Page 2 - Calauza_1990_02_03
P. 2
Pa«. 2 C Ă L Ă U Z A Nr. 3 JOI15 FEBRUARIE 1990
27 D E O R E D E R E V O L U Ţ I E Amintiri triste
9
Fundaţia H altei C.F.R. Livadia este turnată din
Nu ştiu dacă voi reuşi la urm ă. Dar unde era a- meni. Acolo ne-ara înlilnit C etăţeanului aflat la vola anul 1967 dar, din cauză că investiţia num ită „du
să scriu aşa cum trebuie ccastâ „urm ă" ? Cum co cu Dan ; eram trei acum, nul unei m aşini cu num ăr blarea şi electrificarea liniei C.F. Sim eria — P etro
despre aceste ore. Mie, cel loana nu se mai term ina, care ne ţineam unul de al de înm atriculare străin şi şani" a fost redusă cu 30 la sută la indicaţia can
puţin, aceste ore mi se pai deşi noi m ergeam mai în tul. Studenţi au ieşit la care privea întrebător, i se celariei fostului dictator, lucrările acestei clădiri so
şi azi de neatins. Sint bu cet decît ceilalţi, cu inten geam urile căm inelor 19—22. explică : „Freedom !“ — fost sistate, în tim p ce vechea haltă C .F.R Livadia
căţi de tim p dintr-o altă ţia de a răm îiie la urm ă, Unii erau pe alei. Dintre „L ibertate !“. Şoferul unei a fost dem olată pe jum ătate. în urm a acestor „m ă
lume in care sc trăieşte, ne aflam de fapt la mijloc. ei, au fost ciţiva care s-au alte m aşini, cu num ăr de suri" cei peste 400 navetişti spre Petroşani, H aţeg şi
ori se moare, în care eşti Am avut senzaţia că m ul alăturat m ulţim ii. Nu prea Bihor, deschide portiera şi Călan aşteaptă trenurile în frig...
intuit de fericire şi groa ţim ea s-a dublat, s-a tri mulţi... Nu sc ştia încotro coboară speriat, face sem Din cauză că n-a existat o înţelegere intre fostu]
ză... Ei, care au fost lingă plat — cum, în cîtevn m i să sc m eargă : spre Calea ne de sim patie cu m îna ; director al Regionalei C.F.R. Deva, Nicolac S tan şi
mine, ei care mi-au zîm- nute ?... Am avut senzaţia Buziaşului după m uncitori? i se spune : „Du-te liniş fostul lider politic local, Ioachim Moga, în anul 1973
bit, ci care au strigat sfî- tit, n-are nim eni treabă cu a fost desfiinţată în întregim e Regionala C.F.R. Deva
şiind cea m ai cum plită dum neata" — din cînd în punindu-se pe drum uri peste 300 de fam ilii. Din a-
tăcer* ei care au răm as MARTORI OCULARI LA TIMIŞOARA cind se trecea şi la raţio ceaslă pricină urm ătorii ceferişti au făcut n a v e ta :
răstigniţi pe piatra şi pc nal, la bunătate, deşi m ul M elinte C onstantin, Deva — Lugoj, O ltean Sam oilă,
asfaltul — m urdare,... su ţim ea practic era orbită de Deva — Tim işoara, M oroşan Pupila, Sim eria — A rad,
fletele lor nem urire sint... că mă aflu purtat de un Sprc centru ? Spre Ju d eţ ? furie, nu m ai avea lege. F ercnţ Ioan, Deva — Alba, B ucur A urelia, Deva —
încerc să scriu, ca si m agnet, de o forţă. De fapt, S-a pornit spre Judeţ. „Li Erau sm ulse indicatoare de Alba, M arx Alois, Zam — C aracal şi alţii care nu
cind aş încerca să mă re de ceea ce mai tîrziu s-a bertate !“, „Jos cenuşes- circulaţie, sparte stopuri, puteau veni acasă decît la o lună sau chiar două.
dovedit a fi o forţă. în con eu !“. P rintre rîndurile m ul distruse lozinci. D escătuşa
dau mie însumi. Deci ţimii, încercau să se stre Interesant e de ştiut că, la foarte puţin tim p după
şaisprezece decem brie o mie tinuare, „Libertate !“ şi coare maşini. U na avea rea. în cuprinsul ei, se a- această m ăsură, a fost în fiinţată R egionala C.FJFb
nouă sute optzeci şi nouă. „Studenţii !“. Am înţeles geamul spart la spate. Un l'lau şi elem ente periferice Constanţa şi Regionala C.F.R. P o rt Constanţa. O are
Ora 17,30. Pornesc din Com atunci încotro sc îndrepta „Olteit" parcă înnebunise, revoluţiei... Viteza de de pentru transportul cărbunelui din bazinul V ăii Jiului
plexul Studenţesc. T ram coloana — spre Complexul după un slalom disperat plasare a coloanei m ă ui şi Ţebea, a m etalelor neferoase de la B rad şi Deva,
vaiul 6. în curînd. Piaţa Studenţesc. Era nevoie de s-a retras furibund pe una mise. îm i am inteam de m a a fontei din Călan, oţelului din H unedoara, pentru
Marin. Lume adunată peste studenţi. S-a ajuns în in din străzile laterale. Tro nifestaţia studenţilor, cea cim entul din Chişcădaga, m arm ura din Sim eria şi
tot. Ştiam din zilele trecu tersecţia cu sens giratoriu leibuzele erau blocate, m ul de la 15 noiem brie 1989, alte m ulte produse hunedorene, această Regională
te de „dizident". Tatăl Intersecţia era plină de oa- ţimea le izbea cu pumnii. im ediat după meciul Româ C.F.R. a Devei nu era necesară ? Toată lum ea ştie
nia — D anem arca, m ani
meu venit prin Tim işoara, festaţie paşnică, dar care cite necazuri avem acum şi cum cerşim vagoane la
m-a chem at „să-mi arate a îm brăcat, pe alocuri, o alţii.
un dizident", în dupâ-a- coloratură politică. îm i a- Sugerăm conţinu irea lucrărilor la H alta din Li
miaza zilei de 14 decem vadia şi reînfiinţarea Regionalei C.F.R. Deva cu ac
m inteam de 15 noiem brie tivitate asa cum a fost iniţial...
brie. Coborîm clin tram vai 1987. Acum, un nou Braşov, CONSTANTIN R. AOANEI
să vedem ce se întîm plă mă gîndeam . De astă dată,
cu omul acela, despre ca la Tim işoara... Intersecţia
Se sting in vizită la unele partide politice
re între tim p auzisem că de la „Continental". Hotă-
l-ar fi ridicat; că ar fi vrut rît, spre Judeţ.
să-l ridice. Ştiam că e becurile pe „23 August", se
preot, num ele lui nu îl ţi reaprind. Un tanc de apă (Urmare din pag. I) erctarul general al P.N.L.
neam minte, nu îl văzu înaintează spre noi. Nil P artidu l N aţional Liberal
sem. nu ştiam am ănunte puteam să cred : să dea cu 1939 cu P artidul Naţional doreşte să lc ofere oam e
despre cl, doar că intrase apă pe noi ?... Multe nu Ţărănesc, caro se afla în nilor o dem ocraţie reală,
in conflict declarat cu au aveam să cred, şi s-au do ilegalitate. Tot un am ă garantînd libertatea indivi
torităţile regim ului. Cobo- vedit a fi atît de adevă nunt : în anul 1987, P.N.Ţ. dului. M ilitează pentru p ri
rîm deci. Ne facem loc rate, ca însăşi existenţa u- s-a afiliat la U niunea P ar vatizarea către prosperita
printre lume, ajungem în nui Dumnezeu pe lum ea tidelor D em ocrat Creştine. te, pentru societăţile pe ac
mijlocul acelei mase de oa asta, care să-şi aplece u- E un partid da centru-stin- ţiuni, pentru libertatea ca
meni. Două tram vaie sint rechea la suferinţa rom â ga, adică al m uncitorilor şi pitalului, fie el chiar şi
oprite „cap la cap", pe li nilor... M aşina pom pierilor ţăranilor şi al celor care străin. Se m ilitează şi pen
nul din ele se află o lum i I’rintr-o întim plare Dumnezeiască, fotoreportera se retrage, după ce i-a fost vor să vină cu ei. P latfor tru privatizarea agricultu
nare şi un om vorbind. Nu noastră Delia Drăghici a surprins in ziua de 17 de spart parbrizul cu pietre. ma partidului a ţinut sea rii, să se înapoieze ţăra
întrebăm nimic ; se strigă cem brie 1989, orele 16,00 acest m are V (de la Vic Coloana înaintează, pînă în ma de experienţa neferici nilor cel puţin păm întul
„Libertate !“ şi „Studen torie) înscris de trunchiul unui arbore. Locul este faţa sinistrei clădiri. Se a- tă a ultim ilor 40 de ani în care li s-a luat la colecti
ţii !“. Omul de pe tram vai Cinema „Pare", intersecţia cu strada „12 .Aprilie". runcă pietre, se sparge. E ţară. La alegeri nu se vor vizare. Cu păm întul exce
se num ea Sorin Oprea, a- în fotografia de sus pot fi observate subunităţi un vuiet enorm . Preşul din prezenta lideri politici — d entar să se formeze obşti
veam să aflu mai tîrziu ale trupelor U.S.L.A.T. care se retrag in dezordine, faţa clădirii e tirit pe lin ci un program adecvat or iar păm întul ce nu poate
dintr-o em isiune a Televi dinspre Piaţa Traian, in faţa presiunii dem onstranţi gă noi. Cu o rangă se în dinii şi liniştii interne. Au fi cuprins nici în aceste
ziunii Libere Tim işoara. lor. In fotografia de jos se poate vedea cum, in a- cearcă forţarea uşii. Le reţineri la prim irea în p ar forme, să răm ină în pro
Era răguşit sau aşa mi s-a celaşi loc au ajuns deja m anifestanţii. spun atunci lui Dan şi Cri- tid doar atunci cînd e vor prietatea ferm elor de stat,
părut. Lum ea îl asculta Dumnezeiescul „V“ al acestui arbore a devenit, nci să nu intre. D ar poar ba de oam eni compromişi Se m ilitează dcasem eni
şi... zîmbea. Mă uitam me se ştie, simbolul României Libere ! ta rezistă, răm ine ca o politic, atît cu comuniştii, pentru pătrunderea capita
reu în jur, să văd care ar poartă spic eliberare, încă cit şi cu legionarii. lului străin (nu m ai m ult
putea să aibă m utră de nedesfăcută. Şi totuşi, era La intrarea în sediul P ar de 49%) m ai cu scam ă în
atît de clar că eliberarea tidului N aţional Liberal am întreprinderile care nu silit
securist. Cu siguranţă că fost întim pinaţi de dl.
sint — îmi spuneam . T re va veni. Nu se m ai poate, rentabile ; în acest sens
nu, ştiam ; dacă Braşovul Răduleseu M ircca-G raţian, puţind fi aduse m aşini şi
buie să fie. Acolo unde se n-a putut să-L vină de hac secretar cu problem e spe utilaje din străinătate pen
strigă „L ibertate !“, trebuii lui ceauşescu, de astă dată ciale. Discuţia a fost pur tru uşurarea m uncii oam e
să fie .şi securitate... Mi-e- Tim işoara îi sim ţea şi îi tată cu Dl. Paul Botez, sc- nilor, care, nici într-un
ra şi nu-m i era team ă. Ce semna sfirşitul ! Se cîntă caz nu vor fi concediaţi.
lor care îmi zîm beau li „Deştenptă-te, rom âne Partidul caută să se evite
Uomniior !
Cititorii
zîmbeam. Mă înfioram „Unde eşti, cenuşesciile. să jurnalului nostru vor să şom ajul, să sc acorde li
sim ţeam un curent straniu vezi cit de m ult te iubeşte ştie dacă m ai este ne bertate iniţiativei particu
botezîndu-m i atunci sînge-
poporul, atît de mult, în voie de Consiliile jude lare. Este deschis tuturor
le. C rina strîngca o mapă vii te-ar călca în picioare...". ţean şi m unicipal ale claselor, restricţii fiind im
la piept. Eu îi slrîngeam sindicalelor ? Apoi, cui puse doar în ceea ce-i p ri
braţul drept. M ulţim ea a (Va urma) ii va fi atribuită impu- veşte pe activiştii comu
devenit coloană, s-a pus în rătoarca clădire construi nişti.
mişcare. Am holărît, din DANU L m a r ia n , tă din cotizaţiile sindi MARTOR
prudenţă, să râm înem mai student caliştilor ?
AUZITE ÎN
Dl. JURCA PETRI: din str. Viorele, nr. ,V, ap. 22 toratul şcolar judeţean — la I.C.S.M.l. — Depozite DRESCU şi M IIIAIL CER- GARA DEVA
satul Boz, comuna Bră- pc marginea fihnului ,,l'n a josl ridicată dc o altă centrale Deva, sector Min BICEANU din Călan. Ca P entru a veni in sprijinul
nişca, nc trimite o foarte om pentru eternitate" sint publicaţie. tia — se află în atenţia ricaturile sint excelente. călătorilor ce urcă şi co
frumoasă scrisoare. Se foarte interesante. Pot de UN GRUP DE MUNCI mai multor cetăţeni din Hu N-ar fi rău ca liniile să boară din trenurile rapide,
bucură de apariţia jurna veni şi mai utile — for TORI DE LA SECŢIA .1- nedoara. Rugăm factorii fia puţin mai îngroşate cu accelerate şi curse m unci
mulate intr-un mic articol BATO R DEVA : Proble răspunzători să ia măsuri tuş negru. Aşteptăm dc la toreşti, propunem a se pre
lului nostru. Noi ne bucu dactilografiat la două rîn- mele relatate de dvs. ni se pentru ca aceste materiale dvs. şi alic lucrări. Futcţi
răm că avem asemenea oa lungi peroanele de la linia
meni în satele româneşti. duri pc care putem sn-l par grave... Rugăm să ne să fie repartizate echita face o anchetă serioasă pc 2 din staţia Deva spre A-
publicăm in curînd. contactaţi (intr-un fel) da bil pe localităţi. Dară sc temele anunţate. Aşteptăm. racl, cu 30 m etri şi peronul
Nu ştim încă posibilitatea Peste zece zile — rugăm de la linia 3 spre Simeria,
de a se contracta abona să ne căutaţi pentru a dis
in
tot cu 30 m etri, avind
m ente la presă. Sîntem în cuta. vedere lungim ea garnituri
căutarea unei modalităţi „Călăuza" alături de cititorii ei Domnul ing. PUŞCAŞ lor. Deasemeni, este nece
de trimitere a jurnalului
V A SIL E GHEORGHE din sar ca toate firm ele care
nostru la sate. Oricum, Deva — nc-a trimis una sint aplicate pe pereţii sta
vă vom ţine la curent. Aş Dl. RADU M IRC EA din că doriţi chiar fără să vă mai semnalează asemenea dintre cele mai frumoase ţiei C.F.R. (bagaje m ină,
teptăm de la dvs. cores Deva, str. M. Emincscu, declinaţi identitatea, pen poticneli, rugăm cititorii scrisori. Frumoasă şi plină inform aţii C.F.R., florărie,
pondenţe sincere despre bl. 10 ,np. 16. A m luat cu tru uncie amănunte de să ne informeze cu prom p de înţelepciune. Titlul jur case bilete, săli de aştep
pămint şi despre oamenii noştinţă de dorinţa dvs. care avem nevoie. titudine. nalului nu putem să-l tare, etc.) să fie aşezate
care privesc cu bucurie Domnişoara NICOLETA Dl. M U N TEA N IO A N : B A B Y , Deva, str. Primă schimbăm. O să vedeţi nu perpendicular pe pereţi
1UREANU-CIIiTID . Cele Şi nouă ni se pare că de verii, nr. 21. Aşteptăm un peste m ultă vrem e de ce. pentru a fi văzute de la
MESERIA DE T A R A R distanţă.
ROMAN. două poeme trădează o cretul amintit impune un telefon. A veţi o violenţă Recunoaştem linia direc Foarte util ar fi să se
D l NEM ŢEANU ŞTE sensibilitate aparte. Ne impozit pe libertatea o- a imaginii remarcabilă. toare pe care ne-o suge înfiinţeze unul sau doua
FAN, minier la I.M. Pa- pare rău că nu putem să mului, pe necazurile lui, S-ar putea să iasă un ie raţi, E şi a noastră. Ea vi
le publicăm. Spaţiul re- pe sex. Facem apel şi pe pure din tufiş.. ne în primul rînd de la chioşcuri „Gogoşerie" în
roşeni : M ulţum im Numai această cale dc a sc abro UN GRUP DE OAM ENI apropierea staţiei C.F.R. şi
cu sprijinul dvs. putem de strins al jurnalului nostru oamenii care ne citesc. a A utogării Deva, pentru
îl oferim informării oame ga, „taxa pentru celibat" ! A I MUNCII DE L A I.M. !n m om entul cînd primă
veni o călăuză adevărată satisfacerea nevoilor m iilor
nilor. A. K. Sim eni de acord. B A R Z A i Rugăm să vă ria ne va repartiza un se
a minerilor. Faptele şi Ordonate într-un articol adresaţi Poliţiei din Brad diu, vă invităm să treceţi de călători şi navetişti ce
sfaturile dvs. constituie DIRECTORUL UNEI U- restrîns, datele dvs. ar pu sau direct procuraturii. Da pe la redacţie. Cred că se perindă prin cele două
TOTUL pentru noi. XI T A Ţ I ŞCOLARE DIN tea servi opiniei publice. că nu se rezolvă n'Htiic — avem multe de discutat. m ari porţi ale oraşului no
Precizările d-lui DlSCA ZONA BRADULUI: Proble Problema repartiţiei m a aşteptăm un semn. stru.
I.M ANOIL din Hunedoara, ma alegerilor de la Inspec terialelor fotografice dc Domnii TIRFRIU MiN- Cel aflai la dispoziţia dvs. COSTICÂ GUIŢA ARITINA