afară de navele pre­
fabetă, construiţi după ace­
cretarul general era Mihai Interne, apoi de la Sigu­ Cugir. A ales Cugirul şi laşi calapod, suferind de biect" din acel an. Nava zentate şi vaporul prezi­
respectivă
avea canapea
Levente, o veche cunoş­ ran ţa statului. Procesul s-a s-a recalificat la Uzina Me­ megalomanie, bîntuiţi de specială pentru tovarăşul denţial „M ircea cel M are",
tinţă, ba chiar foşti colegi deschis în luna septem brie talurgică din această lo­ dem enta idee de a-i pune Corbu... cei doi „extratereştri* m ai
de facultate. U ltim a con­ 1945 şi a fost prim ul m a­ calitate. încetul cu înce­
vorbire pe care o avusese­ re proces al organizaţiei T, tul a fost antrenat şi în In um bră pe toţi şefii de aveau în pădurea Mogo-
şoaia încă din anul 1965
state, au construit pentru
ră în calitate de prieteni, proces de intim idare a unele activităţi culturale, ei şi plăcerile lor şi o flotă un tren prezidenţial cu 15
a fost o consfătuire poli­ partidelor opozante guver­ devenind chiar şi condu­ prezidenţială. Nu a lipsit Gusturi bolnave vagoane speciale. Costul to­
tică conspirativă. Levente nului Dr. P etru Groza. In cătorul cenaclului literar din această flotă persona­ tal al trenului — 193 m i­
discutase atunci cu toată urm a procesului, Victor din Cugir. D upă-m asa, era lă, vasul DANUBIUS, de lioane. Nu am inclus aici
încrederea cu V ictor Isac Isac a fost supus detenţiei, şi profesor la Şcoala pro­ 240 tone, care cu lot cu în­ A ltă n avă s-a num it TO- cele cîteva m ilioane plăti­
d e s p r e idealurile unei tim p de doi ani şi ju m ăta­ fesională şi Şcoala m edie- treţinere a costat peste 60 MIS şi a fost executată la te pentru în treţin erea tre­
lum i paşnice, fără hotare, te, u rin ată de zece ani de tchnică. In tot acest tim p m ilioane lei... o firm ă particulară în Sco­ nului în toată epoca de
susţinînd principii com u­ supraveghere politică. De­ 1 se adm inistra o supra­ Nu trebuie u itată nava ţia. V aloarea ei 7 Zeci de „Aur*.
niste. Ba m ai m ult, cunos- tenţia a început, la Jilava veghere politică foarte du­ LUCEAFĂRUL, construită m ilioane de dolari. Nu m ai Toate acestea se petre­
cînd prietenia lui Victor şl a continuat la V ăcăreşti. ră. Toate acestea pînă în din poliester arm at cu fi­ prejos au fost vasele : T A I­ ceau în tim p ce în alim en­
Isac cu M iron C onstanti- In lotul de deţinuţi se alia 1954 cînd a revenit în H u­ bre din sticlă, în anul 1974 FUN, CENTAUR, STEAUA tări nu se m ai găseau piei
nescu, îl trata ca pe un to­ şi conducătorul Partidului nedoara. în Statele U nite ale Ar»e- DE MARE, m ai m ulte şa­ „cismuliţclc* de purcel.»
varăş de luptă. D ar toate Socialist, dom nul F luiera­ rieii. Firm a am ericană s-a lupe rapide în care a ler­
acestea se întîm plă înainte şi!, şi un m em bru fondator MARIANA p ANDARU putut m îndri că a corner- gau ca atinşi de streche pe CONSTANTIN AOAJSP