Page 3 - Calauza_1990_02_03
P. 3
C A l A U Z A Nr. 3 JOI 15 FEBRUARIE 1990 Fag. 3
L a început economică", a inginerilor, aceştia a di parte nu poate veni cu de
— G uvernul pe de altă
a fost...
„criza
rectorilor ş.a.m.d.
veche de cel puţin A început dansul schim cizii şi legi în absolut toa In dialog cu ministrul minelor
15 ani, dar caro m ergea a- bării conducerilor. Am în te dom eniile, pentru că e
gravindu-se pe zi ce tre locuit şefi de secţie, direc dem ocraţie şi noi, cei care Recent, o delegaţie for lucru de 5 zile se face în- crează în subteran, tre
cea. In ultim ul an, econo tori, m iniştri, profesori, nc-ara trezit la libertate nu m ată din 19 m ineri şi ca ccpînd eu luna februarie, cerea minei de la nivelul
m ia practic era paralizată, profesori universitari, de m ai acceptăm porunci de dre tehnice de la MINA posturile prestate supli de retribuire „B“ la ni
finanţele blocate iar „orga cani şi rectori şi avem ten sus în jos... DEVA a pu rtat un dialog m entar se plătesc eu m a velul de retribuire „A" şi
nele" m ai funcţionau doar dinţa să nu-i recunoaştem „A fi sau a nu fi“ a- la M inisterul M inelor, eu jorare de 100%. sporul revenirea la statutul de
parţial şi doar cu ignora nici pe cei noi ca avînd ccasta-i întrebarea în m o dom nul m inistru ION DI- de noapte se m ajorează unitate de sine stătătoa-
rea voită şi tacit aprobată drept şi datorie de auto m entul de faţă. Răspunsul, CU şi alţi reprezentanţi de la 15% la 25%, alo rea (MINA DEVA fiind
a legilor economice de- ritate asupra noastră. desigur este unul singur ai m inisterului, pentru so caţia pentru copii se sta singura m ină din ţară pe
cret(in)ate de la cel mai Poliţia însăşi nu arc cu „a fi". D ar aceasta nece luţionarea unor problem e bileşte neplafonat in func care a răm as grefată o
înalt nivel. rajul de a ieşi singură în sită im plicarea tuturor oa sociale, de încadrare şi ţie de salariu, iar tran s centrală industrială), toa
Şi a fost ziua intîia... stradă, dacă nu e păzită m enilor cinstiţi şi compe retribuire. portul zilnic de la locul te au răm as în studiu, la
întregul edificiu al puterii tenţi — im plică asum area O parte din cererile de m uncă şi către locul fel ea şi condiţiile de pen
s-a dări m at într-o jum ătate liberă a disciplinei în m un prezentate au fost rezol de m uncă se face gratuit. sionare. Dialogul m ineri
că, im plică naşterea unor
de zi — îngropind sub dă- Unde ne vate pe loc, rezolvare ce în ceea ce priveşte ce lor cu m inistrul lor a a-
rim ăturile ei tot ce a fost idei şi asum area răspun a fost confirm ată prin lelalte solicitări care p ri vut loc într-o atm osferă
derii ce ne revine în apli
partid, autoritate, organi aflăm ? carea lor. Nu putem şi nu telexul transm is. vesc acordarea sporului calm ă, destinsă, in final
zare econom ico-adm inistra- avt-m voie să ne dăm deo eu o doză de umor.
tivă veche. In această cli parte în aceste momente, Astfel, şi la M ina Deva de um iditate şi radioacti
pă, peste vechea criză eco de soldaţi ; nu mai face nşteptînd să treacă valul. trecerea Ia program ul de vitate pentru cei care lu DUMITRU TUIIUŢ
nomică s-a suprapus „Cri dceît ra r un test de alcoo Să nu uităm că atunci cind
za politică". lemie, nu m ai dirijează se tulbură apele, gunoaiele
Din fericire s-a ridicat circulaţia, se teme doar... se ridică la suprafaţă şi tre Form area Consiliului P ro
fro n tu l Salvării N aţionale In acest m om ent, peste buie ca apa să se linişteas vizoriu de U niune N aţio
— care prin nişte oameni cele trei crize anterior a- nală, constituie un act po
de bună-credinţă şi cu im en m intite s-a suprapus si a că pentru ca gunoiul să-şi Mulţumim Olandei! litic înţelept, un dem ers
reia locul pe care îl me
să capacitate intelectuală, patra : „criza organizatori rită, la fundul apei. pozitiv pentru dem ocratiza
putere de m uncă şi sim ţ că". Totul trebuie restruc Numai în acest mort vom rea ţării, pentru trecerea
Trăim momentele L IB E R T Ă Ţ II şi DEMOCRA
al răspunderii — a preluat turat, reorganizat în ace putea traversa această pe ŢIEI pe care le-am visat cu toţii. la linişte şi conlucrare în
puterea, pentru a um ple laşi tim p : învăţăm int, cul rioadă grea din istoria scopul înfăptuirii idealurilor
vidul lăsat de dictatură. tură, agricultură, industrie. României, perioadă peste Aşezăm o floare şi lacrimi pe m onnîntul eroilor. noastre de la 22 Decembrie
A pornit organizarea poli •Şi pentru noi, pentru ţară, care nu putem sări — dar Cu tricolorul cel adevărat Ungă inimă, prin muncă 1939.
tică care încă nu este în care este o treaptă obli cinstită, democraţie şi gindire fără dogme, ne des
cheiată, m ai fiind necesa acest fenom en poate fi cel gatorie pe care o putem făşurăm activitatea de zi cu zi. LINIŞTE Şl
ră naşterea şi m aturizarea mai periculos, deoarece ori urca intr-un tim p relativ
ce m ăsură greşită are con
partidelor politice care a- scurt. Pe acest fond, gîndul locuitorilor din Hunedoara CONLUCRARE
o im abia învaţă să vor secinţe la nivelul întregii tn concluzie, în acest se îndreaptă spre toţi prietenii din Olanda care au
ţări. Economia nu este un
bească şi m ai au m ult pînă lanţ cu verigile înşirate m om ent există doar cinci fost alături de noi după Revoluţie, oferindu-nc cu Frontul .Salvării N aţiona
la a deveni adulte. In eu deziderate, pe care îtnpii- drag produse alimentare şi nealimentare, simbol al le a devenit, acum, form a
foria revoluţiei, noi am mai una după alta, ci o reţea nindu-le, vom îm plini şi omeniei, al întrajutorării. ţiune politică de sine stă
prim it un cadou, o jucărie la care dacă se rupe un transform area României în Aşadar, MULŢUM IM OLAXDEI ! tătoare fiind aşa cum s-a
nouă — respectiv conştiin nod, se destram ă întreaga tr-o tară liberă si dem ocra Rămincţi, dragi oameni din Olanda, in inimile afirm at la înregistrarea sa,
ţa puterii noastre, a celor plasă. în plus, aici mai tică MUNCA, D ISClFi.r- noastre ca un exemplu înălţător despre ceea ce în „ o grupare politică em a
de jos. Dar această „jucă este o „bombă cu explo NA, INIŢIATIVA. RĂS nată clin viitoarea revolu
rie" poate fi şi p -riculoasă, zia întîrziată" — plasată seam nă prietenie, frăţie şi umanism.
cind ea se transform ă in de defuncta dinastie : PUNDERE şi RABD ARE Sint gînduri sincere pornite de la cei ce trăiesc ţiei".
Mai ales, RABDARE. dragi
Sini toate acestea, semne
„criza de autoritate". Şi —■ ne-a obişnuit ca toa oameni ! Nu sc poate lotul, şi muncesc pe această bucată de plai românesc, cu de încredere în dem ocraţia
asta s-a intim plat. M unci te ideile să vină de sus în deodată ! sufletul setos de bunătatea lumii.' pentru care au luptat şi
torii nu mai recunosc au jos sub form ă de instruc s-au jertfit tinerii Rom â
toritatea m aiştrilor, aceştia ţiuni, indicaţii, decrete. GIILORC.IIL GRCN Ing. IO AN MARC!
Prim arul m unicipiului IluneJoara niei.
STI U A N Di NA
Fără intervenţii genetice!
G indim şi vorbim liber, tliţional, pe calea naturală, nătate, Cultură (de neam
fără acea uriaşă team ă ce fără intervenţii genetice. şi individuală), Cinste,
nc-a m utilat raţiunea în P entiu nişte părinţi bătuţi Dumnezeu, D reptate, Dem
decursul atîtor ani. Zidul de soartă ce n-au avut încă nitate, Frăţie, G indire, Ilar,
tăcerii a fost spart, setea un copil, naşterea aceasta Iubire, Iertare, înţelepciu
de dialog este nepotolită. este hotăritoare pentru c- ne, învăţătură, Libertate1,
„Bisericuţele" au dispărut. xistenţa lor dv-apoi şi nu Muncă, Neam, Onestitate,
Şoaptele, ah ! Şoaptele aa vor accepta nici un fel de Patrie, Proprietate, itis
fost redate in sfir.şit îndră experienţă „sofisticată". M a (trebuie să învăţăm să ri-
gostiţilor şi m am elor ce-şi ma ţară a suferit prea dom). Sinceritate, Şcoală,
adorm copiii la sîn. Ra mult, refuză „forcepsul". Tandreţe. Univers, Unitate,
dioul em ite la intensitatea Democraţia se va naşte şi Valoare, Visare, Viitor... şi
norm ală, indiferent de pos la noi O vom învăţa cu ei te m ulte altele vor fi cu
tul de em isie ascultat. toată silinţa. vintele al căror lăuntric
O piniile personale, cuvân Cuvinte ea : Alteraţie, înţeles îl vom afla învă-
tul liber rostit descătuşat, Blasfemie, Compromis, Cult ţindu-le. Abia atunci vom
evenim entele ce se succed al personalităţii, D ictatură, putea şti ce trebuie să în
cu atîta repeziciune, totul, Demagogie, Egoism, Foame, semne cu adevărat Stat.
absolut totul pare incredi Frig, Groază, liaos, igno Separaţia în stat, Guvern,
bil. „Incredibil, dar adevă ranţă, întuneric, .laic, Laşi Parlam ent, Justiţie, Poliţie
ra t !“ cilindu-1 pe stim atul tate, M inciună, M oarte, Ne dar mai ales Partide poli
jurnalist Petre Mihai Bă dreptate. Nonvaloare, O roa tice.
canii cu rubrica-i bine cu re, Prostie, Răutate, Spai Am dori să credem că
noscută. Superlativele pă mă, Tăcere, Teroare, Um i F.S.N.-ul ea form aţiune po
lesc. .Asistam parcă la face linţă, V anitate, Zăvorîrc si litică nou constituită şi
rea lumii şi cred cu nu câte asem enea cuvinte lua partidele politice înfiinţate
greşesc prea m ult spunînd te din dicţionarul râului, nu s-au grăbit eu alegerile
aceasta. gîndindu-m u la în ordine alfabetică, al că libere cc vor avea loc, mi-
toţi cei care ne-am născut ror sens l-am înţeles pe zînd tocmai pe setea de cu
in ultim ii 45 de ani. Du... deplin, ne-au învăţat ce-n- noaştere şi inteligenţa a-
Domnilor ! Acesta este în seam nâ Revoluţia I Am fâ- cestui popor, pe capacita
ceputul şi aşa cum îmi su eut-o datorită, în primul tea lui de asim ilare. Şi un
gera un confrate, dem ocra tind, tinerilor, acestor m i apel adresat demagogilor,
ţia este în faza em briona nunaţi tineri dornici de atit celor din ţară cit si
ră. Sint de acord cu Dom carto, de cunoaştere. celor din .afară : „Domni
nia .Sa întru totul şi cu a- Vom deschide abecedarul lor ! Vă rugăm linişte ! Ma-
tit mai m ult cu cit îmi do dem ocraţiei şi vom începe ria sa. Poporul, învaţă !".
resc ca această m inunată eu litera „A “. A devăr şi
Cosînzoană să se nască tra- num ai adevăr. Bine şi bu ALADAR IIORVAT
• A fi curajos înseam nă • Domnul Caragialo ne-a ÎNCEPÎND DIN NUMĂRUL VIITOR VOM PUBLICA ZGUDUI
a alege intotdeauna o ie G înduri făcut cel mai mare... rău :
şire. a croat eroi şi pentru zi TOARE MĂRTURII FOTO DESPRE MORJN TIMIŞOAREI !
• A propierea m ă r e ş t e privaţiunile vieţii m ate lele noastre !
dragostea, fam iliaritatea o riale.
ucide. • Nimic nu poate fi mai DA VID RUSII
• Ironia este o ură uşoa frum os dccit elanul gene
ră îndreptată îm potriva u- ros al dragostei.
nor oameni pe care îi iei • Dragostea se m odelea $ li îndem năm pe toţi lească Decretul - - I.ege
in serios. ză după om şi societate. La închiderea adifisi... cei caro se pot pensiona privind organizat ea şi
• Cei care vor să aju n o Religia prelungeşte pe baza noilor regie meu
gă departe, trebuie să ştie viaţa atunci cind înfloreşte ţări în materie, să o facă desfăşurarea un r activi
baza
tăţi economi c ->.
să renunţe. liberă in suflet. © Cu dragoste şi cole „Alfa". „Ilunvad meg.'ci fără nici o părere de râu
• Unele iubiri sint ca gială bucurie sem nalăm llirlap". „Rîsul lumii". pentru a Uria locul miiloi liberei in iţia11\.- C re
fluturii efem eri, se nasc în • A bsenţa oricărei cre naşterea, in intervalul care ® Televiziunea Română dem eâ prin ar- a ac, nor
zori şi m or seara. dinţe religioase dă unui a trecut de la ultim a Liberă a r.unns fără pre de tineri caro aşteaptă în m ativ se va na •. şi CA
cadrarea sau oromovare. i
• M uncitorii artei cu popor o fire pesimistă.
nosc şi ei tristeţea succe • G ustul creseînd pentru noastră apariţie, a unor şedinte : domnul Aurel in munca LITATEA St-' ; 1:{1 i ; t OR,
sului. tinereţe înseam nă — hai, noi publicaţii hunedorene. Dragoş M unteanu şi-n pre © S f ă t u im pe toti Inim i după care 1 1 aji de
• l.îpsa drepturilor mo să recunoaştem ! — paşi în Acestea sint : „Expres". zentat denii la no tri mese-:'1 ,si rii e: nv’p
rale c mai dureroasă docil sem naţi spre bâtrîneţc.
