Page 1 - Calauza_1990_02_04
P. 1
JURNAL INDEPENDENT DE ANUL I
N r. 4
OPINIE Şl INFORMARE JO I, 22 FEBRUARIE
1990
4 PAGINI I LEU
— APARE SAPTAMÎNAL —
De la Printre sutele de te 0 DISCUŢIE CU DL. ALAIN RUNEL
lefoane pe care le-am
colaboratorul nostru fo st ţi unul care ne-a
a
prim it la redacţie
pus serios pe gînduri... U a c u i x ( x c f t w s
din Paris O voce gituită de băr
bat revoltat ne-a spus:
„Vă rog să veniţi plnă
Colaboratorul nostru Nicolas Pândaru, din Paris, ne-a trimis în la H unedoara.. Lingă >f*s l Ifvuires
în traducere următorul articol semnat de jurnalistul Jose Benjamin cofetăria ,Jleana“ tînde d k « , ’ C f i i f ţ U Z f i
în „France-Soir“ din 2 februarie 1990. E un semnal de alarmă
a fost d em u lt casa pio
care îi interesează pe toţi cititorii noştri. nierilor — s-a afişat o la.
Un copil român din cinci este seropozitiv. d D u U u f f U i t k i r o V c ^ S
Un biolog francez : „Cînd mi s-a telefonat ta Paris, la început „Minunea"
am refuzat să cred. Dar din păcate este adevărat. Trebuie să ac
ţionăm urgent. ' de la Hunedoara borv c - > d . c » f \ S (a rwartkc^ f,
Bineînţeles că nu toate ţările din Europa sînt atinse în egală
măsură de cazurile de SIDA, dar în ţările din Est numărul platform ă-program a
cazurile este mult subestimat deoarece în aceste ţări, partidului com unist ro te ; ru. d b o ^ jaflVeUS CfiSIV v
boala nu exista oficial. Institutul de virologie din Bucureşti a mân...'' şi ţăcănitul în
testat peste 1000 de copii sub 3 ani. Din aceştia 20 %, sînt chiderii s-a auzit clar
seropozitiv (infectaţi cu microb de S.I.D.A.) Acest nivel ridicat Cu autobuzul de la
de cazuri seropozitiv nu a fost înregistrat în nici o orele 12 (in data de
15.02 1990) doi repor
ţară din Europa.
teri au m ers cu sufle
„Este o problemă majoră a spus Dr. Alain Dublanchet, bio- tul la gură să vadă m i
Iogist francez care a venit la Bucureşti pentru a asista la verifi nunea... Mare ne-a
carea testelor de SIDA care s-au făcut in excelente condiţii teh fost m irarea să desco
nice."
perim In respectiva vi
Copiii conservaţi sînt cei din orfelinate şi cei care sînt îngri trină in scrip ţia : „Par
jiţi în spitale. Majoritatea din ei sînt copii din Bucureşti şi din tidul Democrat Ecolo- „Un salut călduros cititorilor „Călăuzei". După oiele dureroase şi eroice ale
Constanta. Pînă la sfîrşitul regimului ceauşescu, boala SIDA nu gist Rom ân". Inform a R evoluţiei, m ult curaj în drum ul spre dem ocraţie care niciodată nu trebuie
ţii 8— 15, 16— 19. Tele
exista oficial. Chiar dacă medicii au rămas miraţi în faţa aces să înceteze".
fon 14435, iar alături
tui dezastru descoperit la copii, pe copii există o altă cauză pe acelaşi geam o plat
care îi miră şi anume : nici unul dintre ei nu este leucemie iar form ă-program cu an A flat în judeţul H une litică ? Mă gîndesc la si rea şi opinii contrare.»
mamele lor figurează seronegativ, doar cu excepţia unora. tetul dactilografiat: doara ca reprezentant al tuaţia actuală a „Solidari — Cum vi s-au părul ale
Deocamdată există mai multe ipoteze : SIDA a fost introdusă „PARTID U L COMU unui m are sindicat din o- tăţii" poloneze... gerile sindicale de la Mi
N IST R O M A N “ ! ? raşul francez Limoges, sin
în România de către numeroşii studenţi străini din facultăţi ? — E o întrebare dificilă. na Deva ?
N e-am interesat şi, pî dicat înfrăţit cu organiza Sînt profesor de istorie dar
Putea li transmisă în timpul vaccinării copiilor cu seringi nă la urm ă, văzind că ţiile „Solidaritatea14 din — Cînd spun extraordi
prost sterilizate ? E o posibilitate deoarece în România, sîngele nu ştie nim eni ce e cu Polonia şi „Forum " din sim t că e dificil de făcut nare, mi se pare că nu spun
o asem enea precizare. Cea
donatorilor nu este supus testelor de SIDA înaintea transfuziilor. partidul com unist de U ngaria, dl. A lain Runel mai m are parte a sindicate totul, adică ceea ce s-a in-
tîm plat acolo pe parcursul
Transfuziile sînt frecvente la copiii noi născuţi şi la bolnavii de pa acel geam, ne-am a participat la form area lor din Franţa sînt complet mai m ultor ore. M ulţum esc
hepatită. Pentru dr. Dublanchet situaţia este alarmantă : trebuie înfăţişat la Primărie sindicatului liber al m ine jurnalului „Călăuza" pen
unde l-am întrebat pe rilor de la M ina Deva, pre depolitizate, independente
trimis de urgenţă în România material medical şi personal me faţă de partide. Depinde şi tru ideea avută. Cînd „m
dl. viceprim ar dacă cum şi la o întîlnire cu re
dical care să procedeze la un depistaj sistematic de SIDA şi la ştie ceva... Dumnealui prezentanţii sindicatului li ce sens îi acordăm cuvîntu- venit în România, ştiam
informarea populaţiei”. nu ştia şi l-a trim is ber din G helari. Cu acest lui politic. Sînt şi cazuri în doar că aici a fost Revolu
cu noi pe jurisconsul prilej, prin interm ediul care deşi sindicatele nu ţie, o revoluţie sîngeroasă,
tul prim ăriei, dl. Spi- Doamnei Doina M ainardis sînt afiliate unor partide, una care a îndepărtat o
Pe acest fond în zilele ridon Pantelim on, ca (excelentă traducătoare) am ele au un rol politic. Este dictatură urîtă de întreaga
G r e v ă de 12, 13 şi 14 februarie re a văzut şi, la rîndul p u rtat urm ătoarea discu şi cazul acelor sindicate cu lume. M-a frapat m ult fap
a.c. în fabrică a fost de său, s-a m irat. Repor ţie : num eroşi m em bri, a ace tul că după 45 de ani de
La Sindicatul liber al clarată grevă. terii au chem at şi pe lor sindicate care devenind dictatură, de opresiune, de
— Am vrea să ştim
de
F abricii de încălţăm inte Cu sprijinul Consiliului alţi oam eni să se uite ce aţi precizat de Ia înce extrem de puternice, pă nim icire a conştiinţei so
H unedoara, denum it „Li m unicipal provizoriu de la „minunea de la Hu- put că prim ele legături ale trunderea puterii lor socia ciale şi politice, oamenii de
bertatea", au ad erat peste U niune N aţională, perso d o a ra : Doamna Iudit sindicatului pe care îl re le se petrece pînă în sfe aici, au dezbătut cu atîta
o mie de m uncitori — în nal a d-lui Vasile Tudo- Spori, şefa cofetăriei prezentaţi, au fost realiza ra politicului. Cînd spun lim pezim e şi tărie proble-
m ajoritate femei. Au e- se, preşedintele acestui „Ileana", dom nii Ficuţ asta mă gîndesc şi la „So
xistat şi persoane care au Qrganism, au fost luate Nicolae de la I.M.H., te cu „Solidaritatea" din lidaritatea". Intr-un m are VALERIU RAUREANU
„Forum " din
Polonia şi
încercat o scindare, adi m ăsuri com petente, accep Truşcă Lilu, Dan V i U ngaria ? sindicat, pot fi păstrate şi
că crearea altui sindicat... tate de m asa de m unci for Pichiu... A lţi trecă respectate principiile de
„Corvin". tori, treeîndu-se astfel, în tori au citit şi au fugit — Cu cele două m ari sin bază, dar tot aşa pot apă- (Continuare în pag. a 4-a)
Cam în aceeaşi perioa după-am iaza zilei de 14 din faţa inscripţiei ca dicate, avem strînse legă
dă a ap ăru t şi un protest februarie (ora 17), la des din faţa biblicului în turi încă din ilegalitate, a-
al m uncitorilor îm potriva făşurarea norm ală a ac dem n „Piei Satană tunci cînd guvernele sta
unor persoane din condu tivităţii de producţie. telor respective nu le re Scrisoare deschisă
cerea întreprinderii, care VALERIU cunoşteau.
nu prezentau garanţie. I. HUNEDOREANU RAUREANU — Sindicatul liber poate
să reprezinte şi o putere po- Domnule, George Homontean,
Sînteţi o personalitate bine cunoscută în ţară şi in străinătate,
aţi deţinut în ultimii 40 de ani funcţii importanta : prim secre
tar al raionului Sebeş, secretar cu probleme agrare al regiunii
Testamentul politic al mareşalului Ion Antonescu de interne al R.S.R. , prim-vicepreşedinte al Consiliului popular
Hunedoara, prim-secretar al judeţenei de partid Alba, ministru
judeţean Hunedoara, ambasador in Cehoslovacia. Călătorind
U n om care fără nu Consideraţi, vă rog, scă m ocirlă într-o Românie de sînge. In decem brie
me, fără protecţie, fără pările nu ca o ieşire şi o M are, decît să m or în pa 1937, G arda de Fier a fă mult prin ţară, oricine află că sînt din judeţul Hunedoara, mă
bani şi partid, s-a urcat m enire intenţionată. Nu radisul unei Rom ânii cut un m are pas în sim întreabă ce ştiu despre Dvs. Preluînd o mare parte din întrebări
mă folosesc de paginile jurnalului „Călăuza” pentru a vi le „ex
în stat la cel m ai înalt am fost omul unor astfel mici". întrevederea de a- patia opiniei publice. Re pedia” cu speranţa că o să răspundeţi:
loc de conducere şi răs de calcule şi nu voi fi, tunci a avut drept scop gele a încredinţat form a
1. Ce puteţi dezvălui oamenilor din acest judeţ (intre care
pundere, acel om are da d ar nu am văzut piesele orientarea mea, ajungînd rea guvernului lui Octa- aveţi mulţi prieteni) despre terorişti ; dacă au fost recrutaţi de
toria să se justifice, iar dosarelor şi m iilor de re la concluzia că Codreanu vian Goga. Am spus a-
poporul şi Tstoria au drep zoluţii ce am d at în a- nu va putea duce ţara pe tunci Regelui Carol : „For la orfelinate, unde au fost pregătiţi, în ce scop, cine s-a ocupat
tul să-l judece ! ceşti p atru ani în care se panta ascendentă la care m aţiunea Goga nu va pu de ei în ministerul de interne pe care l-aţi condus ani în şir ?
2. Dacă aţi ştiut (pe vremea aceea eraţi prim-secretar la Alba)
Am să expun faptele şi găseşte im prim at sufletul speră, ci dim potrivă. tea . fi durabilă decît in-
acţiunile m ele politice, e- m eu ! P rim a m are acuza Problem a dinastiei o troducînd în form aţie le de plecarea lui Pacepa (el fiind născut in Alba), despre pregă
conomice şi m ilitare, dar re ce mi se aduce, aceea privea sub o lum ină di giunea şi pe Dl. Dinu tirile pe care acesta le făcea pentru a fugi şi dacă l-aţi informat
pe ceauşescu despre toate astea ?
acestea nu vor fi com ple de a fi prem editat luarea ferită decît a mea. Co B rătianu".
3. Imediat după plecarea lui Pacepa aţi fost promovat minis
te în m om entul de faţă. puterii îm preună cu Co- dreanu m i-a declarat că De ce ? Pentru că am tru de interne. E o coincidenţă ?
Poporul, prin dvs., îşi dreanu, vreau s-o spulber „în douăzeci şi patru de afirm at atunci Regelui că :
va da verdictul, iar m iine acuma. ore de la luarea puterii „niciodată ideea nu poate 4. Cum aţi acţionat, in calitate de ministru de interne, pe
Istoria pe al său. Expun L a instrucţie am avut va trece la G erm ania şi fi distrusă cu pistolul, mai timpul evenimentelor muncitoreşti de la Braşov ?
I. Se pare că după coborirea din fotoliul ministerial, au fost
toate actele şi faptele m e onoarea de a declara că va cere abdicarea Rege bine s-o aducă la putere
le, ca poporul să ajungă prim ul contact cu legiu lui". Tar eu i-am răspuns : şi să se vadă dacă este o încercate cîteva atentate împotriva dvs. Puteti dezvălui de către
cine a. fost iniţiate, cum aţi reuşit să le dejucaţi?
la înţelegerea lor. nea a fost în 1933, cînd „Domnul Codreanu, cel fericire pentru neam, sau
D aţi istoriei adevărul, Regele Carol m i-a cerut dinţii pe care va trebui nu...“. Eu ştiam însă că 6. Unde va aflaţi pe timpul Revoluţiei din 22 Decembrie.
şi nu faceţi faţă unei si părerea cu privire la G ar să-l îm puşcaţi atunci va ea nu va avea sorţi buni 1989 şi care a fost reacţia dvs la aceste evenimente ?
Citind scrisoarea mea deschisa, conducerea furnalului ,,Călăuză*
tuaţii de m om ent 1 da de Fier. Ştiam că ei fi generalul Antonescu". deoarece toată pleava so
Eu vă voi spune ade tulburau ţara şi că peri In politica internă, am cietăţii rom âneşti se afla a fost de acord sa publice integral răspunsurile Dvs Doar sîn~
vărul aşa cum onoarea clitau graniţele. Ara spus a rătat că a introdus din înscrisă în legiune. tcţi fiu al acestor meleaguri, unde probabil o sa şi locuiţi Tăce
m ea de soldat m -a făcut Regelui ce credeam a- nou pistolul cu care şti rea Dvs. poate fi socotita tot un răspuns. aşa cum spun batrinii.
să-l respect toată viaţa. tunci ! „Prefer să m or în am că va aduce vărsare (Continuare în oaq a 3 al
r ,t muttumnt.
Constantin R. Aoanei
