Page 1 - Calauza_1990_02_03
P. 1

JURNAL  INDEPENDENT  DE                                 ANUL  1

                                                                                                                                               Nr.  3
                                                                                         OPINIE  SI  INFORMARE                          JOI.  15  FEBRUARIE
                                                                                                                                               1990
                                                                                                      7
                                                                                                                                          4  PAGINI  I  1  EU
                                                                                               — APARE  SĂPTĂMÎNAL —




               Cele  zece  porunci                            Dragă  prietene  din  Ro­                                                    es


                                                             m âni i,                             NACH  RUMÂN IE®
             in  dorinţa  de  a  arăta  stim aţilor  noştri  cititori,  în
         D   prim ul  rînd,  cum   lucrau  şi  care  era  crezul  gazeta­  Iţi  xrim’t   a a a stă   scrisoa­  99
             rilor  încă  de  acum   aproape  80  de  ani,  am   extras   re  din  ujntă  inima,  p en vu
        d intr-o  carte  publicată  în  anul  1913,  cele  10  porunci  care   că  m ă  bucur.  Pă :at  că  nu
        trebuiau  respectate  de  presă.  Iată-le :          ştiu  româneşte,  dar  nu-i          jLxj&t**  J&iurfooL
           1.  Să  arate  lum ii  că  Rom ânii  sînt  inteligenţi,  m unci­  nimic.
        tori  şi  c in s tiţi;  că  ţara  are  b ărbaţi  deştepţi  care  o  conduc   Adresa  m ea :  Steffen  Bar-
        şi  că  ei  sînt  buni  patrioţi.                    tenstein-                      /vJUcflfi  -cLisr-          -O U Jct,            IxXtiZ
           2.  Să  arate  poporului  legile  şi  regulam entele  şi  să-l   Neubruckenstr.  9.
        îndem ne  la  ascultarea  lor.                        D  —  8734  Poppenlauer,   UcJi  -rrvxÂi  ^vAx£-  .   Âcutvn, -Cod  crcicjlt SiurrruxnrU&i./zSt*’
           3.  Să  arate  faptele  străbunilor  noştri.      B.R.D.
           4.  Să  îndrepte  poporul  la  întreprinderi,  economii  şi   A ceastă   tulburătoare   -nvxcftt 7\LcJt& .
        fapte  bune.                                         scrisoare  şi  m ulte  altele
           5.  Să  scoată  în  relief  faptele  de  laudă  şi  să  biciuiască   asem ănătoare,  exprim ind
        fără  m ilă  toate  pornirile  spre  rău.            cu   naivitatea  copilăriei
           6.  Să  arate  greşelile  guvernelor  străine, consecinţele lor   bucuria  unor  m ari  eveni­
        şl  să  ne  indice  care  ar  fi  cea  m ai  justă  m ăsură  pentru  a   m ente,  a  fost  adusă  pen­
        nu  cădea  şi  noi  în  asem enea  greşeli.          tru  copiii  României   de
           7.  Să  nu  alarm eze  poporul  prin  ştiri  tendenţioase  care   către   dom nul  Siegm und
        produc  spaim a  şi  confuzia.                       Stahrer,  şeful  biroului  de
           8.  O ricare  ar  fi  culoarea  politică  a  ziarului,  să  lase   ajutoare   al   societăţii
        la  o  parte  orice  ură,  orice  duşm ănie  şi  să  conlucreze  cu   „M alteser  H ilfshienst"  din   3 .1 .1 ).
        guvernul,  spre  binele  ţării,  m ai  ales  cînd  ţara  este  în   oraşul  Schw einfurt,  R.F.G.
        prim ejdie.                                          A filiată  bisericii  catolice,
           9.  Să  îndem ne  poporul  la  m uncă  serioasă  în  folosul   această  societate  s-a  fă­
        patriei  şi  neam ului  şi  să  nu  publice  nim ic  din  ceea  ce  ar   cut  m esagera  a  sute  de
        fi  dăunător  ţării.                                 cetăţeni  germ ani,  în  m a­
           10.  Să  ştie  să  tacă  şi  să  vorbească  cînd  trebuie,  pen­  joritate   din   localitatea
        tru   binele  şi  folosul  poporului  şi  ţării.     Poppenlauer,  care  au  sim ­
                                                             ţit  nevoia  să  întindă   o
                             T ranscrise  de  DAVID  RUSU
                                                             prietenească m ină  nevoilor
                                                             im ediate  ale  ţării.  Cele  5
             Foarte  important!                              tone  de  produse  recent  a-
                                                             duse  —  m edicam ente,  a-
            Inform ăm   cititorii   că   lizarea   unor  cazuri  de   p aratu ră  m edicală,  îm bră­
          jurn alu l  nostru  este  inte­  succesiuni   precum   şi  a   căm inte  pentru  copii,  ali­
          resat  de  înfiinţarea  unei   posibilităţilor  de  reintra­  m ente  —  au  fost  distri­  năm   a  stabili  o  legătură   gur  că  ajutorul  pe  care   poporului  germ an  cu  i;c-  »
          A genţii  de  detectivi  parti­  re  în  posesia  unor  pro­  buite  în  oraşele  Braşov,   mai  strînsă,  poate  perm a­  din  toată  inim a  vi-1  ofe­  voluţia  Română  nu  are. .  |
          culari  care  să  aibă  drept   prietăţi  pierdute,  încasa­  Tîrgu  M ureş  şi  Deva,  în   nentă,  cu  locuitorii  oraşu­  rim  nu  acoperă  decît  o   lim ite  de  vîrstă.  Un  sin-  g
          principal  scop  cercetarea,   rea  unor  debite,  executa­  com unele  Ilia  şi  Bârsău.   lui   Deva.  Ne  propunem ,   mică  parte  din  problem e­  gur  exem plu  :   doam na  §
          urm ărirea  şi   verificarea  rea  unor  servicii  de  re­  Numai   spitalul  judeţean   în  consecinţă,  ca  la  o  pro­  le  cu  care  vă  confruntaţi   Annn  Mărfi ret  D iergarten   t
          unor  aspecte   de  interes  prezentare  şi  m ulte  alte­  din  Deva,  de  pildă,  a  fost   xim ă  întoarcere  în  Româ­  şi  care,  în  nici  un  caz,  nu   de  la  azilul   de  bătrîni   j!
          cetăţenesc  şi   particular,  le.  Viitorii  m em bri  ai  a-   dotat  cu  ap aratură  de  spe­  nia,  luna  viitoare  proba­  se  pot  rezolva   imediat,   „W ilhelm  Lohe   H aus“   §
          cum  ar  fi :   asigurarea  sociaţiei  noastre   trebuie   cialitate  ultram odernă,  ex­  bil,  să  contribuim   printr-o   îm i  exprim   însă  credinţa   Niedervverrner  str.   8720.  |
          securităţii   perm anente  să  posede  cunoştinţe  ju ­  trem   de  valoroasă  :   un   aparatură   adecvată   la   că  instaurarea  adevăratei   Schw einfurt,  a  depus  în  g
          sau  tem porare  a  unor  va­  ridice  şi  aptitudini  cores­  ecograf,  cinci  electrocar­  dim inuarea  puternicei  po­  dem ocraţii,  pc  care  popo­  contul  ţării  noastre  sum a  g
                                                             diografe,
                                                                      un  pacem aker,
          lori,   bunuri  m obile  sau  punzătoare.                                  luări  care  afectează  viaţa   rul  rom ân  a  cîştigat-o  cu   de  1  000  de  mărci,  nedo-  ■
          im obile,   descoperirea  u-   întreprin derile  şi  insti­  60  kg  film e  radiologie  etc.  oraşului.  De  asem enea,  ne   m ari  jertfe,  va  fi  în  m ă­  rindu-şi  altceva  decît   o  (
          nor  acte  privitoare  la  in-   tuţiile,  precum   şi  persoa­  „Păşind  pe   păm întul   gîndim  la  stabilirea  unei   sură  să  deschidă  tuturor   carte  în  lim ba  germ ană  g
          tregirea  vechim ii  în  ac­  nele  fizice  interesate,  se   României   pentru   întîia   colaborări  economice   cu   cetăţenilor  ţării,   indife­  despre  România  şi  locui-  |
          tivitate,  recercetarea  unor  pot  adresa  în  scris  redac­  oară,  m ărturiseşte  dom nul   mica  industrie  judeţeană,   rent  de  naţionalitate,  por­  torii  ei.   |
          accidente  de  m uncă,  ana­  ţiei  noastre.       Siegm und   Stahrer,   am   în  scopul  desfacerii  fără   ţile  unei  vieţi  libere   şi   Pentru  ajutorul  acordat,  |
                                                             descoperit  cu  emoţie  un   impozit,  pe  piaţa  germ a­  demne".     pentru  toate  bunele  inten-  s
                                                             popor  care,  în  ciuda  unei   nă,  a  unor  produse  rom â­  Doctorul  Emil  Goia,  ce­  ţii  exprim ate,   locuitorii  |
              „Tovarăşul1*  Corbu  î-a                       grele  m oşteniri,  se  arată   neşti.  C ontravaloarea  aces­  tăţean  germ an  de  origine   oraşului  Deva  adresează  ■
                                                                                     tora  va  putea  fi  utilizată
                                                             a  fi  plin  de  speranţă  în
                                                                                                             rom ână,  însoţitor  de  ini­
                                                                                                                                    întregului  popor  germ an  |
               trădat  pe ceauşescu!                         viitorul  său.   Cu  gîndul   pentru   rezolvarea  altor   m ă  al  misiunii  „M alteser   calde  şi  prieteneşti  m ul-  I
                                                                                     nevoi  presante  ale  oraşu­
                                                             de  a  veni  în  sprijinul  a-
                                                                                                             Hilfsdienst",  mai  adaugă
                                                                                                                                                           |
                                                                                                                                    ţum iri.
         Se  spune  că  dintre  toate   prim ul  şi  l-a  am uşinat...  N-a   cestei  speranţe   intenţio-  lui  dum neavoastră.  Desi-  faptul   că   solidaritatea  D.  STRAI AN
        anim alele  aflate  în  preaj­  lătrat,   n-a  grebânat   cu
        m a  om ului,  singurele  care   ghearele  aşa  cum   ar  face
        nu-1  trădează  sînt  calul  şi   orice  jav ră  care-şi  vede  stă"
        cîinele.  Nu  avem   ştiinţă  ca   pînul  în  prim ejdie...  TORTA
                                                                        9
        dictatorul  să  fi  avut  în  clă­  A sta  l-a  costat  scum p  pe
        direa  lui  de  la  C.C.  un  cal...   dictator.  Colonelul  Pîrcălă-  (rînduri  dedicate   In  numărul  nostru  viitor  publicăm:
        Deşi  n-ar  trebui  exclusă  a-   bescu  o   păcălise  pe  elena
        ceastâ  ipoteză.         ceauşescu  şi  obţinuse  apro"   „Călăuzei")             TESTAMENTUL  POLITIC  AL  MAREŞALULUI
          Vrem  să  dovedim   că  to­  barea  ca   m uniţia  gărzilor
        varăşul  Corbu,  clinele   de   să  intre  în  păstrarea  arm a­  Flacără  tinără  ce  ne  bin-
        încredere,  supărat  probabil   tei.  Profitase  de  slabele  cu­  tuie  mereu.  Ochi  rămas  pu­    ION  ANTONESCU
        pe  unul  dintre  ei,  a  trădat...  noştinţe  ale  elenei  în  apli­  rurea  deschis.  Amestec  de
                                 carea  unor  strategii   care
          Nu  e  vorba  de  o  glum ă                     bucurie  şi  speranţă.  Pagini
        P u r  şi  sim plu,  aţi  reţinut   i-ar  fi  fost  favorabile.  ale   sufletului   şi  fiinţei
                                   La  aceasta,  cum  se  ştie,
        că  în  m om entul  cînd,  colo­  a   contribuit  şi  generalul   noastre.  Fiică  a  istoriei  ti­  In  ziua  de  8  februarie   pentru  libertatea  cetăţeanu­  crat  cu  sediul  în  Cluj  este
        nelul   Pircălăbescu,   şeful                     nere.  Pentru  tine,  scriu  pe   a.c.  conducerea  jurnalului   lui,  pentru  libertatea  ini­
                                 Milea,  care  a  intervenit  ra­                                                                     reprezentat   de   domnii  :
        gărzilor   patriotice,  a  pă­  pid  arătînd  că  Pircălăbescu   o  coală  peste  care  s-a  văr­  nostru  independent  de  opi­  ţiativei.  In  partid  sc  poate   Crişan  loan,  Rus  Iacob  şi
        truns  în  cabinetul  dictato­  are  o  idee  bună...  sat  puritatea  cenuşei.  nie  şi  inform are,  a  făcut   înscrie  orice  cetăţean.  Struc­  Nccula  Emilian.  Congresiţl
        rului,  cîinele  Corbu  a  venit  De  unde  tragem   conclu­  Flacără  ce  ne   încălzeşti   o  vizită  de  cunoaştere   şi   tura  organizatorică  repre­  partidului  se  va  ţine  la  în­
                                 zia  că   „tovarăşul"  Corbu   sufletele !        inform are  corectă  a  citito­  zintă  în  m arc  şi  tipul  de   ceputul  lunii  m artie  a.c.
           P eter  W ilhelm  e  poş­  Ia  trăd at  cu  bună  ştiinţă  pe            rilor,  la  unele  partide  po­  structură  al  puterii  de  stat  La  sediul  Partidului  Na­
         taş  de  peste  30  de  ani.   dictator...             TIM AR  ILEASA     litice  care  au  sedii  provi­                    ţional  Ţ ărănesc-Crcştin  şi
                                                                                   zorii
                                                                                         în  clădirea  fostului
         Este  doar  unul  din  m i­                                                                                                 Democrat,  discutăm   cu  dom­
         nunaţii  poştaşi  ai  Devei,                                              com itet  judeţean  p.c.r.  din   în  vizită  la   nii  :  Rădos  Nicolae,  preşe­
         ai  judeţului  nostru.  Pe                                                Deva  (lingă  parc).                               dinte,  Petreu  Liviu.  vice­
         ploaie,  pe  ninsoare,  ar­                                                 Astfel,  într-o  ordine  pur   unele  partide   preşedinte  Domnariu   Se-
         şiţă  sau  vînt  ei,  poştaşii,                                           întîm plătoare,  prim a  dată                      bastian,  vicepreşedinte,  Oa-
         cară  in  spate   scrisori,                                               a  fost  vizitat  Partidul  De­                    nă  O ctavian  C onstantin,  vi­
         ziare,   veşti  bune  sau                                                  mocrat  cu  sediul  în  Cluj.   politice         cepreşedinte  şi  Bocşa  Gheor-
         triste.                                                                   Aceasta  este  denum irea  co­                    ghe,  secretar.  Reţinem   din
         Nenea   P eter  a   dus                                                   rectă  a  partidului,  aşa  cum                    prezentarea  făcută  de  in­
         scrisori  şi  pe  unde  îna­                                               ne  asigură  Dl.  psihosocio-   pentru  care  luptă.  Decizii­  terlocutori  :   este   prim ul
         inte  erau  case  şi  gră­                                                log Crişan Ioan.  Mai  departe   le  mari,  fundam entale  se   partid  înregistrat   im ediat
         dini...  De  zece  ani  lu­                                               spicuim din  prezentarea  fă­  iau  prin  referendum .   în   după  Revoluţia  din  22  De­
         crează  în  zona  Horea,                                                  cută  :  este  un  partid  care   fiecare  ju d eţ  se  înfiinţea­  cem brie  1989.  Se  respectă
         aducînd  şi  prim ele  scri­                                              se  legitimează  prin  revolu­  ză  cîte  un  Cerc  teritorial,   vechile  tradiţii  ale  P.N.Ţ.
         sori  pe  adresa  ju rn alu ­                                             ţie,   obiectivul   principal   această  structură  penetrînd   Denum irea  de  Creştin   şi
         lui  nostru.  în   curînd  se                                             fiind  acela  de  a  apăra  cu­  pînă  la  com ună   Partidul   Democrat  a  apărut  în  ur­
         va  pensiona.   Ii  dorim                                                 ceririle  revoluţiei.  încă  de   Democrat  cu  sediul  în  Cluj   ma  unificării  Partidului  Na­
         sănătate  şi  să  arate  tot                                              la  constituire,  Partidul  De­  militează  pentru  a  se  face   ţional  Creştin  D em ocrat  în­
         aşa  de  tîn ăr  ca  în  foto­                                            m ocrat  a  pus  la   temelie   politică  prin  oamenii  con­  fiinţat  în   22  Decembrie
         grafia  alăturată,  făcută                                                principiile  f'> n‘'iM  n-ilc  a-   ştienţi   F.a  nivelul  judeţu­
         în  1989.                                                                  le   dem ocraţiei,   m iiitînd  lui  nostru  Partidul  Dcrno-  (Continuare  in  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4