Page 4 - Calauza_1990_02_03

Pag. I C Ă L Ă U Z A Nr. 3 JOI 15 FEBRUARIE 1990

în după ,-iU-i . t sfirşit cu bine, dacă putem fină şi moale, sau din elas­
dum inică. L’u Ol.iU'Ju. cii spune aşa. De regulă im­ tic lat cu catarame de ar­ Din agenda
culaţ a aiUnv h t idelor prudenţele de genul faptei gint, broderii, mici broşe.
desfăşura fiut-nt. de.i d iu ­ descrise mai sus, se sol­ Primăvara asta Pantoin balerin, cu toc na de lucru a...
rnul ora f-iină- aaiom . , dează cu accidente, unele mai mare de cinci centi­
Doai oito un i_( nducător d. dc-a dreptul tragice. totuşi ... metri, vor fi şi ei împodo­ ...Partidul Liber De­
autoturism , mai ..forja" pe Şi iată un astfel de e- biţi cu mici catarame. Par- mocratic Popular Naţio­
porţiunile d :\p lf ale d ru ­ xcm plu . Deci, ne aşteaptă o pri­ desiile vor avea, la fel, ac­ nal al Poporului Ecolo­
mului din Goi agiu. Acolo nene pe bău tură. „Na", zice în aceeaşi zi la ora 21, cesorii gen catarame la
un echipaj al Poliţiei Ru- chefliul, „ce-mi nuli puteţi acelaşi drum şi-a făcut a- măvară liberă. Ceva tre­ clapele de pe um eri sau gic şi Asociat în Orga­
ti.re. supraveghea traficul pariţia autoturism ului 3-HD buie să se petreacă şi în manşete. nizaţia Drepturilor O-
face !“ am m artori că am vestimentaţia noastră ! Cu. Răm in în continuare, tot
atenţiri-.a pe ..ei im prudenţi băut acuma". 6393, care părea scăpat din lorile desigur, să „trăde­ atit de elegante şi tricota­ mului
testînd alccolscopic selectiv în acel timp, din auto­ puşcă. La o curbă accen­ ze“ bucuria m u lt aşteptată. jele de mină în culori vii
ne unu dintre participanţi, turism ul cu pricina m ai co­ tuată se izbeşte violent de Vestimentaţia, in întregul sau pastelate. • D eşteptat, băut cafea,
la trafic. ascultat buletin de ştiri.
boară trei, unul mai beat un stilp din beton şi de zi­ ei, să ne ajute a fi oameni Să vedem însă ce ne ofe­
Dar, iată că un autotu­ dul unui imobil. Cu greu liberi in căutarea propriei ră magazinele pentru că la,
rism, l-B-14910, se opreşte decît altul şi în acelaşi personalităţi. urma urmei, ele au un rol • A juns la sediu, făcut pro­
timp, toţi puşi pe rele. sînt scoşi din grăm ada de
în zona curbelor dinspre fiare torsionate căreia cu Rochiile noastre vor fi important in încercarea gram zilnic şi cafea. • S tat
Cu chiu cu vai cei patru
G ‘oagiu Băi nu departe de sînt tem peraţi şi autovehi­ cîteva clipe m ai înainte i frumoase, în primul rînd, noastră de a fi în pas cu de vorbă cu tineretul liber
locul de testare. nu datorită materialului moda. despre libera circulaţie a
colul este scos din drum . se zicea autoturism , trei
Şoferul coboară, îşi face cheflii, unul mai acciden­ preţios, ci accesoriilor : dan­ valutei. • H otărît plan ac­
d : lucru pe sub -apota m o­ Numai c? alcoolul îşi pune tat decît altul. tele, curele late din piele MIRIAM tivitate ideologică, idem
torului, apoi apasă pe ac­ am prenta tot mai m ult pe La volan se afla CIOTA plan atracţie. • H otărît
celerator dar in m ers sp n cheflii. Care mai de care CALIN, din H unedoara, model însem ne partid. •
era m ai agitat făcînd afir­
înapoi. Suspect gest şi pe­ care, cu greu îşi putea ar­ Horoscopul copacilor Dat anu n ţ la radio şi tv.
riculos în acelaşi timp, să m aţii sancţionate de lege. ticula cuvintele. Nu dato­
mergi cu spatele pe serpon- Si, nici m a, nici două, rită accidentării, cît mai SlM BORINA : (9—18 februarie) Napoleon, B. Brecht, • P riv it la tv. proces pen­
tru schimb de experienţă.
Line în sus ! CAl.ŢUN VALENTIN-DO- ales băuturii. (Analiza de A. Lincoln.
Este oprit autovehicolul REL se urcă la volanul laborator a stabilit o alcoo­ Este un arbore solid şi musculos, larg şi puternic. O • Culcat. • V isat Ia vii­
De la volan coboară CAI.- autoturism ului şi pleacă lem ie de 1,37 gram e la mie). plantă frum oasă, uneori tăiată artistic. Se adaptează o- torul României.
ŢUN VA LENŢI N-DOREL m ai departe în forţă. Victimele sînt transpor­ ricăror circum stanţe. Desigur visează luxul, confortul (are
şi de la începutul discuţiei Căindu-se am arnic, se tate la spital datorită bună­ chiar m ania grandorii) dar poate la fel de bine să doarm ă CONSTANTIN STANCU
este im pulsiv, poate şi pen­ prezintă, după cîteva zile voinţei unor şoferi trezi şi chiar sub stele. Sănătatea i-ar perm ite-o. Peste tot, la în-
tru faptul că nu avea do­ la Poliţia R utieră şi depune la locul lor, aşa cum ar dem înă nu cunoaşte sensul cuvîntului : tim iditate.
cum entele asupra şi era spăşit actele, ba îşi acuză trebui să fie toţi cei aflaţi Despică drum ul, decide, tranşează, se impune. Foarte
destul de „parfum at" şi „prietenii de pahar" dînd la volan. susceptibil, nu înţelege niciodată glum ele care se fac pe Metode
La testarea alcooiscopică vina pentru com portam en­ S-a stabilit că toţi ocu­ socoteala lui. li place să epateze, să fie în centrul atenţiei.
rezultă că sc afla sub in­ tul său pe, ANTURAJ. îşi panţii autoturism ului con­ Pentru a ajunge aici nu se dă înapoi de la nici un sacri­ de înfrumuseţare
fluenţa alcoolului şi, nici prezintă şi aceşti prie­ dus de CIOTA CALIN sînt ficiu. El este cel care vorbeşte, decide, străluceşte. Incon­
nu i se explică bine la ce teni : LAZÂRESCU MA­ răniţi grav, unul avînd le­ ştient de pericol, are darul de a se pune in cele m ai rele pentru ambele sexe
pericol se expune, cu atit RIN, GEORGESCU OVI- ziuni corporale deosebit de situaţii, pentru că este incapabil de cea m ai elem entară
prevedere. Din fericire iese întotdeauna din ele cu m ă­
mai m ult cu cit circulaţia DIU şi BOLDDR TRAIAN, im portante. iestrie Orgolios, am biţios, generos, este un optim ist in­ 0 Cleopatra a fost prima
pe un drum public cu tia- toţi din Orăştie, aceştia ur- corigibil. Va crede toată viaţa in moş Crăciun. Acest op­ femeie care a scris un ma­
fic aglom erat, că se şi re ­ m înd să-şi prim ească sanc­ POLITIA RUTIERA tim ism îl conduce la cele m ai grave im prudenţe în afa­
pede la o sticlă de tărie a- ţiunile pe m ăsura faptelor. A JUDEŢULUI ceri, în dragoste. nual de îngrijire a fru m u ­
flată în autoturism şi... dăi Din fericire, totul s-a HUNEDOARA Este excesiv peste m ăsură. Sub aparenţa braţului de seţii. Ea îşi încreţea părul
fier este foarte influenţabil. Este din lem nul din care se cu mîlul Nilului.
fac flautele. O dinioară din lem nul lui se făceau instru­
m ente muzicale. Se dăruie trup şi suflet cauzelor pe care 0 Grecii antici îşi parfu­
Mică publicitate nu întotdeauna şi le-a ales singur. Lipsit de luciditate, mau camerele pentru com­
crede că are totdeauna dreptate şi se încăpăţînează să baterea epidemiilor arzând
facă ce crede el că este bun. Dispreţuieşte banii, e sen­
0 Vind antenă para­ sibil. foarte rece dar şi tandru ; poate să se ataşeze pînă la plante aromate.
bolică, inclusiv acceso­ m oarte. în tr-atît îşi face o idee înaltă despre amor. 0 In anii 40— 104 e.n.
rii, pentru recepţionarea Cît priveşte pe celălalt 11 consideră o plăcută trecere bărbaţii tomnatici iii vop­
emisiunilor pe satelit. de tim p fără im portanţă. Foarte inteligent, are spiritul seau părul şi-şi ascundeau
Trăiască Televiziunea sintezei. Reflectă .decide, cu o capacitate surprinzătoare. chelia sub un strat gros de
liberă Română ! Are un instinct artistic foarte puternic. O credinţă spune unsoare neagră.
că este dotat pentru muzică, în orice caz are sim ţul rit­
0 Multimiliardar do­ 0 Etiopenele îşi albeau
resc să înfiinţez un m a­ mului. MAFALDA pielea cu ghips.
re partid al cărui preşe­
dinte voi fi. Susţinători- 0 In Sahara, spălarea se
rilor ofer grase recom­ TIPOGRAFIA DEVA făcea cu nisipul uscat al
pense.
a n g a j e a z a pustiului.
0 Policalijicat, vind 0 LINOTIPISTI 0 Grecoaicele îşi spălau
0 ZEŢARI-PÂGINATORI
„pile" din fostul regim. părul cu must de mere.
0 STEREOTIPARI
INA deleanu Condiţii de încadrare potrivii Legii nr. 12/1971 şi
Aşa arăta după accident — m aşina lui Ciota Călin ! Culese de
57/1974.
FLORINA IONESCU
III. Trebuie să arăt de cind întrebarea nu reuşea care nu i-am văzut nici­ — N -aţi fost, în perioada
la început in ce condiţii să-m i intre în minte. B.R . BRUSS odată şi, în plus, sînt şi care a precedat pierderea
ciudate am ajuns aici. — De ce am vrut să mă foarte săraci. Singurii prie­ mem oriei, agitat, chinuit?
M-am trezit intr-o zi — in omor 7 bîlbîii în sfîrşit. teni pe care ii aveam , sînt Nu vă frăm întau prea m ulte
27 septem brie trecut — în- N-am vrut să mă omor... m orţi. Mai ştiu, în fine, că griji ?
tr-o cam eră albă. O infir­ Figurina de plumb aci nu sînt îngrijiţi decît X.
mieră se afla în preajm a — Să vedem, zise ; în­ bolnavii m intali şi, prin O! dacă fusesem chinuit!
mea. Suridca. Mi-a spus : cercaţi să vă am intiţi ce urm are, probabil că şi sînt O! dacă fusesem agitat !
aţi făcut alaltăieri.
— Merge bine... Sînteţi vălm ăşeşte în m intea mea buie să-mi fac problem e in considerat nebun. Ori, sînt O ! dacă aVusesem griji !
-alvat... încercam . Zadarnic. Nu pe m ăsură ce îmi vorbea. privinţa asta. Mi s-a spus în toate minţile. Cum să-l fac să creadă
— Salvat de la ce ? am ştiam ce făcusem cu o zi că cineva asigură tot ce e Medicul care se îngrijeşte ceea ce e cu totul de ne­
ntrebat-o. înainte. Nici în zilele pre­ A doua zi m-au m u ta t, necesar. Cind am întrebat de m ine — pe num e Jean- crezut ? D estâinuindu-i ceea
Şi-a pus degetul arătător cedente. A m intirea cea tot într-o cam eră albă şi cine e persoana, am fost Paul Colas — e de vîrsta ce ştiu, ceea ce mi s-a în-
a buze. mai recentă ce îmi veni în goală, asta în care sînt inform at că e cineva care mea, cam de treizeci de tîm plat, ceea ce ni s-a în-
— St i Vi sc va spune gînd era a unei conversaţii acum. Stau aici de einspre- nu doreşte să fie cunoscut, ani ; brunet, înalt, mai tîm plat nouă — prietenilor
nai tîrziu. Pentru mom ent pe care am avut-o cu unul zece zile. Ştiu că a.şeză- că fondurile sosesc prin m ult slab, cu ochi inteli­ mei şi mie —, a r fi însem ­
dihniţi-vă. Nu vă gindiţi din elevii mei înainte de a m întul in care stau e o genţi. E afabil, discret, nat să-i întăresc convinge­
i nimic în aceeaşi zi, sau părăsi liceul din cartierul casă de sănătate din jurul interm ediul unei bănci, dar competent. rea că eram cu adevărat
i doua zi, nu mai ţin bine în care profesam. îm i ce­ Parisului, o casă de sănă­ că, fără îndoială, ar fi tre­ Mi-a pus o grăm adă de nebun. N-o făceam pentru
uinte, cind m -am trezit, ruse o precizare asupra u- tate în care tratam entul buit să ştiu mai m ulte în întrebări, dar totdeauna pe că speram să-l conving că
nu
privinţa asta. Ori eu
im văzut un băiat aplecat nui am ănunt din cursul pe este costisitor. Am m ai a- ocolite, în aşa fel incit să eram sănătos m intal şi ast­
isupra mea : un om înalt, care îl predam . Dar nu pu­ flat — deoarece cheltuielile cunoşteam nimic. Nu am lase im presia că veneau în fel să-mi recapăt libertatea
de cîţiva
rude, în afară
u ochelari m ari şi cu o team preciza ziua... De a lt­ m ă îngrijorau — că nu tre­ conversaţie în mod firesc. N-o voi recăpăta şi asta
•ifâţisarp plăcută. Ţinea în veri foarte îndepărtaţi pe Abia după opt zile m i-a mi-e perfect egal, deoarece
mină o seringă hipoder­ fel era noapte cu ceaţă. vorbit despre ceea ce el ştiu că şi eu voi m uri cu-
mică. Mi-a vorbit am abil Tim p de o jum ătate de La tipărirea num erelor 1 şi 2 ale „Călăuzei" a num ea „tentativa mea de rînd. Dar pentru nim ic în
\poi m-a întrebat : oră m edirui m-a chestionai contribuit, în calitatea de m aşinist la rotativă şi dl sinucidere". lume nu mă voi destăinui..
— De re aţi vrut să vă cu răbdare şi blîndeţe. Dar Ioan Lupaş. Omisiunea trebuie pusă pe seam a en­ — Aşa dar, îm i spuse cu
nu păstrez din acel dialog
■morîti tuziasm ului justificat general al redactorilor şi tipo­ răbdare, nu vă am intiţi (va urma)
L-am privit o clipă îna­ decît am intiri confuze şi grafilor înfrăţiţi. absolut nimic ? în româneşte de
inte de a-i răspunde, ca si sentim entul cu totul se în­ — Nimic, doctore. NECULAI CHIRICA
Colaboratorii externi ai „Călăuzei" : Emilia Gursclii
C Ă L Ă U Z Ă ®
(Chişinău) Lum iniţa IMihai Cioabă (New York, S.U.A.), H Semnatarii materialelor publicate în pagi­
Nieolas Pândaru (Paris Franţa).
J u r n a l i r d e p e n d e n t d e o p i n i e şi i n f o r m a r e nile jurnalului nostru poartă întreaga răs­
Acest num ăr a fost tipărit de fraţii noştri tipo­ pundere pentru conţinutul acestora.
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a • 2 7 0 0 D e v a , s t r
grafi : K asicr Ghcorghe, Olvos Ioan II, linotipişti, Po­
H n r = a n r . 30, t e l e f o n 1 5 5 45.
pa Lucia. Popa M aria, Crişan Livia paginatori, Iepure H Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor
Ti D arul T i p o g r a f i a D e v a , s t r 23 A u g u s t Dorin zincograf. M ihăieş Nicolae sterotipar, Biro Emc- Luăm în considerare şi anonimele, cu con­
n r 307 rik şi Ioan Lupaş rotativă şi m aistrul Popa tonei. diţia să reflecte adevărul.