Page 4 - Calauza_1990_02_02
P. 4
Fag 4
îndelungată a fost vre
„Călăuza" alături de cititorii ei posturile de radio străine Sincerităţi patra
mea în care vocea adevă
rului a răsunai
doar la
Prim a a fost o
D-l. C reţu Glieorghe, do telefonul cu nr. 13950. Am dus cu plăcere judecăţile a doua a fost Revo.
m iciliat în Deva, Micro 15, 0 fată bolnavă în spital şi Dv. dacă în final nu aţi fi şi ne feream s-o propa Franceză, a treia a fost re
blocul 64, sc. 1, etajul 2, ap. nu pot vorbi cu ea, nu pot spus : „în tot cazul, con găm, închizînd-o în inima frunţii lor i-au ţinut în voluţia bolşevică şi a patra
13, ne scrie : „Mă bucur să folosesc defel telefonul. sider că problem a cum va noastră ca pe o speran spate şi în puf pe tirani.. a fost Revoluţia Rom ână".
foarte m uit de apariţia nou Vă rog să publicaţi două fi orientată economia naţio ţă. G îndul acesta l-am M ărturisesc plîngindu-m i Cred eă a sosit ’ea-
lui ju rn a l „Călăuza" şi am rînd uri în ziarul „Călăuza". nală nu este de com peten avut în B ucureşti cînd din nou îndoiala şi-n faţa sul sincerităţii totale. E
citit cu m ultă plăcere pri Facem treaba asta cu plă ţa noastră...". Ne pare rău. oraşul m artir Tim işoa tinerilor m ă sim t ca Petru trist şi revoltător să mă
m ul său num ăr, un ju rn al cere. De fapt o facem cu Nu sîntem de aceaşi părere. ra dădea prim ele jertfe... cînd s-a lepădat dc Ilris- gîndesc cum voi explica
pe care personal l-aş dori neplăcerea de a descoperi Sperăm că nu vreţi să ho A scultam ştirea din gura tos pînă cînd cocoşul a aceasta fiului meu care-n
zilnic, nu sâptăm înal... Şi că se m ai întîm plă şi aşa tărască dom nul M itterrand celor doi tineri, unul stu cîntat a treia oară. La pu lupta sîngeroasă pentru o
acum , ce necazuri avem în ceva. Probabil că poşta aş ce să facem cu economia dent şi celălalt elev, copiii ţine m inute de cînd acel viaţă dem nă şi liberă a
cartier. La poşta din Micro teaptă să se îm plinească rom ânească ! unui intelectual patriot pe şuvoi m-a luat cu el, stat cu m îinile încleştate
15, în ju ru l orelor 14 vin trei luni de Ia „m oartea" Dl. C onstantin Belea Di care în ziua de 22 de radioul vestea in lu pe arm ă, făcînd ceea ce cu
zilnic 5 ziare. Cîteodată telefonului dv. p entru a in nu din Deva, str. N. Băl- cem brie l-au auzit vor
se nim eresc 5 „A devărul", terveni ! ? cescu, bl. M, sc. 2, ap. 15. bind la radio cu patim ă m ea m are că Ceauşescu nu am făcut.
a fugit... In clipa
aceea
5 „Rom ânia liberă", cîte D-l. Alion N ărroil, pen Scrisoarea Dv. a fost înain şi dor de libertate. Am au Fie ca sinceritatea mea
odată num ai 5 „L ibertatea". sionar din H unedoara ne tată (conform dorinţei) la zit şi nu-m i venea să-cred. m i-a fost cel mai ruşine să-i îndem ne şi pe alţii
Am în treb at funcţionara de serie două epistole în ace I.C.S.M.I. Deva. Rog să ne îm i sim t fiinţa vinovată pentru frica mea. Rob al la sinceritate. Să-i scoatem
la postă, de ce vin num ai iaşi plic. Sint „calde". A di ţineţi la curent de felul pentru ca m -am îndoit că dictaturii pentru care am la lum ină pe cei cinstiţi,
cîte 5 ziare din fiecare e- că, scrise chiar pe data de cum ajung oam enii în po tinerii a r putea să strige m uncit, am înţeles că dc să-i punem în locurile m e
diţie la un cartier cu o 1 februarie. sesia frigiderelor, lăzilor cu toată puterea şi voinţa frică am pierdut trenul ritate, să-i înconjurăm cu
populaţie de peste 15 000 de La prim a întrebare, îi frigorifice şi a televizoare lor : „Jos cu Ceauşescu !". Revoluţiei, întereîndu-m ă respect şi dragoste, oferind
locuitori, la care ea a răs răspundem că anunţul cu lor. Situaţia actuală, nu în G ara de Nord şi în tre pe străzi lăturalnice acasă, tineretului datorită căruia
puns că nu este plătită să pricina a ap ăru t în ziarul poate fi tolerată la nesfîr- nul ce mă aducea acasă, singur şi neîm plinit, con
vîndă ziare... Aş dori nes B aricada, nr. 2 din acest şit. am aflat adevărul : s-a solat doar de faptul că sîntem liberi, m entorii de
care au atita nevoie
pus de m ult să se deschidă an. Nu avem cunoştinţă Bodros Ghcorglic din De tras la Tim işoara în popor, am trăit în vrem ea despre
şi în cartierul M icro 15 un despre cel de-al doilea a- va, Bloc 60, sc. 1, et. 2, ap. în cei care cu sudoarea care un italian m ărturisea: David RUSU
chioşc de difuzare a pre nunţ. Filosoful la care vă 12. Telefonul dat la redac
sei. Sper din tot sufletul că referiţi în scrisoare se n u ţie nu ne-a înfricoşat. Nici
veţi scrie un articol prin m eşte G abriel Liiceanu... „oferta de serviciu" trim i
care să se ia m ăsurile ne R enunţaţi la pseudonim ul să prin poştă. Ne-a plăcut Ce face naţionala României ?
cesare spre a se deschide acesta... cea de a doua scrisoare. ♦
aici un chioşc de difuzare B utcş G abricla, Orăştie. Sîntem şi noi buni la ceva.
a presei...". Ne alăturăm ce Treceţi pe la redacţie pen Am trim is un jurn alist să Scorul finul cu reduta (mult încercată) a adus-o Pe acest ţundai plin de
rerii acestui domn şi aştep tru a prim i adresa scriitoa discute cu Dv. Sper că a bila echipă Olhnpiquc Mar- în special Criss Wadlle scepticism, cu sau 1 ără
tăm m ăsurile ce se cuvin rei îndrăgite. U ltim ul ro şi ajuns... scillc na apare ca un re dar şi Vercroyzc, Amoros, voia noastră, se adaugă o
din partea D ifuzării presei. m an al vestitei scriitoare de Doamna Diniş’ Elena din zultat al insuficientei pre Pa pin şi Bozer. Ne sur altă partidă, mai m ult de-
D oam na David IHaria din rom ane poliţiste, a fost se Deva, str. Decebal, nr. 2 a. gătiri fizice şi tehnico- prinde în mod neplăcut cit edificatoare (pentru
Deva. bloc Horia, nr. 16, rios cenzurat. De aceea s-a Vă vom vizita la domiciliu tacticc premergătoare con evoluţia ştearsă a lui Ba- moment, cel puţin), a „va
ap. 20 s-a prezentat la re întim plat încurcătura cu pentru a ne convinge de fruntării (se ştie că am lint. Apoi, eclipsa lui Ma- lenţelor‘ lotului reprezen
dacţia noastră cu o scri personajele... cele relatate. Sper că pînă pierdut cu 2—/), Ia care teo, de la care am aştep tativ : lidera clasamentu
soare din care spicuim : Dl. Aldea Corneliu, eco ajungem noi — G.I.G.C.L. cred că putem adăuga şi tat acea „sclipire" care, lui, din liga a ll-a a Ita
„...Din 17 noiem brie 1989 nom ist din Deva, str. Ana Deva nu va proceda totuşi cola scăzută a pregătirii din păcate. a lipsit. Să ne liei, nc-a surclasat ustu
nu m ai am ton la telefon. Ipătescu, nr. 1. Ne scrieţi la dem olarea casei. Or fi psihice a echipei. Eveni consolăm că am pierdut rător. Dar. mai sini me
Am fost în audienţă la cîteva pagini deosebit de aflat şi dum nealor că mai mentul din 22 Decembrie această partidă în ţaţa ciuri.
începutul lunii ianuarie şi interesante drept răspuns m arele dem olatorilor din 1989 ne-a marcat intr-un liderei franceze ? Romeo CIIIKIPCCI
mi s-a prom is că peste două la A pelul F.S.N. de la în Rom ânia a fost îm puşcat. mod sau altul pe fiecare
zile tonul va reveni. Pro treprinderea de tricotaje dintre noi. Fotbaliştii n-au
m isiunea a fost deşartă. H unedoara, publicat în ju r Cel aflat la dispoziţia făcut excepţie. Nu fac a- impresii
Nici astăzi nu pot utiliza nalul nostru. Am fi repro- D um neavoastră Primele
ceastă afirmaţie incercînd
să descopăr „circumstanţe (Urmare din pag. 1) Dc fapt, această solicitare
sale. El m oare in lum e dai câtor. Foarte organizat se atenuante“ pentru compor nc-a fost făcută dc majori
H oroscopul şi în locuri izolate. gîndeşte Ia viitor (dc la tarea în teren la meciul tatea cititorilor noştri, atît
A re nevoie de tovărăşie, care nu aşteaptă nim ic bun) respectiv. Trist ar fi însă fostul pruu-secreiar Fopa la telefon cit şi prin viu
faptele
ca
văzute,
copacilor d ar detestă prom iscuitatea. şi la cel al progeniturii de mult, să se repete nu Ion. Acest muncitor nc-a grai. De aceea, cerem in
sistent ca Procuratura să
Foarte sensibil ,sub ap a
sale.
relatat şi o
la
intim plare:
renţe adesea dezinvolt (a- R ar este fericit în căs C.M. din Italia. Cînd a îndrăznit să-i spu ne informeze despre mo-
IM.o : (4—8 februarie) cesta este scutul său). El nă fostului prim-secretar ţHeiitul declanşării pro
Dar să revenim succint
PESIM IST. poate păcăli m ultă vreme. nicie, pentru că este prea asupra acestui meci de că la Petroşani (unde era cesului împotriva lui Ion
independent, îşi
ascunde
D ecorativ, lung şi fru Suferă pentru cele mai problem ele într-o indife detaşat) nu găseşte de mîn- Popa. Sperăm din tot su
mos la început. Plopul în m ulte lucruri şi coaja lui fotbal. care, acesta i-a rîs în nas fletul că va exista un ast
general im bătrineşte urît, este zgîrîiată fără încetare. renţă surîzătoare. Pe scurt Problema nr. 1, nu a şi peste cîteva zile l-a ex fel de proces. Cititorii au
se prăbuşeşte, se lasă să îşi tratează partenerul cu fost contracararea strate pediat la Casa Republicii. dreptul să fie informaţi ■
cadă, se descurajează. Tim A ceasta este durerea sa dispreţ, nu va divorţa de- giei folosite dc Gerard Ci
pul joacă un m are rol în ascunsa, în care pînă la cît rar, dacă asta depinde li, ci de ton şi ritm. E-
viaţa sa : trece greu, iar urm ă se complace. P e de el. N eglijent la fizic, levii lui Gili abordind un
apoi atirn ă pe um eri. Nu sim ism ul este o boală cro leneş. ritm în forţă, tineresc, la Poiitia vă informează
m ai o influenţă bună îl nică, viaţa sa este o por Inteligenţa sa este su care replica noastră a fost *
poate scoate din aceste cărie. Reuşeşte să facă blim ă, ea nu îm bătrîneşte, un fel de „tango".
angrenaje. Să suprave faţă plictiselilor. Este cu dispreţuieşte m unca m a Gazdele, in p fină formă în ziua de 31 ianuarie executat din mem orie o
gheze cercurile pe care le rajos şi orgolios. Poate fi nuală. Face parte dintre sportivă, l-au avut Ia cir- a.c. poliţia din Deva a sur m ajorare a porţiei de cîr
frecventează, să-şi aleagă crezut deseori vesel şi des cei care pot ieşi cu tivul m a jocului pe Ţigana, un prins pe num ita Zaharia năciori pînă la preţul de
bir.i- prietenii şi de ase tins. E prea pu ţin m ate descusut. V iaţa sa va fi adversar creator. Ceea ce Georgeta care vindea la 8,40 lei
menea locul unde are să rialist şi adesea un boem ; accidentată dar va fi fe cu mîhnire trebuie s-o restaurantul „Sarmis" por
trăiască. Totul poate de este în acelaşi tim p dia ricit prin copii. spunem, Elagi nu prea a ţii de cîrnăciori, cu supra- Ce ne facem oameni
pinde de acestea. Orice loc bolic de priceput cum să făcut-o. Panica in rindu- preţ. De la 6,70 porţia cit buni, cu asem enea „oa
este favorabil dezvoltării cîştige bani şi chiar apu- MAFALDA rile defensivei noastre ar fi fost preţul oficial, a meni" ?
II. De dim ineaţă Herve cum oacheş, viu în gesturi tîn ăr şaten-ro.şcat, rum en, rezolvată. După o clipă tăinuitoarc, tot întinsul pe ni s-u întim plat, deoarece
şi P atrik plecaseră să cer şi chiar zburdalnic. Se puţin indiferent dar foarte toţi patru năvăliră în m a care ni-1 ofereau. n-ain spus nim ic nim ă
ceteze m agazinele specia lăuda că avea străm oşi fin şi plin de haz. şina lui Patrick şi peste Era o dum inică nem ai nui. Nimeni n-ar fi putut
lizate pentru a se inform a, spanioli şi irlandezi. Ne — Desigur, zise, sînt şi pom enit de frum oasă ce să ne creadă. Şi această
exam ina (exam enul m inu îm părtăşi rezultatul tîr- modele mai ieftine dar ăsta o jum ătate de oră adm i ne-a dat o stare de eufo povestire pe care încep să
ţios îi era rezervat lui Pa coalelor din dim ineaţa a- e cel ce ne place. O ! văd ram , la rîndul nostru, su rie mai intensă decît dacă o scriu astăzi — în această
trick, singurul tehnician ceea, apoi deschise larg că vă supără preţul. Nu perbul vas. C hiar în acea am fi consum at alcool, — casă de sănătate în care
din micul nostru grup) unul din cataloage. ceea ce nu obişnuiam , fiind sînt îngrijit — va părea
şi a com para calitatea şi — Iată ce ne trebuie, cum pătaţi ca toţi cei ce de necrezut. Totuşi nu va
preţurile .. zise. au grijă de sănătatea şi fi dccit redarea riguroasă
— Iată-i strigă Lionel. Ne arată o splendidă B .R . B R U S S de corpul lor. a adevărului. Aş putea, de
Cei doi prieteni se în barcă cu motor, lucioasă Nu am de gind să de altfel, să aduc şi dovezi.
dreptau spre m asa noastră. şi strălucitoare, m ai fru scriu această zi, mai feri D ar nu doresc nici celui
A veau feţele radioase, m oasă ca în realitate, aşa Figurina de plumb cită decît toate celelalte. mai crunt duşm an al meu
sem n al unei m ari bucurii cum e totdeauna cazul cu Mai ales că nu are nici o să fie tentat de a le ve
rifica...
interioare. Ţineau în m ani fotografiile în culori. P re legătură cu obiectul acestei
povestiri. Dar era,
fără
cataloage m ulticolore. Lu ţul, aflat în josul paginii, vă speriaţi. Patrick şi cu îndoială, o zi ce însem na Cînd stau şi mă gîndesc,
ară loc lingă noi şi co m-a făcut să înghit în sec. m ine sîntem de acord să seară am in trat în stăpî- pentru noi sfîrşitul unei toate acestea îmi apar u-
nirea lui. Iar a doua zi,
m andară jum ătăţi. — Nu sînt şi modele mai plătim trei sferturi şi chiar în zori, îl şi foloseam. epoci. Epoca urm ătoare, e- neori ca un coşmar, —
un coşm ar despre care ştii
— Cum e ? am întrebat. ieftine ? întreabă Lionel, să avansăm şi partea ce vă Pe Sena, în Paris, în a- poca funestă şi blestem ată, foarte bine cum se va
P atrik începu să vor că şi el văzuse preţul. lipseşte din contribuţia m onte de Paris, ca şi pe avea să înceapă a doua sfîrşi...
bească. P atrik Buez era A tunci interveni Iîerve. voastră. M arna, eram în elem entul zi...
un tînăr de talie mijlocie, H erve Migal nu avea vioi Înstăriţii se dovediră ge nostru. Le cunoşteam toate O ! nim eni n-a aflat (va urm a) în rom âneşte de
destul de spătos si oare ciunea lui P atrirk. Era un neroşi. T reaba era, deci, cotiturile, toate plăcerile niciodată, exact, ceea ee Neculai CIHRICA
® C A L Â U Z A © C olaboratorii externi al „Călăuzei" : Emilia Gurschi H Semnatarii materialelor publicate în pagi
(Ghişinău), Lum iniţa IVlihai Cioabă (New York, S.U.A.),
.Jurnal independent de opinie şi informare. Nicolas Pândaru (Paris, Franţa). nile jurnalului nostru poartă întreaga răs
Acest num ăr a fost tip ărit, într-un tiraj de 50 000
Redacţia şi administraţia : 2700 Deva, str exem plare, de fraţii noştri tipografi : OIvqs Ioan Gheza pundere pentru conţinutul acestora.
Horea nr. 30, telefon 1 55 45. K asler Gheorghe linotipişti, Popa Lucia, Popa Maria, B Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Crişan Livia paginatori, Iepure Dorin zincograf,
Tiparul ; Tipografia Deva, str. 23 August, M ihăies Nicolae stereotipar, Biro Em erik m aşinist rota Luăm în considerare si anonimele, cu con
nr. 257. tivă şi m aistrul Popa Ionel. diţia să reflecte adevărul.